Recitale
(1) Articolul 136 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stabilește posibilitatea adoptării unor măsuri specifice pentru statele membre a căror monedă este euro pentru a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare.
(2) Articolul 126 din TFUE precizează că statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive și stabilește, în acest scop, procedura de deficit excesiv. Pactul de stabilitate și creștere, care, conform componentei sale corective, pune în aplicare procedura de deficit excesiv, constituie cadrul care sprijină politicile guvernamentale pentru o revenire rapidă la poziții bugetare solide, ținând cont de situația economică.
(3) La 27 aprilie 2009, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, că în Grecia exista un deficit excesiv.
(4) La 10 mai 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/320/UE (1) adresată Greciei în temeiul articolului 126 alineatul (9) și al articolului 136 din TFUE în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale a Greciei și de notificare a acesteia să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv cel târziu până în 2014. Consiliul a stabilit, de asemenea, ținte anuale pentru deficitul public.
(5) Decizia 2010/320/UE a fost modificată substanțial de mai multe ori. Întrucât trebuiau aduse noi modificări, decizia a fost reformată din motive de claritate, la 12 iulie 2011, prin Decizia 2011/734/UE a Consiliului (2). Această decizie a fost modificată pentru prima dată la 8 noiembrie 2011 (3).
(6) La 13 martie 2012 (4), în urma unei recomandări din partea Comisiei, Decizia 2011/734/UE a fost modificată din nou în mai multe privințe, inclusiv traiectoria de ajustare fiscală, rămânând însă neschimbat termenul pentru corectarea deficitului excesiv. Respectiva decizie a confirmat recomandarea potrivit căreia Grecia va trebui să ia măsuri de corectare a situației de deficit excesiv cel târziu până în 2014, asigurând o îmbunătățire a soldului structural de cel puțin 10 puncte procentuale din PIB în perioada 2009-2014.
(7) În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (5), dacă au fost luate măsuri eficace în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE și dacă, după adoptarea notificării în cauză, survin evenimente economice negative neprevăzute, cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte o notificare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.
(8) Se preconizează, în prezent, că activitatea economică înregistrează rezultate mult mai slabe decât s-a estimat la momentul adoptării celei mai recente modificări a Deciziei 2011/734/UE în martie 2012. Se așteaptă ca atât PIB-ul real, cât și cel nominal să fie la niveluri mult mai scăzute în 2012 și 2013. Recenta revizuire a conturilor naționale elene din octombrie 2012 a evidențiat o contracție mai accentuată a PIB-ului real față de cifrele de bază din Decizia 2011/734/UE. Potrivit previziunilor din toamna 2012 ale serviciilor Comisiei, se estimează că PIB-ul real se va contracta în 2012 cu 6,0 % și cu încă 4,2 % în 2013 (față de o contracție de 4,7 % și o stagnare de 0,0 % în Decizia 2011/734/UE pentru 2012 și, respectiv, 2013) înainte de a crește cu 0,6 % în 2014. Această înrăutățire accentuată a scenariului economic presupune o deteriorare în consecință a perspectivelor privind finanțele publice, în ipoteza menținerii politicilor actuale.
(9) Se estimează că deficitul public va fi ajuns, în 2012, la 6,9 % din PIB, situându-se în limitele plafonului de deficit public [pe baza Sistemului european de conturi 1995, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96 (6)] de 7,3 % din PIB, stabilit prin Decizia 2011/734/UE. În termeni nominali, se așteaptă ca deficitul public să atingă, în 2012, 13,4 miliarde EUR, față de plafonul de deficit de 14,8 miliarde EUR prevăzut în Decizia 2011/734/UE. Cu toate acestea, se așteaptă ca deficitul primar să fie puțin mai mare decât obiectivul de 1,0 % din PIB, în mare parte din cauza recesiunii mai grave decât se preconizase. Se estimează că Grecia și-a îmbunătățit deficitul structural cu 13,4 puncte procentuale din PIB, ajungând de la un deficit de 14,7 % în 2009 la un deficit estimat la 1,3 % în 2012. Grecia a asigurat astfel o îmbunătățire a soldului structural în perioada 2009-2012, care depășește deja valoarea minimă de 10 puncte procentuale din PIB recomandată de Consiliu pentru perioada 2009-2014. La 11 noiembrie 2012, parlamentul elen a adoptat bugetul pentru 2013, care este preconizat să genereze economii de peste 9,2 miliarde EUR, adică peste 5 % din PIB. Bugetul pe 2013 face parte din strategia bugetară pe termen mediu (SBTM) pentru perioada 2013-2016, adoptată de parlamentul elen cu câteva zile mai devreme, la 7 noiembrie 2012. SBTM și legislația de punere în aplicare a acesteia prevăd o consolidare fiscală foarte importantă și concentrată la începutul perioadei, ajungând la peste 7 % din PIB până în 2016, cu un set cuprinzător de măsuri structurale care stau la baza unei consolidări fiscale substanțiale. Ținând seama de aceste evoluții, trebuie actualizate condițiile specifice de politică din Memorandumul de înțelegere privind programul de ajustare economică al Greciei. Angajamentul asumat de Grecia vizează nu numai măsurile de consolidare fiscală, ci și măsurile necesare pentru consolidarea creșterii și pentru reducerea la minimum a oricărui impact social negativ. Prin urmare, Grecia a luat, în general, măsuri eficace în 2012 pentru a-și reduce deficitul în conformitate cu Decizia 2011/734/UE.
(10) Potrivit previziunilor Comisiei din toamna 2012, s-a estimat că datoria publică consolidată urma să scadă cu 11,1 miliarde EUR în 2012, față de valoarea de 26,95 miliarde EUR prevăzută în Decizia 2011/734/UE. Acest lucru se datorează veniturilor din privatizări mai reduse decât se estimase, unei consolidări mai scăzute decât se preconizase a datoriei publice și diferențelor dintre contabilitatea de casă și cea de angajamente mai nefavorabile decât se estimase, precum și altor ajustări ale dobânzilor. Din cauza unui PIB nominal mai scăzut în urma revizuirii datelor statistice și în lumina perspectivelor macroeconomice mai slabe, ponderea datoriei în PIB ar urma să crească la 176,7 %, înainte de punerea în aplicare, în decembrie 2012, a inițiativelor convenite de statele membre a căror monedă este euro și a anumitor măsuri de reducere a datoriilor avute în vedere de Grecia, care ar reduce datoria la puțin peste 160 % din PIB până la sfârșitul lui 2012. Aceste măsuri ar trebui să îmbunătățească sustenabilitatea datoriei și anumite măsuri de reducere a acesteia avute în vedere de Grecia ar trebui să amelioreze sustenabilitatea traiectoriei datoriei, fără a afecta traiectoria fiscală pentru excedentul primar. Luând în considerare atât o scădere a deficitului bugetar, cât și o creștere mai puternică a PIB-ului nominal care rezultă din măsurile de politică structurală, se așteaptă ca ponderea datoriei în PIB să atingă nivelul maxim în 2013. Ponderea datoriei în PIB ar începe să se reducă din 2014, pentru a ajunge sub 160 % din PIB în 2016.
(11) În pofida măsurilor eficiente aplicate, înrăutățirea accentuată a condițiilor economice implică o deteriorare în consecință a perspectivelor referitoare la finanțele publice, în ipoteza menținerii politicilor actuale, și îngreunează finalizarea procesului de corectare a deficitului excesiv până în 2014, astfel cum a solicitat Consiliul în Decizia 2011/734/UE. Date fiind evenimentele economice nefavorabile, se justifică o prelungire a termenului pentru perioada de ajustare. Concret, termenul stabilit în decizia Consiliului trebuie prelungit cu doi ani, și anume până în 2016. În cadrul traiectoriei revizuite a programului de ajustare economică, țintele în materie de sold primar ar trebui să fie fixate la 0 %, 1,5 %, 3 % și 4,5 % din PIB, respectiv pentru perioada 2013-2016. Traiectoria revizuită înseamnă o scădere a deficitului bugetului public general sub 3 % din PIB în 2016. Măsurile de reducere a datoriei care urmează a fi puse în aplicare în decembrie 2012 ar putea reduce plățile pentru dobânzi cu până la 1 % din PIB, facilitând aducerea deficitului bugetar sub 3 % din PIB deja în 2015. S-ar putea estima că aceste cifre vor semnifica o ameliorare a ponderii soldului primar ajustat ciclic în PIB de la 4,1 % în 2012 la 6,2 % în 2013 și la cel puțin 6,4 % din PIB în 2014, 2015 și 2016 și o pondere a deficitului public ajustat ciclic în PIB de – 1,3 % în 2012, 0,7 % în 2013, 0,4 % în 2014, 0,0 % în 2015 și – 0,4 % în 2016, reflectând profilul inițial al plăților pentru dobânzi. În pofida prelungirii termenului pentru corectarea deficitului excesiv însă, efortul fiscal necesar pentru a atinge obiectivul rămâne foarte mare în perioada 2013-2014 și puternic concentrat în prima parte a acesteia. Revizuirea termenului va menține astfel credibilitatea programului de ajustare economică, ținând totodată seama de impactul economic și social al consolidării și de necesitatea de a menține încrederea în capacitatea guvernului elen de a aborda provocările fiscale.
(12) Fiecare măsură impusă prin prezenta decizie este utilă pentru obținerea ajustării fiscale necesare. Unele măsuri au un impact direct asupra situației bugetare a Greciei, în timp ce altele sunt măsuri structurale care vor duce la o guvernanță fiscală mai bună și la o situație bugetară mai solidă pe termen mediu.
(13) Deteriorarea foarte gravă a situației financiare a Greciei a determinat statele membre a căror monedă este euro să decidă acordarea unui sprijin pentru stabilitate Greciei, cu scopul de a proteja stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu, la care se adaugă și asistența multilaterală acordată de Fondul Monetar Internațional. Începând cu luna martie 2012, sprijinul acordat de statele membre a căror monedă este euro ia forma atât a mecanismului bilateral de împrumut pentru Grecia, cât și a unui împrumut din partea Fondului european de stabilitate financiară. Creditorii au decis ca sprijinul pe care îl acordă să fie condiționat de respectarea de către Grecia a Deciziei 2011/734/UE, astfel cum este modificată prin prezenta decizie. În special, se așteaptă ca Grecia să execute măsurile specificate în prezenta decizie în conformitate cu calendarul stabilit în aceasta,