Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 834/2007, în special titlul III capitolul 4, prevede cerințele de bază pentru producția ecologică de alimente procesate. Normele de aplicare a acestor cerințe de bază au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (2).
(2) Este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 889/2008 să prevadă dispoziții specifice pentru producția de vin ecologic. Aceste dispoziții trebuie să se aplice produselor din sectorul vitivinicol, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (3).
(3) Pentru procesarea vinului ecologic este necesar să se utilizeze, în condiții bine definite, anumite produse și substanțe ca aditivi sau adjuvanți tehnologici. În acest scop și pe baza recomandărilor studiului efectuat la nivelul Uniunii și intitulat „Organic viticulture and wine-making: development of environment and consumer friendly technologies for organic wine quality improvement and scientifically based legislative framework” (Viticultura și vinificația ecologice: elaborarea tehnologiilor, care protejează mediul și consumatorii, de îmbunătățire a calității vinului ecologic și a unui cadru legislativ fundamentat științific), cunoscut și sub denumirea de „ORWINE” (4), utilizarea unor astfel de produse și substanțe trebuie autorizată în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007.
(4) Anumite produse și substanțe, utilizate ca aditivi și adjuvanți tehnologici în practicile oenologice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în privința categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restricțiilor care se aplică acestora (5), sunt derivate din materii prime de origine agricolă. În acest caz, materiile prime pot fi disponibile pe piață în formă ecologică. Cu scopul de a încuraja creșterea cererii de astfel de materii prime pe piață, trebuie să se favorizeze utilizarea aditivilor și a adjuvanților tehnologici derivați din materii prime obținute prin metode ale agriculturii ecologice.
(5) Practicile și tehnicile de vinificație sunt stabilite la nivelul Uniunii de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și de normele de punere în aplicare a acestuia stabilite de Regulamentul (CE) nr. 606/2009 și de Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicațiile geografice protejate, mențiunile tradiționale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole (6). Utilizarea acestor practici și tehnici de vinificație la producerea vinurilor ecologice ar putea să nu fie conformă cu obiectivele și principiile stabilite de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și, în special, cu principiile specifice aplicabile procesării alimentelor ecologice, menționate la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007. Prin urmare, pentru anumite practici și procese oenologice trebuie stabilite restricții și limitări specifice.
(6) Alte practici care sunt folosite pe scară largă la procesarea alimentelor pot fi utilizate și la producerea vinurilor și pot produce, de asemenea, unele efecte asupra anumitor caracteristici esențiale ale produselor ecologice și, în consecință, asupra adevăratei naturi a acestora, dar în prezent nu sunt disponibile tehnici alternative pentru a le înlocui. Acest lucru este valabil în cazul tratamentelor termice, al filtrării, al osmozei inverse și al utilizării rășinilor schimbătoare de ioni. În consecință, aceste practici trebuie să poată fi folosite de producătorii de vin ecologic, dar utilizarea lor trebuie restricționată. Este necesar să se prevadă la momentul oportun posibilitatea de a reexamina utilizarea tratamentelor termice, a rășinilor schimbătoare de ioni și a osmozei inverse.
(7) La producerea vinului ecologic, trebuie excluse practicile și procesele oenologice care pot induce în eroare în privința adevăratei naturi a produselor ecologice. Este vorba despre concentrarea prin răcire, dezalcoolizare, eliminarea anhidridei sulfuroase prin procedee fizice, electrodializă și utilizarea schimbătorilor de cationi, deoarece aceste practici oenologice modifică în mod semnificativ compoziția produsului, până la punctul în care pot induce în eroare în privința adevăratei naturi a vinului ecologic. În mod similar, utilizarea sau adăugarea anumitor substanțe ar putea induce, de asemenea, în eroare în privința adevăratei naturi a vinului ecologic. Prin urmare, este necesar să se prevadă faptul că astfel de substanțe nu trebuie să fie utilizate sau adăugate în cadrul practicilor și al tratamentelor oenologice ecologice.
(8) În ceea ce privește în mod specific sulfiții, rezultatele studiului ORWINE au arătat că producătorii de vin ecologic din Uniune au reușit deja să reducă nivelul de anhidridă sulfuroasă în vinurile obținute din struguri ecologici în comparație cu conținutul maxim de anhidridă sulfuroasă autorizat pentru vinurile non-ecologice. Prin urmare, este necesar să se stabilească un conținut maxim de sulf, specific vinurilor ecologice, care trebuie să fie mai mic decât nivelul autorizat pentru vinurile non-ecologice. Cantitățile de anhidridă sulfuroasă necesare variază în funcție de diferitele categorii de vinuri și depind de anumite caracteristici intrinseci ale vinului, în special de conținutul de zahăr, care trebuie luate în considerare la stabilirea nivelurilor maxime ale conținutului de anhidridă sulfuroasă specific vinurilor ecologice. Condițiile climatice extreme pot provoca însă dificultăți în anumite zone vitivinicole, din cauza cărora devine necesară utilizarea unor cantități suplimentare de sulfiți la prepararea vinului, pentru a se obține stabilitatea produsului final din anul respectiv. Prin urmare, atunci când sunt întrunite astfel de condiții, trebuie să se autorizeze creșterea conținutului maxim de anhidridă sulfuroasă.
(9) Vinul este un produs cu durată lungă de conservare, iar unele vinuri sunt păstrate în mod tradițional timp de mai mulți ani în butoaie sau în rezervoare înainte de a fi comercializate. În conformitate cu condițiile prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului din 24 iunie 1991 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (7) și pentru o perioadă limitată, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 889/2008, comercializarea acestor vinuri în condițiile menținerii cerințelor de etichetare prevăzute de regulamentul respectiv trebuie autorizată până la epuizarea stocurilor.
(10) Unele dintre vinurile depozitate au fost deja produse printr-un proces de vinificație conform cu normele de producție pentru vin ecologic stabilite de prezentul regulament. În cazurile în care acest fapt poate fi dovedit, trebuie să se autorizeze utilizarea siglei comunitare pentru producție ecologică menționată la articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, denumită de la 1 iulie 2010„sigla ecologică a UE”, pentru a permite comparația și competiția loiale între vinurile ecologice produse înainte și după intrarea în vigoare a prezentului regulament. În caz contrar, vinul trebuie etichetat exclusiv ca „vin obținut din struguri ecologici”, fără a se utiliza sigla ecologică a UE, cu condiția ca vinul să fi fost produs în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 și cu Regulamentul (CE) nr. 889/2008 înainte de modificarea sa prin prezentul regulament.
(11) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 889/2008 trebuie modificat în consecință.
(12) Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare pentru producția ecologică,