Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (versiune codificată)

Articolul 1

Prezenta directivă stabilește standardele minime privind protecția vițeilor izolați în scopul creșterii și îngrășării.

Articolul 2

În înțelesul prezentei directive: 1. „vițel” înseamnă un animal din specia bovină până la vârsta de șase luni; 2. „autoritate competentă” înseamnă autoritatea competentă definită la articolul 2 alineatul (6) din Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (7).

Articolul 3

(1) De la 1 ianuarie 1998, tuturor exploatațiilor noi sau reconstruite sau date în funcțiune după data menționată li se aplică dispozițiile următoare: (a) vițeii nu se închid în boxe individuale după împlinirea vârstei de opt săptămâni, decât în cazul în care un medic veterinar confirmă că starea de sănătate sau comportamentul acestora impune izolarea lor în vederea tratării. Lățimea boxei individuale este cel puțin egală cu înălțimea vițelului la greabăn, măsurată în poziție patrupedă, iar lungimea este cel puțin egală cu lungimea vițelului măsurată de la vârful nasului până la extremitatea caudală a ischionului (tuber ischii), înmulțită cu 1,1. Boxele individuale pentru viței (cu excepția celor destinate izolării animalelor bolnave) nu trebuie să fie prevăzute cu pereți solizi, ci cu pereți perforați care să permită contactul vizual și tactil direct între viței; (b) pentru vițeii crescuți în grup, spațiul liber prevăzut pentru fiecare vițel este de cel puțin 1,5 m2 pentru fiecare vițel cu o greutate a animalului viu mai mică de 150 de kilograme, de cel puțin 1,7 m2 pentru fiecare vițel cu greutate egală cu sau mai mare de 150 de kilograme, dar mai mică de 220 de kilograme, și de cel puțin 1,8 m2 pentru fiecare vițel având o greutate egală cu sau mai mare de 220 de kilograme. Cu toate acestea, dispozițiile primului paragraf nu se aplică: (a) exploatațiilor cu mai puțin de șase viței; (b) vițeilor ținuți alături de mamă în vederea alăptării. (2) De la 31 decembrie 2006, dispozițiile prevăzute la alineatul (1) se aplică tuturor exploatațiilor.

Articolul 4

Statele membre asigură conformitatea condițiilor privind creșterea vițeilor cu dispozițiile generale stabilite în anexa I.

Articolul 5

Dispozițiile generale din anexa I pot să fie modificate în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2), pentru a se ține seama de progresele științifice.

Articolul 6

Până la 1 ianuarie 2006, Comisia înaintează Consiliului un raport elaborat pe baza unui aviz al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară asupra sistemului sau sistemelor de creștere intensivă a animalelor care respectă cerințele de bunăstare a vițeilor din punct de vedere patologic, zootehnic, fiziologic și comportamental, precum și asupra implicațiilor sociale și economice ale diferitelor sisteme, împreună cu propuneri adecvate care să țină seama de concluziile raportului respectiv.

Articolul 7

(1) Statele membre asigură efectuarea unor inspecții sub responsabilitatea autorității competente, pentru a verifica respectarea dispozițiilor prezentei directive. Inspecțiile în cauză, care pot fi efectuate cu ocazia controalelor realizate în alte scopuri, trebuie să acopere în fiecare an un eșantion statistic reprezentativ pentru diferitele sisteme de creștere din fiecare stat membru. (2) Comisia, în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2), stabilește un cod al normelor aplicabile în cazul inspecțiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol. (3) La fiecare doi ani, până în ultima zi lucrătoare din luna aprilie și pentru prima dată până la 30 aprilie 1996, statele membre informează Comisia asupra rezultatelor inspecțiilor efectuate în cursul celor doi ani precedenți, în conformitate cu prezentul articol, inclusiv asupra numărului de inspecții realizate în raport cu numărul exploatațiilor de pe teritoriul lor.

Articolul 8

Pentru a fi importate în Comunitate, animalele provenind din țări terțe trebuie să fie însoțite de un certificat emis de autoritatea competentă din respectiva țară, care să ateste că au beneficiat de un tratament cel puțin echivalent cu cel administrat animalelor de origine comunitară, în conformitate cu prevederile prezentei directive.

Articolul 9

Experții veterinari ai Comisiei pot, în măsura în care acest lucru este necesar pentru aplicarea în mod uniform a prezentei directive, să efectueze, în colaborare cu autoritățile competente, controale la fața locului. Cu această ocazie, controlorii trebuie să pună în aplicare măsuri speciale de igienă care să excludă orice risc de transmitere a bolilor. Statul membru pe teritoriul căruia se efectuează un control acordă experților tot sprijinul necesar pentru îndeplinirea misiunii lor. Comisia informează autoritatea competentă a statului membru în cauză asupra rezultatului controalelor efectuate. Autoritatea competentă a statului membru în cauză adoptă măsurile care se dovedesc necesare pentru a ține seama de rezultatele controlului respectiv. În ceea ce privește relațiile cu țările terțe, se aplică dispozițiile capitolului III din Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în Comunitate (8). Dispozițiile generale de aplicare a prezentului articol se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 10 alineatul (2) din prezenta directivă.

Articolul 10

(1) Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, înființat în temeiul articolului 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (9). (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE. Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

Articolul 11

În ceea ce privește protecția vițeilor, statele membre pot, în conformitate cu normelor generale din tratat, să mențină sau să aplice pe teritoriul lor dispoziții mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează Comisia cu privire la orice măsură adoptată în acest sens.

Articolul 12

Directiva 91/629/CEE, modificată prin actele menționate în anexa II partea A, se abrogă fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire la termenele pentru transpunerea în dreptul intern a directivelor prevăzute în anexa II partea B. Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.

Articolul 13

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Prezenta directivă se adresează statelor membre.