Decizie 2007/162 · CELEX 32007D0162

2007/162/CE,Euratom: Decizia Consiliului din 5 martie 2007 de instituire a unui instrument financiar de protecție civilă (Text cu relevanță pentru SEE )

Data act: 05.03.2007
Intrare in vigoare: 01.01.2007
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2007_071_R_0009_01
Status: Inactiv

ajutor financiar apărare civilă asistență de urgență instrument financiar al UE politică de cooperare

Recitale

(1) În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (u) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, activitățile Comunității trebuie să includă măsuri în sfera protecției civile.

(2) În acest scop, a fost instituit un mecanism comunitar de facilitare a cooperării consolidate în intervențiile cu scop de asistență în domeniul protecției civile („mecanismul”) prin Decizia 2001/792/CE, Euratom (2).

(3) Decizia 1999/847/CE a Consiliului din 9 decembrie 1999 de instituire a unui program de acțiune comunitar în domeniul protecției civile (3) a expirat la 31 decembrie 2006.

(4) Este necesar să se instituie un instrument financiar de protecție civilă („instrumentul”) în temeiul căruia să se poată acorda asistență financiară, atât ca o contribuție la îmbunătățirea eficacității reacției în caz de urgențe majore, în special în contextul Deciziei 2001/792/CE, Euratom, cât și ca o contribuție la îmbunătățirea măsurilor de prevenire și pregătire pentru toate tipurile de urgență, cum sunt dezastrele naturale și cele provocate de om, actele teroriste, inclusiv terorismul cu mijloace chimice, biologice, radiologice și nucleare, precum și accidentele tehnologice, radiologice și ecologice, inclusiv continuarea măsurilor luate anterior în temeiul Deciziei 1999/847/CE.

(5) În vederea asigurării continuității față de Decizia 1999/847/CE, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2007.

(6) Instrumentul va asigura exprimarea vizibilă a solidarității europene față de țările afectate de urgențe majore, prin facilitarea acordării de asistență sub forma mobilizării mijloacelor de intervenție ale statelor membre.

(7) Regiunile izolate și ultraperiferice, precum și alte regiuni sau insule din Comunitate au adesea caracteristici și nevoi speciale datorită poziției lor geografice, caracteristicilor topografice și circumstanțelor sociale și economice. Acestea au efecte negative, împiedică folosirea resurselor de asistență și intervenție, îngreunând acordarea de ajutor și de mijloace de asistență, și creează nevoi speciale de asistență în cazul unui risc serios de urgență majoră.

(8) Prezenta decizie nu ar trebui să afecteze acțiunile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1717/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a unui instrument de stabilitate (4), măsurile de sănătate publică adoptate în temeiul legislației comunitare referitoare la programele de acțiune comunitară în domeniul sănătății și nici măsurile de siguranță a consumatorului adoptate în temeiul Deciziei nr. 1926/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 de instituire a unui program de acțiune comunitară în domeniul politicii consumatorului (2007-2013) (5).

(9) Din rațiuni de coerență, acțiunile reglementate prin Decizia 2007/124/CE, Euratom a Consiliului din 12 februarie 2007 de stabilire pentru perioada 2007-2013, în cadrul programului general „Securitate și protecția libertăților”, a programului specific „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate” (6) sau care sunt legate de menținerea ordinii publice și de salvgardarea securității interne nu ar trebui să fie vizate de prezenta decizie.

(10) Prezenta decizie nu ar trebui să se aplice activităților prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar (7).

(11) După expirarea, la 31 decembrie 2006, a Deciziei nr. 2850/2000/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2000 de instituire a unui cadru comunitar pentru cooperare în domeniul poluării marine accidentale sau deliberate (8), prezenta decizie ar trebui să reglementeze reacțiile în caz de urgențe cauzate de poluarea marină accidentală prin intermediul mecanismului. Aspectele de pregătire și prevenire ar trebui să fie reglementate de alte instrumente, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă (9).

(12) Pentru a asigura eficacitatea funcționării instrumentului, acțiunile pentru care se acordă asistență financiară ar trebui să aibă potențialul de a aduce în timp util o contribuție practică la pregătirea și prevenirea pentru urgențe, precum și la reacția rapidă în caz de urgențe majore.

(13) Mecanismul de protecție civilă ar trebui să fie sprijinit de un sistem integrat eficient de detectare și alertă timpurie care să lanseze o avertizare în caz de dezastre sau amenințări de dezastre care ar putea afecta teritoriul statelor membre. Cu toate că deciziile de creare a unor astfel de sisteme ar trebui să fie luate în temeiul altor instrumente specifice, instrumentul ar trebui – deoarece mecanismul este un utilizator al acestuia – să contribuie la crearea unor astfel de sisteme prin indicarea a ceea ce este necesar și prin asigurarea că aceste sisteme sunt atât legate între ele, cât și conectate cu mecanismul. Odată ce aceste sisteme sunt create, mecanismul ar trebui să le folosească la maximum și să contribuie la dezvoltarea acestora prin toate mijloacele care sunt de altfel disponibile în temeiul prezentei decizii.

(14) Comisia ar trebui să furnizeze asistență logistică adecvată pentru experții evaluatori și/sau coordonatori pe care îi folosește.

(15) Este responsabilitatea statelor membre să furnizeze echipamente și să asigure transportul pentru asistența în materie de protecție civilă pe care o oferă în cadrul mecanismului. Statul membru ar trebui, de asemenea, să furnizeze asistență logistică adecvată pentru echipele sau modulele de intervenție pe care le folosesc.

(16) Comisia are, cu toate acestea, un rol în sprijinirea statelor membre prin facilitarea punerii în comun a resurselor de echipamente și de transport ale statelor membre. Comisia ar putea, de asemenea, să asiste statele membre să identifice și să acceseze resurse de transport care pot proveni din alte surse, inclusiv din surse comerciale. Comisia ar putea asista statele membre să identifice echipamentele care ar putea să fie disponibile din alte surse.

(17) Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă capacitatea de a completa, atunci când este necesar, transportul furnizat de către statele membre prin finanțarea unui transport adițional necesar pentru a asigura furnizarea la timp și eficiența reacției în chestiuni de protecție civilă în cadrul mecanismului. Astfel de finanțări ar trebui supuse anumitor criterii și rambursării parțiale a finanțării primite.

(18) Atribuirea de contracte de achiziții publice și de subvenții în temeiul instrumentului ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (10) („Regulamentul Financiar”). Datorită naturii specifice a acțiunii în domeniul protecției civile, este necesar să se prevadă că asistența financiară poate fi acordată și persoanelor fizice. Este important, de asemenea, să se respecte normele regulamentului respectiv, în special în ceea ce privește principiile economiei, eficienței și eficacității prevăzute de acesta.

(19) Participarea țărilor terțe la instrument ar trebui să fie posibilă.

(20) Atunci când mecanismul răspunde unei cereri de asistență în afara Comunității, ca parte a reacției umanitare comunitare mai ample, este important în mod special să existe complementaritate și coerență între acțiunile care intră sub incidența prezentei decizii și acțiunile finanțate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1257/96, iar aceste acțiuni aflate sub incidența prezentei decizii să aibă la bază principiile umanitare stabilite de regulamentul respectiv, și anume respectivele acțiuni să fie, potrivit normelor generale în domeniul protecției civile, nediscriminatorii, independente, imparțiale și în conformitate cu necesitățile și interesele victimei.

(21) Coordonarea și coerența cu acțiunile organizațiilor și agențiilor internaționale ar trebui să fie asigurate în cazul intervențiilor în țări terțe.

(22) Pentru a îmbunătăți capacitatea Comisiei de a urmări punerea în aplicare a prezentei decizii, ar trebui să fie posibil, la inițiativa Comisiei, să se finanțeze cheltuielile legate de monitorizarea, controlul, auditarea și evaluarea prevăzute de aceasta.

(23) Ar trebui să se adopte dispoziții adecvate pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a punerii în aplicare a acțiunilor care primesc asistență financiară în temeiul instrumentului.

(24) Ar trebui să se ia, de asemenea, măsuri corespunzătoare pentru prevenirea neregulilor și a fraudei, precum și măsurile necesare pentru recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau folosite incorect în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunității (11), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind verificările și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în vederea protecției intereselor financiare ale Comunității împotriva fraudei și a altor nereguli (12) și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (13).

(25) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (14), făcându-se o distincție între măsurile care intră sub incidența procedurii de gestionare și cele care intră sub incidența procedurii de reglementare, acestea din urmă, în anumite cazuri, fiind cele mai adecvate, dată fiind importanța măsurilor care trebuie luate.

(26) Suma de referință financiară, în înțelesul punctului 38 din Acordul Interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (15), este inclusă în prezenta decizie pentru întreaga durată a instrumentului, fără a fi afectate competențele autorității bugetare, astfel cum sunt definite în Tratatul CE. Se înțelege că această sumă ar trebui să fie finanțată, în parte, din subpoziția 3B – „Cetățenie” – și, în parte, din subpoziția 4 – „UE ca partener global” – din cadrul financiar 2007-2013.

(27) Punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie evaluată în mod periodic.

(28) Întrucât obiectivele prezentei decizii nu pot fi atinse într-o măsură suficientă de către statul membru care acționează singur și pot, prin urmare, să fie mai bine atinse la nivel comunitar, datorită dimensiunii și efectelor acțiunilor care trebuie finanțate în temeiul instrumentului, luându-se în considerare beneficiile rezultate din reducerea pierderii de vieți omenești, a vătămărilor corporale sau a pagubelor ecologice, economice și materiale, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul CE. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(29) Tratatul CE și Tratatul Euratom nu prevăd nicio competență pentru adoptarea prezentei decizii, în afara celor prevăzute la articolele 308 și, respectiv, 203,

Articolul 1

Obiect

(1) Prezenta decizie instituie un instrument financiar de protecție civilă („instrumentul”), pentru a sprijini și completa eforturile de protecție ale statelor membre, în special de protecție a persoanelor, dar și de protecție a mediului și a proprietății, inclusiv a moștenirii culturale, în caz de dezastre naturale și cele provocate de om, de acte de terorism și de accidente tehnologice, radiologice și de mediu, precum și pentru a facilita cooperarea dintre statele membre în domeniul protecției civile. Instrumentul acoperă perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013. (2) Prezenta decizie prevede normele de furnizare a asistenței financiare pentru: (a) acțiunile din domeniul mecanismului comunitar de facilitare a cooperării consolidate în cadrul intervențiilor de asistență în domeniul protecției civile („mecanismul”); (b) măsurile de prevenire sau reducere a efectelor unei situații de urgență; și (c) acțiunile destinate să îmbunătățească nivelul de pregătire al Comunității pentru reacții în situații de urgență, inclusiv acțiunile de conștientizare a cetățenilor UE. (3) Prezenta decizie include unele prevederi speciale pentru finanțarea anumitor resurse de transport în cazul unei urgențe majore, pentru a facilita o reacție rapidă și eficientă. (4) Prezenta decizie ține seama în caz de urgență de necesitățile speciale ale regiunilor izolate, ultraperiferice, insulare sau ale altor regiuni din Comunitate.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta decizie se aplică măsurilor de prevenire și pregătire pentru toate tipurile de urgențe de pe teritoriul Comunității și al țărilor care participă în baza articolului 7. (2) Prezenta decizie se aplică acțiunilor de asistență pentru combaterea consecințelor imediate ale unei situații de urgență majoră, indiferent de natura acesteia, inclusiv reacția în caz de poluare maritimă accidentală, prin intermediul mecanismului, în interiorul sau în afara Comunității, atunci când se face o cerere de asistență în conformitate cu mecanismul. (3) Prezenta decizie nu se aplică următoarelor acțiuni: (a) acțiunile aflate sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1717/2006; (b) acțiunile și măsurile aflate sub incidența legislației comunitare privind programele de acțiune comunitară în domeniul sănătății; (c) acțiunile și măsurile aflate sub incidența Deciziei nr. 1926/2006/CE; (d) acțiunile aflate sub incidența Deciziei 2007/124/CE, Euratom; (e) acțiunile aflate sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1257/96, fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2) litera (c) din prezenta decizie; (f) acțiunile aflate sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1406/2002.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții: (a) „urgență” înseamnă orice situație care are sau poate avea un efect negativ asupra persoanelor, a mediului sau a proprietății; (b) „urgență majoră” înseamnă orice situație care are sau poate avea efect negativ asupra persoanelor, a mediului sau a proprietății și care poate face obiectul unei cereri de asistență în cadrul mecanismului; (c) „reacție” înseamnă orice acțiune întreprinsă în cadrul mecanismului, în timpul unei urgențe majore sau după aceasta, în scopul combaterii consecințelor imediate ale acesteia; (d) „pregătire” înseamnă o stare de pregătire și capacitate a mijloacelor umane și materiale care le permite să asigure o reacție rapidă în caz de urgență, obținută ca rezultat al unor măsuri prealabile; (e) „prevenire” înseamnă orice acțiune care sprijină statele membre în prevenirea riscurilor sau în reducerea vătămării aduse persoanelor, mediului sau proprietății; (f) „alertă timpurie” înseamnă furnizarea la timp și eficientă a informațiilor, care permite întreprinderea de acțiuni pentru evitarea sau reducerea riscurilor și pentru asigurarea pregătirii pentru o reacție eficientă.

Articolul 4

Acțiuni eligibile și criterii

(1) Următoarele acțiuni în domeniul prevenirii și pregătirii sunt eligibile pentru asistență financiară în temeiul instrumentului: (a) studii, sondaje, modelarea și elaborarea de scenarii pentru: (i) facilitarea partajării cunoștințelor, a bunelor practici și a informațiilor; și (ii) îmbunătățirea prevenirii, a pregătirii și a reacției eficiente; (b) pregătire profesională, exerciții, ateliere, schimburi de personal și de experți, crearea de rețele, proiecte demonstrative și transfer tehnologic în scopul de a îmbunătăți prevenirea, pregătirea și reacția eficientă; (c) informarea, educarea și conștientizarea publicului și acțiuni asociate de diseminare, astfel încât să fie reduse la minimum efectele situațiilor de urgență asupra cetățenilor UE și să fie sprijiniți cetățenii UE să se apere într-un mod mai eficient; (d) menținerea funcțiilor oferite de Centrul de monitorizare și informare al mecanismului (MIC), adică facilitarea reacției rapide în cazul unei urgențe majore; (e) acțiuni și măsuri de comunicare pentru promovarea vizibilității reacției Comunității; (f) contribuția la dezvoltarea de sisteme de detecție și alertă timpurie pentru dezastrele care ar putea afecta teritoriul statelor membre, pentru a permite o reacție rapidă din partea statelor membre și a Comunității, precum și la instituirea acestor sisteme prin intermediul unor studii și evaluări ale necesității și fezabilității și prin acțiuni de promovare a interconexiunilor și a conexiunilor cu sistemele MIC și CECIS menționate la litera (g). Aceste sisteme trebuie să țină seama de sursele de informare, monitorizare și detectare existente și să funcționeze pe baza acestora; (g) instituirea și întreținerea unui sistem comun sigur de comunicare și de informare în caz de urgență (CECIS) și a unor instrumente care să facă posibilă comunicarea și partajarea de informații între MIC și punctele de contact din statele membre și alți participanți în contextul mecanismului; (h) activitățile de monitorizare, analiză și evaluare; (i) instituirea unui program bazat pe experiența câștigată în urma intervențiilor și a exercițiilor din cadrul mecanismului. (2) Următoarele acțiuni în domeniul reacției în cadrul mecanismului sunt eligibile pentru asistență financiară în temeiul instrumentului: (a) trimiterea unor experți în evaluare și coordonare, împreună cu echipamentele lor de sprijin, în special instrumente de comunicare, în scopul facilitării acordării de asistență și a cooperării cu alți parteneri prezenți; (b) sprijinirea statelor membre în obținerea accesului la resurse de echipament și transport prin: (i) furnizarea și partajarea de informații referitoare la resursele de echipamente și transport care pot fi puse la dispoziție de către statele membre, în vederea facilitării punerii în comun a acestor resurse; (ii) asistarea statelor membre în identificarea și facilitarea accesului acestora la resurse de transport care pot fi disponibile din alte surse, inclusiv din surse comerciale; (iii) asistarea statelor membre în identificarea echipamentelor care pot fi disponibile din alte surse, inclusiv din surse comerciale. (c) completarea resurselor de transport asigurate de statele membre prin finanțarea unor resurse de transport adiționale, necesare pentru a asigura o reacție rapidă la urgențele majore aflate sub incidența articolului 1. Astfel de acțiuni sunt eligibile pentru asistență financiară în temeiul instrumentului numai dacă se respectă următoarele criterii: (i) resursele de transport adiționale sunt necesare pentru asigurarea eficienței reacției în chestiuni de protecție civilă în cadrul mecanismului; (ii) toate celelalte posibilități de a găsi transport în cadrul mecanismului, inclusiv cea menționată la litera (b), au fost epuizate; (iii) ajutorul care trebuie transportat: — a fost oferit unei țări solicitante în cadrul mecanismului, care l-a acceptat; — este necesar să se răspundă nevoilor vitale cauzate de urgență; — completează asistența furnizată de către statele membre; — completează, în cazul urgențelor în țări terțe, reacția umanitară globală a Comunității, atunci când aceasta există. (3) (a) Statele membre care solicită sprijin financiar pentru transportul ajutoarelor lor rambursează cel puțin 50 % din fondurile europene primite în 180 de zile de la intervenție. (b) Nicio finanțare prevăzută în temeiul prezentului instrument nu afectează responsabilitatea statelor membre de a proteja persoanele, proprietatea și mediul pe teritoriul lor împotriva dezastrelor și nu exonerează statele membre de obligația de a-și dota sistemele de protecție civilă cu suficiente capacități pentru a le permite să reacționeze adecvat în caz de dezastre de o magnitudine și de o natură la care ne putem aștepta și pregăti în mod rezonabil. (4) Normele de punere în aplicare a alineatului (2) literele (b) și (c) și a alineatului (3) se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 alineatul (3). Comisia raportează în mod periodic punerea în aplicare a alineatului (2) literele (b) și (c) și a alineatului (3) comitetului prevăzut la articolul 13. Aceste norme sunt revizuite, în măsura în care este necesar, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 alineatul (3).

Articolul 5

Beneficiari

Asistența financiară în temeiul instrumentului poate fi acordată unor persoane fizice sau juridice, de drept privat sau public.

Articolul 6

Tipuri de intervenție financiară și proceduri de punere în aplicare

(1) Comisia pune în aplicare asistența comunitară financiară în conformitate cu Regulamentul financiar. (2) Asistența financiară în temeiul instrumentului poate îmbrăca forma unor subvenții sau a unor contracte de achiziții publice, acordate în conformitate cu Regulamentul financiar. (3) În cazul subvențiilor, Comisia adoptă programe de lucru anuale, specificând obiectivele, programarea apelului sau a apelurilor de candidatură, suma indicativă implicată, rata maximă de intervenție financiară și rezultatele estimate. (4) În cazul achizițiilor publice, contractele, inclusiv contractele-cadru în scopul mobilizării mijloacelor necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor de reacție rapidă, sunt incluse în programele de lucru anuale. (5) Programele de lucru anuale se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 alineatul (2). (6) Bugetul constituit în cadrul instrumentului se execută de către Comisie în mod centralizat și direct de către departamentele acesteia, în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

Articolul 7

Participarea țărilor terțe

Participarea la instrument este deschisă țărilor candidate. Alte țări terțe pot participa la activitățile din cadrul instrumentului atunci când acordurile dintre aceste țări terțe și Comunitate o permit.

Articolul 8

Complementaritatea și coerența acțiunii comunitare

(1) Acțiunile care primesc asistență financiară în temeiul instrumentului nu primesc asistență prin intermediul altor instrumente financiare comunitare. Comisia se asigură că solicitanții de asistență financiară în cadrul instrumentului și beneficiarii unei astfel de asistențe furnizează informații despre asistența financiară primită din alte surse, inclusiv de la bugetul general al Uniunii Europene, și despre solicitările de astfel de asistență aflate în curs. (2) Se urmărește obținerea unor sinergii și a unei complementarități cu alte instrumente ale Uniunii sau ale Comunității. În cazul unei intervenții în țările terțe, Comisia asigură complementaritatea și coerența acțiunilor finanțate în temeiul prezentei decizii și a acțiunilor finanțate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1257/96. (3) Atunci când asistența în cadrul mecanismului contribuie la o intervenție umanitară de mai mare amploare din partea Comunității, acțiunile care primesc asistență financiară în cadrul instrumentului sunt conforme cu principiile umanitare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1257/96.

Articolul 9

Consecvența cu acțiunile organizațiilor și ale agențiilor internaționale

Comisia se asigură că, pentru intervențiile în țări terțe, acțiunile finanțate de către Comunitate sunt coordonate și consecvente cu cele ale organizațiilor și ale agențiilor internaționale, în special cele care fac parte din sistemul Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 10

Asistența tehnică și administrativă

(1) La inițiativa Comisiei, instrumentul poate acoperi, de asemenea, cheltuieli legate de monitorizarea, controlul, auditarea și evaluarea necesare în mod direct pentru punerea în aplicare a prezentei decizii. Astfel de cheltuieli pot cuprinde, în special, studii, reuniuni, activități de informare, publicații, cheltuieli pentru rețele informatice (și echipamente conexe) pentru schimbul de informații și orice alte cheltuieli pentru asistență tehnică și administrativă la care Comisia ar putea avea nevoie să recurgă pentru a pune în aplicare prezenta decizie. Cheltuielile prevăzute la primul și al doilea paragraf nu pot depăși 4 % din buget. (2) Bugetul pentru acțiunile prevăzute la alineatul (1) se execută de către Comisie în mod centralizat și direct de către departamentele acesteia în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

Articolul 11

Monitorizarea

(1) Comisia se asigură că subvențiile și contractele care decurg din punerea în aplicare a instrumentului prevăd, în special, supravegherea și controlul financiar de către Comisie (sau orice reprezentant autorizat de aceasta), dacă este necesar, prin intermediul unor controale la fața locului, inclusiv controale prin sondaj, precum și auditarea de către Curtea de Conturi. (2) Comisia se asigură că beneficiarul asistenței financiare păstrează la dispoziția Comisiei toate documentele justificative referitoare la cheltuielile aferente unei acțiuni pentru o perioadă de cinci ani de la data ultimei plăți din cadrul acțiunii. (3) În baza rezultatelor controalelor prin sondaj prevăzute la alineatul (1), Comisia se asigură că, dacă este necesar, cuantumul sau condițiile de acordare a asistenței financiare aprobate inițial, precum și calendarul de plăți sunt adaptate. (4) Comisia se asigură că se iau toate măsurile necesare pentru a verifica dacă acțiunile finanțate sunt desfășurate în mod adecvat și în conformitate cu prevederile prezentei decizii și cu prevederile Regulamentului financiar.

Articolul 12

Protecția intereselor financiare ale Comunității

(1) Comisia se asigură că, atunci când sunt desfășurate acțiuni finanțate în temeiul instrumentului, interesele financiare ale Comunității sunt protejate prin aplicarea unor măsuri pentru prevenirea fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale, prin intermediul unor controale eficiente și prin recuperarea plăților necuvenite și, în cazul în care se constată nereguli, prin sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare, în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95, (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (CE) nr. 1073/1999. (2) Pentru acțiunile comunitare finanțate în temeiul prezentului instrument, Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 și (Euratom, CE) nr. 2185/96 se aplică oricărei încălcări a unei dispoziții a legislației comunitare, inclusiv nerespectării obligațiilor contractuale stipulate de prezentul instrument, rezultate dintr-o acțiune sau o omisiune a unui operator economic care prejudiciază sau ar putea prejudicia bugetul general al Uniunii Europene sau bugetele gestionate de aceasta printr-o cheltuială nejustificată. (3) Comisia se asigură că suma acordată ca asistență financiară pentru o acțiune este redusă, suspendată sau recuperată în cazul în care se constată nereguli, inclusiv nerespectarea dispozițiilor prezentei decizii, ale deciziei individuale sau ale contractului prin care se acordă respectivul sprijin financiar, sau dacă se constată că acțiunea a fost supusă unei modificări care intră în contradicție cu natura sau cu condițiile de punere în aplicare ale proiectului, fără ca aprobarea prealabilă a Comisiei să fie cerută în scris. (4) În cazul în care termenele nu au fost respectate sau dacă numai o parte a finanțării acordate este justificată prin progresele înregistrate în punerea în aplicare a acțiunii, Comisia se asigură că beneficiarului i se solicită să transmită observații într-un termen dat. În cazul în care beneficiarul nu prezintă o explicație acceptabilă, Comisia se asigură că acordarea asistenței financiare restante poate fi anulată și că se solicită rambursarea sumelor deja plătite. (5) Comisia se asigură că orice plată necuvenită este rambursată, împreună cu dobânzi pentru sumele care nu au fost rambursate la timp în condițiile prevăzute de Regulamentul financiar.

Articolul 13

Comitetul

(1) Comisia este asistată de un comitet („comitetul”). (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE. Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de trei luni. (3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este de trei luni. (4) Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 14

Resurse bugetare

(1) Suma de referință financiară pentru punerea în aplicare a instrumentului pentru perioada 2007-2013 este de 189 800 000 EUR la prețurile actuale. Creditele anuale sunt autorizate de către autoritatea bugetară în limitele prevăzute de cadrul financiar. 133 800 000 EUR în prețuri actuale rezultă din subpoziția 3B, „Cetățenie”, din Cadrul financiar, iar 56 000 000 EUR în prețuri actuale rezultă din subpoziția 4, „UE ca partener global”. (2) Pentru acțiunile care intră sub incidența articolului 4 alineatul (2) literele (b) și (c) nu se va aloca mai mult de 50 % din suma financiară de referință.

Articolul 15

Evaluare

(1) Acțiunile care primesc asistență financiară în temeiul instrumentului sunt monitorizate periodic, pentru a se urmări stadiul punerii lor în aplicare. (2) Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului următoarele: (a) până la 31 decembrie 2008, un prim raport de evaluare a aspectelor calitative și cantitative ale punerii în aplicare a articolului 4 alineatul (2) literele (b) și (c) și alineatul (3). Raportul trebuie să țină seama de rezultatele unei analize efectuate în comun de către Comisie și statele membre, până la 31 decembrie 2007, a nevoilor de transport și echipamente în cadrul intervențiilor în scopul protecției civile și a măsurilor luate în temeiul prezentei decizii pentru a răspunde acestor nevoi. Dacă se consideră necesar în lumina concluziilor acestui raport: (i) Comisia poate prezenta o propunere, după caz, de reexaminare a dispozițiilor în cauză; (ii) Consiliul poate invita Comisia să prezinte o propunere în vederea adoptării oricărei modificări adecvate a dispozițiilor respective până la 30 iunie 2009; (b) până la 30 iunie 2010, un raport intermediar de evaluare a rezultatelor obținute și a aspectelor calitative și cantitative ale punerii în aplicare a prezentei decizii; (c) până la 31 decembrie 2011, o comunicare despre continuarea aplicării prezentei decizii; (d) până la 31 decembrie 2014, un raport de evaluare ex-post.

Articolul 16

Punerea în aplicare

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013.

Articolul 17

Destinatari

Această decizie este destinată statelor membre.