Recitale
(1) Directiva 2009/28/CE definește regulile pentru calcularea impactului asupra formării gazelor cu efect de seră al biocarburanților, biolichidelor și omologilor lor combustibili fosili, luând în considerare emisiile provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea utilizării terenului. Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (2) include regulile corespunzătoare privind biocarburanții.
(2) Comisia trebuie să elaboreze orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol pe baza orientărilor din 2006 ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră. Orientările respective au fost concepute pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră și nu sunt exprimate într-o formă care să poată fi aplicată rapid de operatorii economici. Prin urmare, atunci când în orientările IPCC pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră nu există informațiile necesare privind producția biocarburanților și biolichidelor sau atunci când astfel de informații nu sunt accesibile, este oportun să se apeleze la alte surse științifice de date.
(3) Pentru calcularea stocurilor de carbon din materia organică din sol este necesar să se ia în considerare clima, tipul solului, ocuparea solului, administrarea terenurilor și intrările. În cazul solurilor minerale, metodologia IPCC de nivel 1 pentru determinarea cantității de carbon organic din sol este o metodă adecvată acestui scop, deoarece acoperă nivelul global. În cazul solurilor organice, metodologia IPCC tratează în special pierderile de carbon în urma drenării solului, utilizând doar pierderile anuale. Întrucât drenarea solului conduce în mod obișnuit la pierderi importante ale stocurilor de carbon, care nu pot fi compensate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu ajutorul biocarburanților sau al biolichidelor, iar drenarea turbăriilor este interzisă de criteriile de durabilitate prevăzute în Directiva 2009/28/CE, este suficientă definirea unor reguli generale pentru determinarea cantității de carbon organic din sol sau a pierderilor de carbon din solurile organice.
(4) Pentru calcularea stocului de carbon din biomasa vie și din materia organică moartă, o abordare cu nivel scăzut de complexitate, corespunzătoare metodologiei IPCC de nivel 1 pentru vegetație, reprezintă o metodă adecvată. În conformitate cu metodologia respectivă, este rezonabil să se presupună că întreg stocul de carbon din biomasa vie și din materia organică moartă se pierde din sol prin conversie. În mod obișnuit, materia organică moartă are o importanță redusă în conversia terenurilor pentru stabilirea de culturi destinate producției de biocarburanți și biolichide, dar aceasta trebuie luată în considerare cel puțin în cazul pădurilor închise.
(5) La calcularea impactului conversiei terenurilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, operatorii economici trebuie să poată folosi valori reale pentru stocurile de carbon asociate cu utilizarea de referință a terenului și cu utilizarea terenului după conversie. De asemenea, aceștia trebuie să poată folosi valori standard, care trebuie furnizate de prezentele orientări. Pe de altă parte, nu este necesară furnizarea de valori standard pentru combinațiile improbabile de tipuri de climă și de sol.
(6) Anexa V la Directiva 2009/28/CE descrie metoda de calculare a impactului asupra formării gazelor cu efect de seră și conține reguli pentru calculul emisiilor anualizate legate de variațiile cantității de carbon provocate de schimbarea utilizării terenului. Orientările anexate prezentei decizii stabilesc reguli pentru calcularea stocurilor de carbon din sol, completând regulile prevăzute în anexa V,