Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei (2) impune emitenților din țări terțe să prezinte informațiile financiare istorice din prospectele pentru oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată în conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) sau cu standardele naționale de contabilitate ale unei țări terțe, cu condiția ca ele să fie echivalente cu aceste standarde.
(2) În vederea evaluării echivalenței principiilor contabile general acceptate (GAAP) ale unei țări terțe cu IFRS adoptate, Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 al Comisiei (3) prevede o definiție a echivalenței și stabilește un mecanism pentru determinarea echivalenței GAAP dintr-o țară terță. Conform condițiilor mecanismului de echivalență, emitenții din țări terțe aveau permisiunea să utilizeze GAAP ale țărilor terțe care se îndreaptă către ori s-au angajat să adopte IFRS pentru o perioadă de tranziție care se încheie la 31 decembrie 2011. Este important să se evalueze eforturile depuse de țările care au adoptat măsuri în vederea convergenței standardelor lor contabile sau adoptării IFRS. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 a fost modificat pentru a prelungi această perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2014. Comisia a ținut seama de raportul întocmit de Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) în noiembrie 2010 cu privire la China, Canada, India și Coreea de Sud, care beneficiau de o perioadă de tranziție prin Decizia 2008/961/CE a Comisiei din 12 decembrie 2008 privind utilizarea de către emitenții de valori mobiliare din țările terțe a standardelor de contabilitate naționale ale anumitor țări terțe și a standardelor internaționale de raportare financiară pentru întocmirea situațiilor financiare consolidate (4) și Regulamentul (CE) nr. 1289/2008 al Comisiei din 12 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 809/2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește elementele legate de prospecte și comunicate cu caracter publicitar (5), precum și de informațiile actualizate referitoare la China și India din aprilie 2011.
(3) În aprilie 2010, Ministerul de Finanțe din China a publicat o „Foaie de parcurs pentru continuarea convergenței standardelor de contabilitate pentru întreprinderile comerciale (ASBE) cu IFRS”, prin care a reiterat angajamentul acestei țări de a continua procesul de convergență cu IFRS. Din octombrie 2010, toate standardele și interpretările actuale emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate au fost implementate în ASBE. AEVMP a raportat că nivelul de convergență este satisfăcător, iar diferențele existente nu se traduc prin nerespectarea IFRS. Prin urmare, este oportun ca ASBE din China să fie considerate echivalente cu IFRS adoptate, începând de la 1 ianuarie 2012.
(4) Consiliul pentru standarde de contabilitate din Canada s-a angajat public, în ianuarie 2006, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011. Aceasta a aprobat încorporarea IFRS în cadrul Canadian Institute of Chartered Accountants Handbook în calitate de GAAP aplicabile în Canada pentru toate întreprinderile cu scop lucrativ care au obligația de a da socoteală în fața publicului, începând din 2011. Prin urmare, este oportun ca GAAP din Canada să fie considerate echivalente cu IFRS adoptate începând cu data de 1 ianuarie 2012.
(5) Comisia de supraveghere financiară din Coreea de Sud și Institutul coreean de contabilitate s-au angajat public, în martie 2007, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011. Consiliul pentru standarde de contabilitate din Coreea de Sud a adoptat IFRS ca IFRS coreene (K-IFRS). K-IFRS sunt identice cu IFRS și sunt obligatorii, din 2011, pentru toate societățile cotate la bursă din Coreea de Sud. Obligația de a aplica K-IFRS le revine și instituțiilor financiare necotate și societăților de stat. Alte societăți necotate au și ele opțiunea de a aplica aceste standarde. Prin urmare, este oportun ca GAAP din Coreea de Sud să fie considerate echivalente cu IFRS adoptate începând cu data de 1 ianuarie 2012.
(6) Guvernul Indiei și Indian Institute of Chartered Accountants s-au angajat public, în iulie 2007, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011, cu obiectivul ca GAAP din India să fie în totalitate conforme cu IFRS până la încheierea programului. Cu toate acestea, în urma unei anchete la fața locului desfășurată în ianuarie 2011, AEVMP a constatat că GAAP din India prezintă o serie de diferențe față de IFRS care, în practică, s-ar putea dovedi semnificative. Există în continuare incertitudini cu privire la calendarul de punere în aplicare a unui sistem de raportare conform cu IFRS. Deoarece în India nu există emitenți care să fi profitat de aplicarea voluntară anticipată a IFRS, nu există niciun fel de experiență în acest sens.
(7) În consecință, este oportun să se prelungească perioada de tranziție cu maximum trei ani, până la 31 decembrie 2014, pentru ca emitenții din țări terțe să aibă posibilitatea să-și întocmească, în Uniune, situațiile financiare anuale și semestriale în conformitate cu GAAP din India.
(8) Deoarece perioada de tranziție pe parcursul căreia s-a acordat echivalența pentru GAAP din China, Canada, India și Coreea de Sud în temeiul Regulamentului (CE) nr. 809/2004 expiră la 31 decembrie 2011, prezentul regulament trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2012. Acest lucru este necesar pentru a le asigura certitudine juridică emitenților din țările terțe cotați în Uniune și pentru a se evita riscul ca aceștia să fie nevoiți să își reconcilieze situațiile financiare cu IFRS. Posibilitatea aplicării retroactive limitează astfel orice eventuală sarcină suplimentară pentru emitenții în cauză.
(9) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 809/2004 trebuie modificat în consecință,