Articolul 1
Directiva 77/799/CEE se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 alineatul (5) se modifică după cum urmează: (a) textul aflat sub „în Italia” se înlocuiește cu următorul text: „il Capo del Dipartimento per le Politiche Fiscali sau reprezentanții săi autorizați”; (b) textul aflat sub „în Suedia” se înlocuiește cu următorul text: „Chefen för Finansdepartementet sau reprezentantul său autorizat”. 2. La articolul 2 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf: „Pentru a obține informațiile solicitate, autoritatea solicitată sau autoritatea administrativă la care aceasta din urmă apelează procedează ca și când ar acționa în nume propriu sau la cererea altei autorități din statul său membru.” 3. Articolul 7 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Toate informațiile comunicate unui stat membru în temeiul prezentei directive sunt păstrate secrete în statul respectiv, în același mod ca și informațiile obținute în temeiul legislației sale naționale. În orice caz, informațiile în cauză: — pot fi puse doar la dispoziția persoanelor direct implicate în stabilirea impozitului sau în controlul administrativ al acestei evaluări; — pot fi divulgate doar cu ocazia unor proceduri juridice sau administrative care implică sancțiuni și care sunt inițiate pentru sau în legătură cu efectuarea sau controlul stabilirii impozitului și doar persoanelor direct implicate în aceste proceduri; cu toate acestea, aceste informații pot fi divulgate în cursul audierilor publice sau în hotărâri ale instanțelor, în cazul în care autoritatea competentă a statului membru care furnizează informațiile nu se opune în momentul comunicării lor inițiale; — nu sunt utilizate, în nici un caz, în alte scopuri decât în scopuri fiscale sau în legătură cu proceduri juridice sau administrative care implică sancțiuni și care sunt inițiate pentru sau în legătură cu efectuarea sau controlul stabilirii impozitului. De asemenea, statele membre pot prevedea ca informațiile menționate la primul paragraf să fie utilizate pentru stabilirea altor impozite și taxe prevăzute la articolul 2 din Directiva 76/308/CEE (4). 4. Articolul 8 se modifică după cum urmează: (a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Prezenta directivă nu impune unui stat membru căruia îi sunt solicitate informații obligația să efectueze anchete sau să comunice informații, în cazul în care efectuarea acestor anchete sau obținerea informațiilor respective de către autoritatea competentă a statului în cauză ar fi contrară legislației sau practicilor sale administrative.”; (b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Autoritatea competentă a statului membru poate refuza transmiterea de informații, atunci când statul membru care le solicită nu poate furniza același tip de informații din motive de fapt sau de drept.” 5. Se inserează următoarele articole: „Articolul 8a Notificare (1) La cererea autorității competente a unui stat membru, autoritatea competentă a altui stat membru comunică destinatarului, în conformitate cu normele care reglementează notificarea instrumentelor similare în statul membru solicitat, toate instrumentele și deciziile emise de autoritățile administrative ale statului membru solicitant și care se referă la aplicarea pe teritoriul său a legislației privind impozitele reglementate de prezenta directivă. (2) Cererile de notificare precizează subiectul instrumentului sau al deciziei care trebuie notificate și indică numele și adresa destinatarului, precum și orice alte informații care pot facilita identificarea destinatarului. (3) Autoritatea solicitată informează de îndată autoritatea solicitantă în legătură cu răspunsul său la cererea de notificare și îi notifică, în special, data la care decizia sau instrumentul a fost notificat destinatarului. Articolul 8b Controale simultane (1) În cazul în care situația fiscală a uneia sau a mai multor persoane supuse impozitării prezintă un interes comun sau complementar pentru două sau mai multe state membre, acestea din urmă pot conveni să efectueze controale simultane, fiecare pe teritoriul său, în vederea schimbului de informații astfel obținute, ori de câte ori aceste controale par a fi mai eficace decât controalele efectuate de un singur stat membru. (2) Autoritatea competentă din fiecare stat membru identifică în mod independent persoanele supuse impozitării pentru care intenționează să propună un control simultan. Aceasta notifică autorităților competente din celelalte state membre cazurile care, în opinia sa, ar trebui să facă obiectul unor controale simultane. Ea își motivează opțiunea, pe cât posibil, prin furnizarea informațiilor care au condus la decizia sa. Ea indică termenul în care ar trebui efectuate aceste controale. (3) Autoritatea competentă a fiecărui stat membru vizat decide dacă dorește să participe la controlul simultan. La primirea unei propuneri de control simultan, autoritatea competentă își confirmă acordul sau comunică autorității omoloage refuzul său motivat. (4) Fiecare autoritate competentă a statelor membre în cauză desemnează un reprezentant însărcinat cu supervizarea și coordonarea operațiunii de control.”