2010/320/: Decizia Consiliului din 8 iunie 2010 adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv

Articolul 1

(1) Grecia trebuie să pună capăt situației de deficit excesiv cât mai rapid posibil și cel târziu până în 2014. (2) Traiectoria de ajustare în direcția corectării deficitului excesiv are ca obiectiv un deficit public care să nu depășească 18 508 milioane EUR (8,0 % din PIB) în 2010, 17 065 milioane EUR (7,6 % din PIB) în 2011, 14 916 milioane EUR (6,5 % din PIB) în 2012, 11 399 milioane EUR (4,9 % din PIB) în 2013 și 6 385 milioane EUR (2,6 % din PIB) în 2014. În acest scop, trebuie realizată o ameliorare a soldului structural cu cel puțin 10 % din PIB în perioada 2009-2014. (3) Traiectoria de ajustare de la alineatul (2) presupune ca evoluția anuală a datoriei publice brute consolidate să nu depășească 34 058 milioane EUR în 2010, 17 365 milioane EUR în 2011, 15 016 milioane EUR în 2012, 11 599 milioane EUR în 2013 și 7 885 milioane EUR în 2014. Conform estimărilor actuale ale PIB-ului, traiectoria corespunzătoare a ponderii datoriei în PIB este de 133,2 % în 2010, 145,2 % în 2011, 148,8 % în 2012, 149,6 % în 2013 și 148,4 % în 2014.

Articolul 2

(1) Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii iunie 2010: (a) o lege care să introducă un sistem de impozitare progresivă pentru toate sursele de venit și un tratament unitar la nivel orizontal al veniturilor din muncă și din capital; (b) o lege care să abroge toate derogările și dispozițiile de impozitare autonomă din sistemul fiscal, inclusiv pe cele aplicabile veniturilor provenind din alocațiile speciale acordate funcționarilor publici; (c) anularea creditelor bugetare din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute, în scopul de a economisi 700 milioane EUR; (d) anularea majorității creditelor bugetare pentru indemnizația de solidaritate (cu excepția unei părți destinate reducerii sărăciei), în scopul de a economisi 400 milioane EUR; (e) reducerea pensiilor cele mai ridicate, în scopul de a economisi 500 milioane EUR într-un an complet (350 milioane EUR în 2010); (f) reducerea primelor și indemnizațiilor de Paște, pentru vară și de Crăciun acordate funcționarilor publici, în scopul de a economisi 1 500 milioane EUR într-un an complet (1 100 milioane EUR în 2010); (g) anularea primelor de Paște, pentru vară și de Crăciun acordate pensionarilor, protejându-i în același timp pe cei cu pensii scăzute, în scopul de a economisi 1 900 milioane EUR într-un an complet (1 500 milioane EUR în 2010); (h) creșterea ratei TVA, pentru a obține venituri de cel puțin 1 800 milioane EUR într-un an complet (800 milioane EUR în 2010); (i) creșterea accizelor la carburanți, tutun și alcool, pentru a obține venituri de cel puțin 1 050 milioane EUR într-un an complet (450 milioane EUR în 2010); (j) o legislație care să pună în aplicare directiva privind serviciile (3); (k) o lege care să asigure reforma și simplificarea administrației publice la nivel local, în scopul reducerii cheltuielilor de funcționare; (l) instituirea unui grup operativ având ca obiectiv ameliorarea ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune; (m) o lege pentru simplificarea înființării de noi întreprinderi; (n) reducerea investițiilor publice cu 500 milioane EUR față de sumele planificate; (o) direcționarea creditor bugetare pentru cofinanțarea fondurilor structurale și de coeziune către un cont central special care să nu poată fi utilizat în alte scopuri; (p) crearea unui fond financiar independent de stabilitate care să fie utilizat în cazurile de deficit de capital și care să asigure buna funcționare a sectorului financiar, prin acordarea de sprijin băncilor în cadrul portofoliilor de investiții, după caz; (q) supravegherea consolidată a băncilor, împreună cu creșterea resurselor umane implicate, cu raportarea mai frecventă și cu teste de stres trimestriale. (2) Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii septembrie 2010: (a) includerea în proiectul de buget pe 2011 a unor măsuri de consolidare fiscală care se ridică la cel puțin 3 % din PIB (4,1 % din PIB, dacă se iau în considerare reporturile aferente măsurilor puse în aplicare în 2010). Bugetul trebuie să includă, în principal, următoarele măsuri (sau, în circumstanțe excepționale, măsuri care să genereze economii comparabile): o reducere a consumului intermediar al administrației publice cu cel puțin 300 milioane EUR față de nivelul acestuia din 2010 (în plus față de economiile obținute ca urmare a reformei administrației publice și locale menționate la prezentul alineat); o înghețare a indexării pensiilor (în scopul de a economisi 100 milioane EUR); impunerea unei taxe temporare de criză asupra firmelor cu profit foarte ridicat (pentru a obține venituri suplimentare anuale de cel puțin 600 milioane EUR în 2011, 2012 și 2013); introducerea unor impozite forfetare pentru persoanele care desfășoară activități independente (pentru a obține venituri de cel puțin 400 milioane EUR în 2011 și venituri mai ridicate în 2012 și 2013); lărgirea bazei de impozitare TVA prin includerea anumitor servicii care sunt, în prezent, scutite și prin trecerea a 30 % din bunuri și servicii de la rata redusă la rata standard (pentru a obține venituri de 1 miliard EUR); o taxă ecologică impusă emisiilor de CO2, introdusă gradual (pentru a obține venituri de cel puțin 300 milioane în 2011); punerea în aplicare, de guvernul grec, a unei legislații care să asigure reforma administrației publice și reorganizarea administrației locale (în scopul de a reduce costurile cu cel puțin 500 milioane EUR în 2011 și cu încă 500 milioane atât în 2012, cât și în 2013); o reducere a investițiilor finanțate local (cu cel puțin 1 miliard EUR) prin acordarea de prioritate proiectelor de investiții finanțate din fondurile structurale ale UE; stimularea soluționării cazurilor de încălcare a dispozițiilor în materie de utilizare a terenurilor (pentru a obține venituri de cel puțin 1 500 milioane EUR în perioada 2011-2013, din care cel puțin 500 milioane EUR în 2011); colectarea de venituri din acordarea de licențe pentru jocurile de noroc (cel puțin 500 milioane EUR din acordarea de licențe și 200 milioane EUR din redevențe); creșterea bazei de impozitare a impozitului pe bunuri imobiliare, prin actualizarea valorii bunurilor (estimată să genereze venituri suplimentare de cel puțin 500 milioane EUR); creșterea impozitării retribuțiilor în natură, inclusiv prin impozitarea plăților în baza contractelor de leasing pentru mașini (cu cel puțin 150 milioane EUR); creșterea impozitării bunurilor de lux (cu cel puțin 100 milioane EUR); impunerea unei taxe speciale asupra clădirilor neautorizate (care ar genera venituri de cel puțin 800 milioane EUR anual); înlocuirea a numai 20 % din personalul sectorului public care se pensionează (administrația centrală, municipalități, societățile de stat, administrația locală, agențiile de stat și alte instituții publice); (b) o lege care să asigure o reformă a sistemului de pensii pentru a garanta sustenabilitatea acestuia pe termen mediu și lung. Legea ar trebui, în special, să prevadă ca vârstă legală unică de pensionare vârsta de 65 de ani (și pentru femei), să regrupeze fondurile de pensii existente în trei fonduri și să introducă un nou sistem de pensii unificat pentru toți angajații, prezenți și viitori (aplicabil începând cu 1 ianuarie 2013), să reducă limita superioară a pensiilor, să introducă o creștere graduală a stagiului minim de cotizare necesar pentru a primi pensia completă, de la 37 la 40 de ani (până în 2015), să impună, până la 1 ianuarie 2011, o vârstă minimă de pensionare de 60 de ani (inclusiv pentru persoanele care lucrează în condiții de muncă grele și pentru cele care au acumulat deja 40 de ani de cotizare), să anuleze regulile speciale de care beneficiază persoanele asigurate înainte de 1993 (păstrând însă drepturile dobândite), să reducă în mod semnificativ lista meseriilor care presupun condiții de muncă grele, să reducă pensiile (cu 6 % pe an) persoanelor care se pensionează între 60 și 65 de ani cu un stagiu de cotizare mai mic de 40 de ani, să creeze un mecanism automat de ajustare a vârstei de pensionare în funcție de creșterea speranței de viață (începând cu 2020), să introducă un venit minim garantat în funcție de venituri pentru persoanele în etate care au depășit vârsta legală de pensionare, condiții mai stricte de eligibilitate pentru pensiile de invaliditate și reevaluări periodice ale acestora, o modificare a formulei de calculare a pensiilor din sistemul bazat pe contribuții, în vederea consolidării legăturii dintre contribuțiile plătite și beneficiile primite (cu o rată de acumulare limitată la rata medie anuală de 1,2 %) și extinderea calculului veniturilor de care se ține cont pentru determinarea cotizației la veniturile obținute de-a lungul întregii vieți (păstrând însă drepturile dobândite). Punerea în aplicare a acestei legi ar trebui să reducă creșterea prognozată a ponderii cheltuielilor cu pensiile din PIB la un nivel inferior mediei din zona euro în următoarele decenii și să limiteze creșterea cheltuielilor sectorului public cu pensiile în perioada 2010-2060 la mai puțin de 2,5 % din PIB; (c) consolidarea rolului și resurselor biroului general de contabilitate și stabilirea de garanții împotriva eventualelor intervenții din sfera politică în proiectarea datelor și în contabilitate; (d) un proiect de reformă a legislației privind salariile din sectorul public, incluzând mai ales crearea unei autorități unice de plată pentru plata salariilor, adoptarea unor principii unitare și a unui calendar pentru întocmirea unei grile salariale unice și simplificate care să se aplice sectorului de stat, autorităților locale și altor agenții; (e) o legislație care să amelioreze eficiența administrației și controalelor fiscale; (f) lansarea unei revizuiri independente a administrației publice și a programelor sociale existente; (g) publicarea unor statistici lunare (pe baza contabilității de casă) privind veniturile, cheltuielile, finanțarea și datoriile restante ale „administrației publice disponibile” și ale subdiviziunilor sale; (h) un plan de acțiune pentru îmbunătățirea procesului de colectare și prelucrare a datelor administrației publice, în special prin consolidarea mecanismelor de control ale autorităților statistice și ale biroului general de contabilitate și prin garantarea unei răspunderi personale efective în caz de raportare neadecvată a datelor, pentru a putea oferi prompt date de foarte bună calitate ale administrației publice în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 2223/96 (4), (CE) nr. 264/2000 (5), (CE) nr. 1221/2002 (6), (CE) nr. 501/2004 (7), (CE) nr. 1222/2004 (8), (CE) nr. 1161/2005 (9), (CE) nr. 223/2009 (10) și (CE) nr. 479/2009 (11); (i) publicarea periodică a informațiilor privind situația financiară a întreprinderilor publice și a altor entități publice care nu sunt clasificate ca făcând parte din administrația publică (inclusiv conturile de profit și pierdere, bilanțurile și datele cu privire la salariați și la masa salarială). (3) Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii decembrie 2010: (a) adoptarea definitivă a măsurilor menționate la alineatul (2) literele (a) și (d); (b) proiecte de legi care să consolideze cadrul fiscal. Acesta ar trebui să cuprindă, în special, instituirea unui cadru fiscal pe termen mediu, crearea, în cadrul bugetului, a unei rezerve obligatorii pentru situații neprevăzute care să reprezinte 10 % din totalul creditelor, crearea unor mecanisme mai puternice de monitorizare a cheltuielilor și instituirea unei agenții fiscale independente care să ofere consultanță și analize de specialitate pentru problemele fiscal-bugetare; (c) o lege pentru reformarea sistemul de negociere a salariilor din sectorul privat, care să prevadă reducerea ratelor remunerațiilor pentru ore suplimentare de lucru și o ameliorare a flexibilității privind gestionarea timpului de lucru și care să permită convențiilor teritoriale locale să fixeze creșteri salariale mai scăzute decât cele prevăzute în acordurile sectoriale; (d) o lege privind salariile minime care să introducă niveluri sub minim pentru grupurile expuse riscurilor, precum tinerii sau șomerii de lungă durată, și care să pună în aplicare măsuri care să garanteze că salariile minime actuale vor rămâne aceleași în termeni nominali timp de trei ani; (e) o reformă a legislației privind protecția locurilor de muncă, care să extindă perioada de probă pentru noile locuri de muncă la un an, să reducă nivelul global al plăților compensatorii și să garanteze aplicarea acelorași condiții privind plățile compensatorii atât celor care prestează munci calificate, cât și celor care prestează munci necalificate, să crească nivelul minim pentru aplicarea normelor privind concedierile colective, în special pentru societățile mai mari, și să faciliteze utilizarea mai frecventă a contractelor temporare; (f) creșterea semnificativă a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune; (g) instituirea unui nou sistem de gestionare a medicamentelor care să favorizeze utilizarea medicamentelor generice; (h) crearea unui sistem unificat al achizițiilor publice, cu o autoritate centrală pentru achiziții, care să garanteze, în special, proceduri corecte de achiziție, precum și controale ex ante și ex post; (i) o legislație pentru simplificarea și accelerarea procesului de autorizare a întreprinderilor, a activităților industriale și a desfășurării de profesii liberale; (j) modificarea cadrului instituțional al Autorității elene în domeniul concurenței (HCC), cu scopul de a spori independența acesteia, de a stabili termene limită rezonabile pentru investigații și pentru emiterea deciziilor și de a o învesti cu puterea de a respinge plângeri; (k) ameliorarea gestionării activelor publice, cu scopul de a economisi cel puțin 1 miliard EUR pe an în perioada 2011-2013; (l) măsuri care vizează eliminarea restricțiilor existente în calea libertății furnizării de servicii. (4) Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii martie 2011: (a) adoptarea definitivă a măsurilor menționate la alineatul (3) litera (b). (5) Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii iunie 2011: (a) o grilă salarială unică și simplificată, care să se aplice sectorului public, autorităților locale și altor agenții, cu remunerații care să reflecte productivitatea și sarcinile alocate; (b) măsuri de punere în aplicare a concluziilor formulate în urma revizuirilor funcționale externe și independente ale administrației publice; (c) o consolidare a inspectoratului muncii, care trebuie să dispună de tot personalul calificat necesar și de obiective cantitative legate de numărul de controale care trebuie executate. (6) Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii septembrie 2011: (a) includerea în proiectul de buget pe 2012 a unor măsuri de consolidare fiscală totalizând cel puțin 2,2 % din PIB. Bugetul trebuie să includă, în special, următoarele măsuri (sau, în circumstanțe excepționale, măsuri care să genereze economii comparabile): lărgirea în continuare a bazei de impozitare TVA prin trecerea de bunuri și servicii de la rata redusă la rata standard (în vederea colectării unor venituri suplimentare de cel puțin 300 milioane EUR); reducerea numărului de locuri de muncă din sectorul public, în plus față de regula unei singure recrutări pentru fiecare cinci pensionări din sectorul public (cu scopul de a economisi cel puțin 600 milioane EUR); introducerea de accize la băuturile nealcoolice (cu o valoare totală de cel puțin 300 milioane EUR); extinderea impozitului pe bunuri imobiliare prin actualizarea valorilor bunurilor (pentru a obține venituri suplimentare de cel puțin 200 milioane EUR); reorganizarea administrațiilor subcentrale (în scopul de a economisi cel puțin 500 milioane EUR); reducerea consumului intermediar al administrației publice (cu cel puțin 300 milioane EUR în comparație cu 2011); înghețarea nominală a pensiilor; creșterea eficienței impozitelor forfetare pentru persoanele care desfășoară activități independente (cu scopul de a colecta cel puțin 100 milioane EUR); reducerea transferurilor către întreprinderile publice ca urmare a restructurării acestora (cu cel puțin 800 milioane EUR); acordarea ajutoarelor de șomaj în funcție de venituri (pentru a economisi 500 milioane EUR); colectarea unor venituri suplimentare din acordarea de licențe pentru jocurile de noroc (cel puțin 225 milioane EUR din acordarea de licențe și 400 milioane EUR din redevențe); (b) diminuarea obstacolelor fiscale din calea fuziunilor și achizițiilor; (c) simplificarea formalităților vamale pentru exporturi și importuri; (d) creșterea suplimentară a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune; (e) o punere în aplicare completă a programului pentru o mai bună legiferare, în vederea reducerii sarcinii administrative cu 20 % (față de 2008). (7) Grecia trebuie să adopte următoarele măsuri înainte de sfârșitul lunii decembrie 2011: (a) adoptarea definitivă a măsurilor menționate la alineatul (6) litera (a); (b) consolidarea capacității manageriale a tuturor autorităților de gestiune și organismelor intermediare ale programelor operaționale în contextul cadrului strategic național de referință 2007-2013 și certificarea lor ISO 9001:2008 (managementul calității).

Articolul 3

Grecia cooperează pe deplin cu Comisia și, la cererea motivată a acesteia, îi transmite, fără întârziere, toate datele sau documentele necesare pentru monitorizarea respectării prezentei decizii.

Articolul 4

(1) Grecia prezintă Consiliului și Comisiei, o dată pe trimestru, un raport în care să expună măsurile de politică luate pentru a se conforma prezentei decizii. (2) Rapoartele menționate la alineatul (1) ar trebui să conțină informații detaliate despre: (a) măsurile concrete puse în aplicare până la data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, inclusiv impactul bugetar cuantificat al acestora; (b) măsurile concrete a căror punere în aplicare este prevăzută după data raportului pentru a se conforma prezentei decizii, precum și calendarul punerii în aplicare și estimarea impactului bugetar al acestora; (c) execuția lunară a bugetului de stat; (d) datele privind execuția bugetului asigurărilor sociale, a bugetului autorităților locale și a fondurilor extrabugetare pe parcursul anului; (e) emisiunea și rambursarea datoriei publice; (f) evoluțiile în materie de ocupare a locurilor de muncă permanente și temporare din sectorul public; (g) cheltuielile publice neachitate (arierate cumulate); (h) situația financiară a întreprinderilor publice și a altor entități publice. (3) Comisia și Consiliul analizează rapoartele pentru a determina măsura în care Grecia se conformează prezentei decizii. În contextul acestor evaluări, Comisia poate indica măsurile necesare pentru respectarea traiectoriei de ajustare prevăzute de prezenta decizie pentru corectarea deficitului excesiv.

Articolul 5

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării.

Articolul 6

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.