Recitale
(1) Directiva 2004/109/CE instituie principiile generale pentru armonizarea obligațiilor de transparență privind deținerea drepturilor de vot sau a instrumentelor financiare care conferă dreptul de a achiziționa acțiuni existente împreună cu dreptul de vot. Aceasta urmărește să asigure că, prin divulgarea unor informații exacte, complete și furnizate la momentul potrivit, cu privire la emitenții de valori mobiliare, încrederea investitorilor este garantată pe termen lung. În mod similar, solicitând emitenților să fie informați despre tranzacțiile care modifică participațiile importante în capitalul societăților, directiva urmărește să asigure că aceștia din urmă pot informa publicul în permanență.
(2) Normele de aplicare a reglementărilor privind obligațiile de transparență ar trebui, în mod similar, să fie redactate astfel încât să asigure un nivel înalt de protecție a investitorilor, să stimuleze eficacitatea pieței și să fie aplicate în mod uniform.
(3) În ceea ce privește procedurile conform cărora investitorii vor fi informați despre opțiunea emitentului pentru statul membru de origine, este necesar ca astfel de opțiuni să fie divulgate conform aceleiași proceduri aplicabile informațiilor reglementate din Directiva 2004/109/CE.
(4) În ceea ce privește elementele minime ale setului condensat de declarații financiare semestriale, în cazul în care acel set nu este stabilit în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, acestea trebuie redactate astfel încât să se evite formarea unei imagini înșelătoare a activelor și pasivelor, a situației financiare și a rezultatului financiar ale emitentului. Conținutul rapoartelor semestriale ar trebui redactat astfel încât să asigure un grad de transparență adecvat față de investitori, printr-un flux regulat de informații privind rezultatele emitentului, iar aceste informații ar trebui prezentate astfel încât să faciliteze compararea lor cu informațiile furnizate în raportul anual din anul precedent.
(5) Emitenții de acțiuni care creează conturi consolidate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate (IAS) și cu standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) ar trebui să aplice aceeași definiție a tranzacțiilor între părțile afiliate în rapoartele anuale și semestriale prevăzute în Directiva 2004/109/CE. Emitenții de acțiuni care nu creează conturi consolidate și care nu sunt obligați să aplice IAS și IFRS ar trebui, în rapoartele lor semestriale prevăzute în Directiva 2004/109/CE, să aplice definiția tranzacțiilor între părțile afiliate stabilită în Directiva 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale (3).
(6) Pentru a beneficia de derogarea de la obligația de notificare a participațiilor importante prevăzută de Directiva 2004/109/CE în cazul acțiunilor cumpărate exclusiv pentru compensare și reglare, durata maximă a „ciclului de reglare pe termen scurt” ar trebui să fie cât mai scurtă posibil.
(7) Pentru ca autoritatea competentă în cauză să poată controla respectarea derogării creatorilor de piață de la obligația de notificare a informațiilor privind participațiile importante, creatorul de piață care dorește să beneficieze de această derogare ar trebui să anunțe că acționează sau intenționează să acționeze în calitate de creator de piață și să specifice acțiunile sau instrumentele financiare pe care le are în vedere.
(8) Desfășurarea activităților de creare de piață în deplină transparență este deosebit de importantă. Astfel, creatorul de piață ar trebui, la cererea autorităților competente respective, să poată identifica activitățile desfășurate în legătură cu emitentul în cauză și, în special, acțiunile sau instrumentele financiare deținute în scopul desfășurării activităților de creare de piață.
(9) În ceea ce privește calendarul zilelor de cotație, este necesar, în scopul facilitării aplicării, ca termenele să fie calculate în funcție de zilele de cotație din statul membru al emitentului. Cu toate acestea, pentru a încuraja transparența, ar trebui să se adopte dispoziții prin care fiecare autoritate competentă să informeze investitorii și participanții la piață despre calendarul zilelor de cotație aplicabil în diferitele piețe reglementate, situate sau care funcționează pe teritoriul său.
(10) În ceea ce privește circumstanțele în care se efectuează notificarea participațiilor importante, este necesar să se stabilească momentul în care obligația se aplică în mod individual sau colectiv, precum și modul în care aceasta va fi respectată în cazul mandatarilor.
(11) Este întemeiat să se presupună că persoanele fizice sau juridice exercită un nivel înalt de prudență când achiziționează sau cedează participații importante. În consecință, asemenea persoane vor avea foarte repede cunoștință despre astfel de achiziții sau cesiuni sau despre posibilitatea de a exercita drepturi de vot; prin urmare, este necesară introducerea unei perioade de timp foarte scurte după tranzacția în cauză ca perioadă după care se consideră că acestea sunt informate.
(12) Derogarea de la obligația de a reuni participațiile importante ar trebui să fie disponibilă doar întreprinderilor-mamă care pot demonstra că filialele lor, societăți de gestiune sau întreprinderi de investiții, îndeplinesc condițiile de independență necesare. Pentru a asigura transparența deplină, o declarație în acest sens ar trebui notificată ex ante autorității competente respective. În această privință, este important ca notificarea să menționeze autoritatea competentă care supraveghează activitățile societăților de gestiune conform condițiilor prevăzute în Directiva 85/611/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (4), indiferent dacă sunt autorizate în conformitate cu directiva respectivă, cu condiția ca, în ultimul caz, acestea să fie supravegheate în temeiul legislației naționale.
(13) În sensul Directivei 2004/109/CE, instrumentele financiare ar trebui luate în considerare în contextul notificării participațiilor importante, în măsura în care asemenea instrumente conferă deținătorului un drept necondiționat de a dobândi acțiunile subiacente sau posibilitatea de a achiziționa acțiunile subiacente sau lichidități la scadență. Prin urmare, instrumentele financiare nu ar trebui să includă instrumente care îi permit deținătorului să primească acțiuni în funcție de nivelul atins de prețul acțiunii subiacente la un anumit moment. Acestea nu ar trebui să acopere nici acele instrumente care îi permit emitentului de instrumente sau unui terț să acorde acțiuni sau lichidități deținătorului instrumentului la scadență.
(14) Instrumentele financiare din secțiunea C a anexei I la Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) care nu sunt menționate la articolul 11 alineatul (1) al prezentei directive a Comisiei nu sunt considerate instrumente financiare în sensul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2004/109/CE.
(15) Directiva 2004/109/CE stabilește obligații stricte în domeniul difuzării informațiilor reglementate. Simpla disponibilitate a informațiilor, care presupune obligația investitorilor de a le căuta în mod activ, nu este, prin urmare, suficientă în sensul directivei respective. În consecință, difuzarea ar trebui să implice distribuirea activă a informațiilor de la emitenți către mijloacele media, pentru a ajunge la investitori.
(16) Sunt necesare standarde minime de calitate pentru difuzarea informațiilor reglementate pentru a garanta că investitorii, chiar dacă sunt rezidenți ai unui alt stat membru decât cel al emitentului, au acces egal la informațiile reglementate. Emitenții ar trebui să se asigure că acele standarde minime sunt îndeplinite, fie prin difuzarea personală a informațiilor reglementate, fie prin mandatarea unui terț în acest sens în numele lor. În ultimul caz, terțul ar trebui să aibă capacitatea de difuzare în condiții adecvate și să dispună de mecanisme adecvate pentru a se asigura că informațiile reglementate pe care le primește provin de la emitentul corespunzător și că nu există niciun risc semnificativ de deteriorare a datelor sau de acces neautorizat la informații confidențiale nepublicate. În cazul în care terțul furnizează alte servicii sau îndeplinește alte funcții, precum mijloace media, autorități competente, burse de valori sau organismul însărcinat cu mecanismul de stocare desemnat oficial, astfel de servicii sau funcții ar trebui clar separate de serviciile și funcțiile referitoare la difuzarea informațiilor reglementate. Când sunt comunicate informații către mijloacele media, pentru a facilita și accelera prelucrarea informațiilor, emitenții sau terții ar trebui să acorde prioritate utilizării mijloacelor electronice și formatelor tip din domeniu.
(17) În plus, prin intermediul standardelor minime, informațiile reglementate ar trebui difuzate într-un mod care garantează cel mai larg acces public posibil și, dacă este posibil, accesul simultan la publicul din interiorul și exteriorul statului membru de origine al emitentului. Aceasta nu aduce atingere dreptului statelor membre de a solicita emitenților să publice parțial sau integral informațiile reglementate în jurnale și nici posibilității emitenților de a publica informațiile reglementate disponibile pe propriul lor website sau pe alte website-uri accesibile investitorilor.
(18) Ar trebui să se poată declara echivalență atunci când regulile generale de divulgare ale unor țări terțe oferă utilizatorilor o evaluare inteligibilă și, în general, echivalentă a situației emitenților care le permite să adopte decizii similare situației în care li s-ar fi furnizat informațiile conform obligațiilor prevăzute în Directiva 2004/109/CE, chiar dacă obligațiile nu sunt identice. Cu toate acestea, echivalența ar trebui limitată la substanța informațiilor relevante și nu ar trebui acceptată nicio excepție privind termenele fixate de Directiva 2004/109/CE.
(19) Pentru a stabili dacă un emitent dintr-o țară terță întrunește obligațiile echivalente celor prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/109/CE, este important să se asigure consecvența cu Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește informațiile conținute în prospectele, structura prospectelor, includerea de informații prin trimiteri, publicarea prospectelor și difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar (6), în special cu elementele referitoare la informațiile financiare istorice care trebuie incluse în prospect.
(20) În ceea ce privește echivalența obligațiilor de independență, o întreprindere-mamă a unei societăți de gestiune sau a unei întreprinderi de investiții înregistrată într-o țară terță ar trebui să poată beneficia de derogarea prevăzută la articolul 12 alineatul (4) sau (5) din Directiva 2004/109/CE, indiferent dacă autorizarea este obligatorie în temeiul legislației din țara terță pentru ca societatea de gestiune sau întreprinderea de investiții controlată să poată desfășura activități de gestiune sau activități de gestiune a portofoliului, cu condiția respectării anumitor condiții de independență.
(21) Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,