2009/360/CE: Decizia Comisiei din 30 aprilie 2009 de completare a cerințelor tehnice pentru caracterizarea deșeurilor stabilite de Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive [notificată cu numărul C(2009) 3013]

Articolul 1

Caracterizarea deșeurilor

(1) Statele membre asigură că operatorii din industriile extractive realizează caracterizarea deșeurilor în conformitate cu prevederile prezentei decizii. (2) Caracterizarea deșeurilor acoperă următoarele categorii de informații, conform celor specificate în anexă: (a) informații privind contextul; (b) informații de natură geologică privind depozitul care urmează a fi exploatat; (c) natura deșeurilor și manipularea preconizată; (d) comportamentul geotehnic al deșeurilor; (e) caracteristicile și comportamentul geochimic al deșeurilor. (3) Criteriile pentru definirea deșeurilor inerte prevăzute în Decizia 2009/359/CE se iau în considerare în scopul evaluării comportamentului geochimic al deșeurilor. În situațiile în care, în baza criteriilor respective, deșeurile sunt considerate „inerte”, acestea se supun doar părții relevante din testarea geochimică menționată la punctul 5 din anexă.

Articolul 2

Colectarea și evaluarea informațiilor

(1) Informațiile și datele necesare pentru caracterizarea deșeurilor se colectează în ordinea stabilită la alineatele (2)-(5). (2) Se folosesc investigațiile și studiile existente, inclusiv autorizațiile existente, studiile geologice, locațiile similare, listele de deșeuri inerte, schemele adecvate de certificare, standardele europene sau naționale pentru materiale similare, care satisfac cerințele tehnice stabilite în anexă. (3) Se evaluează calitatea și reprezentativitatea tuturor informațiilor și se identifică posibilele informații lipsă. (4) În cazurile în care informațiile necesare pentru caracterizarea deșeurilor lipsesc, se întocmește un plan de eșantionare în conformitate cu standardul EN 14899 și se prelevează eșantioane în conformitate cu planul de eșantionare respectiv. Planurile de eșantionare se bazează pe informațiile identificate ca necesare, incluzând: (a) scopul colectării datelor; (b) programul de testare și cerințele privind prelevarea de probe; (c) situații de prelevare de probe, incluzând prelevarea de probe din carote de foraj, din frontul de excavare, din banda transportoare, din haldă, iaz, sau alte situații relevante; (d) procedurile și recomandările privind numărul, dimensiunea, masa, descrierea și manipularea probelor. Fiabilitatea și calitatea rezultatelor prelevărilor de probe se evaluează. (5) Rezultatele procesului de caracterizare se evaluează. În cazurile în care este necesar, se colectează informații suplimentare, cu respectarea aceleiași metodologii. Rezultatul final se folosește la planul de gestionare a deșeurilor.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.