Regulamentul (CE) nr. 753/2002 al Comisiei din 29 aprilie 2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole

Articolul 1

Obiect Prezentul regulament stabilește normele de aplicare a regulilor menționate la titlul V capitolul II, precum și la anexele VII și VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 privind desemnarea, denumirea, prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole.

Articolul 2

Precizări privind etichetarea Mențiunile, semnele și alte mărci descrise în continuare nu fac parte din etichetare în sensul definiției incluse în partea introductivă a anexei VII și la punctul A.2 din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999: (a) sunt prevăzute de dispozițiile statelor membre în cadrul aplicării Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20); (b) se referă la producător sau la volumul recipientul și sunt înscrise direct pe recipient, cu caractere de neșters; (c) sunt utilizate pentru controlarea îmbutelierii; în acest context, statele membre pot să stabilească sau să aprobe un sistem de indicare a datei îmbutelierii pentru vinurile și mustul de struguri îmbuteliate pe teritoriul lor; (d) sunt utilizate pentru identificarea produsului cu ajutorul unui cod de cifre și/sau al unui simbol care pot fi citite de un aparat; (e) sunt prevăzute de dispozițiile statelor membre referitoare la controlul cantitativ sau calitativ al produselor supuse unei examinări sistematice și oficiale; (f) se referă la prețul produsului în cauză; (g) sunt prevăzute de dispozițiile fiscale ale statelor membre; (h) sunt diferite de cele menționate la literele (a)-(g), nu au legătură cu caracterizarea produsului în cauză și nu sunt reglementate de nici o dispoziție din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sau din prezentul regulament.

Articolul 3

Modul de prezentare a indicațiilor obligatorii (1) Indicațiile obligatorii prevăzute la punctul A din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 trebuie grupate pe recipient în același câmp vizual și prezentate cu caractere clare, lizibile, de neșters și suficient de mari pentru a ieși bine în evidență de pe fondul pe care sunt imprimate și pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicații scrise și desene. Se acceptă totuși ca mențiunile obligatorii referitoare la importator și numărul lotului să poată fi înscrise în afara câmpului vizual în care figurează celelalte indicații obligatorii. (2) Indicarea tăriei alcoolice dobândite în volum, prevăzută la punctul A.1 a treia liniuță din anexa VII și la punctul B.1 litera (d) din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 se face în unități sau semiunități de procentaj în volume. Fără a aduce atingere toleranțelor prevăzute de metoda de analiză de referință utilizată, diferența dintre tăria alcoolică indicată și tăria determinată la analize nu trebuie să depășească 0,5 % vol. Totuși, pentru v.c.p.r.d. depozitate în sticle pe o perioadă de de peste trei ani, precum și pentru vinurile spumante, spumoase, petiante, perlante și licoroase, fără a aduce atingere toleranțelor prevăzute în metoda de analiză de referință utilizată, diferența dintre tăria alcoolică indicată și tăria determinată la analize nu trebuie să fie mai mare sau mai mică de 0,8 % vol. Cifra care corespunde tăriei alcoolice dobândite este urmată de simbolul „% vol” și poate fi precedată de termenii „tărie alcoolică dobândită” sau „alcool dobândit” sau de abrevierea „alc”. Tăria alcoolică dobândită în volume este înscrisă pe etichetă cu caractere având o înălțime de cel puțin 5 milimetri în cazul în care volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel puțin 3 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 100 centilitri și mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel puțin 2 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 20 centilitri.

Articolul 4

Utilizarea codurilor pentru etichetare (1) Codurile prevăzute la punctul E din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sunt stabilite de statul membru pe teritoriul căruia își au sediul îmbuteliatorul, expeditorul sau importatorul, iar codurile prevăzute la punctul D 4 și 5 din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sunt stabilite de statul membru pe teritoriul căruia își au sediul vinificatorul sau distribuitorul. (2) Trimiterea la un stat membru într-un cod prevăzut la alineatul (1) conține abrevierea poștală, urmată de celelalte elemente ale codului.

Articolul 5

Derogări (1) În ceea ce privește vinurile produse pe teritoriul lor, statele membre pot să prevadă derogări de la aplicarea dispozițiilor privind obligația de etichetare incluse în punctul G.1 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pentru următoarele: (a) produsele transportate între două sau mai multe instalații ale aceleiași întreprinderi situate în aceeași unitate administrativă sau în unități administrative limitrofe; unitățile administrative în cauză nu pot fi mai mari decât regiunile corespunzătoare nivelului III din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS III), cu excepția insulelor pentru care unitatea administrativă este cea corespunzătoare nivelului II din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS II); (b) cantitățile de must de struguri și de vin în loturi de maxim 30 litri, care nu sunt destinate vânzării; (c) cantitățile de must de struguri și de vin destinate consumului familial al producătorului și al angajaților săi. În afară de aceasta, pentru anumite v.c.p.r.d. menționate la articolul 29 alineatul (1) litera (b) a doua liniuță din prezentul regulament și care sunt maturate în sticlă pe durata unei perioade îndelungate înainte de vânzare, statul membru în cauză poate acorda derogări punctuale, cu condiția să fi stabilit condiții de control și de circulație pentru aceste produse. (2) Prin derogare de la punctul D.1 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, statele membre pot permite ca indicațiile înscrise pe etichetă, mai ales cele obligatorii, să fie reluate și în alte limbi decât limbile oficiale ale Comunității, în cazul în care produsele în cauză sunt destinate exportului către o țară terță, iar legislația țării terțe respective impune acest lucru.

Articolul 6

Norme comune pentru toate mențiunile înscrise pe etichetă (1) În temeiul dispozițiilor punctului B.3 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, eticheta produselor în cauză poate fi completată cu alte indicații, cu condiția ca textul suplimentar să nu creeze un risc de confuzie pentru persoanele cărora li se adresează, mai ales în ceea ce privește mențiunile obligatorii prevăzute la punctul A.1 din anexa menționată anterior și indicațiile facultative prevăzute la punctul B.1 din anexa menționată anterior. (2) În ceea ce privește produsele prevăzute la punctul B.3 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, autoritățile prevăzute la articolul 72 alineatul (1) din același regulament pot, cu respectarea normelor generale de procedură adoptate de fiecare stat membru, să solicite îmbuteliatorilor, expeditorilor sau importatorilor dovada exactității mențiunilor utilizate pentru desemnare și referitoare la natura, identitatea, calitatea, compoziția, originea sau proveniența produsului în cauză sau a produselor utilizate la elaborarea produsului în cauză. În cazul în care solicitarea este formulată de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia își are sediul îmbuteliatorul, expeditorul sau importatorul, instanța îi solicită acestuia în mod direct să prezinte dovada. În cazul în care solicitarea este formulată de autoritatea competentă a unui alt stat membru, aceasta furnizează instanței competente a țării în care își are sediul îmbuteliatorul, expeditorul sau importatorul, în cadrul colaborării directe dintre ele, toate elementele utile care să-i permită acesteia din urmă să solicite dovada în cauză. Autoritatea solicitantă este informată ulterior asupra modului în care i-a fost soluționată solicitarea. În cazul în care autoritățile competente constată că nu s-a furnizat dovada necesară, mențiunile în cauză sunt considerate neconforme cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 sau cu prezentul regulament.

Articolul 7

Definirea îmbuteliatorului, a îmbutelierii și a importatorului În sensul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles: (a) „îmbuteliator”, persoana fizică sau juridică sau gruparea de astfel de persoane care efectuează sau dispune în numele său îmbutelierea; (b) „îmbuteliere”, introducerea produsului în recipiente cu conținut de maxim 60 de litri în scopul comercializării; (c) „importator”, persoana fizică sau juridică sau gruparea de astfel de persoane, stabilite în Comunitate, care își asumă responsabilitatea de a pune în liberă circulație mărfurile necomunitare în sensul articolului 4 alineatul (8) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (21).

Articolul 8

Interzicerea capsulei sau foiței pe bază de plumb Dispozitivul de închidere a produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 nu poate fi acoperit de o capsulă sau o foiță fabricate pe bază de plumb.

Articolul 9

Rezervarea anumitor tipuri de sticle (1) Condițiile de utilizare a anumitor tipuri de sticle sunt stabilite în anexa I. (2) Pentru ca sticlele de un anumit tip să poată fi incluse în lista de la anexa I, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: (a) utilizarea sa se bucură de o practică tradițională și fidelă de douăzeci și cinci de ani în regiuni sau zone de producție bine determinate din Comunitate; (b) utilizarea sa amintește de anumite caracteristici sau de o anumită origine a vinului; (c) tipul de sticlă în cauză nu este utilizat pentru alte vinuri de pe piața comunitară. (3) Statele membre comunică Comisiei: (a) elementele care justifică recunoașterea tipului de sticlă în cauză; (b) caracteristicile tipurilor de sticle care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (2), precum și vinurile pentru care sunt rezervate aceste sticle. (4) Prin derogare de la alineatele (1), (2) și (3), anumite tipuri de sticle incluse la anexa I pot fi utilizate pentru prezentarea vinurilor originare din țări terțe, cu anumite condiții: (a) trebuie ca țările respective să fi prezentat Comisiei o cerere motivată și (b) trebuie să se îndeplinească un set de condiții cel puțin echivalente cu cele prevăzute la alineatele (2) și (3). Pentru fiecare tip de sticlă, la anexa I se menționează țările terțe în care va fi folosită, precum și normele privind condițiile de utilizare. (5) Anumite tipuri tradiționale de sticle utilizate în țările terțe și neincluse la anexa I pot beneficia, în vederea comercializării lor pe teritoriul Comunității și cu condiția reciprocității, de măsurile de protecție prevăzute de prezentul articol pentru tipul respectiv de sticlă. Aplicarea dispozițiilor primului paragraf se face cu acordul prealabil al țărilor terțe în cauză, acord încheiat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 133 din tratat.

Articolul 10

Registre, documente de însoțire și alte documente (1) Pentru produsele menționate la punctul A.1 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, cu excepția vinurilor petiante și a vinurilor perlante, în registrele ținute de agenții economici menționați la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 884/2001, în registrele, documentele de însoțire, celelalte documente prevăzute de dispozițiile comunitare și, în cazul în care nu s-a întocmit un document de însoțire, în documentele comerciale desemnarea trebuie să includă, pe lângă indicațiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 884/2001, și indicațiile facultative prevăzute la punctul B.1 și 2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, cu condiția ca acestea să figureze pe etichetă sau se preconizează includerea lor pe etichetă. (2) Pentru produsele menționate la punctul A.1 din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, precum și pentru vinurile petiante și vinurile perlante, în registrele ținute de vinificatori, în registrele, documentele de însoțire, celelalte documente prevăzute de dispozițiile comunitare și, în cazul în care nu s-a întocmit un document de însoțire, în documentele comerciale desemnarea trebuie să includă, pe lângă indicațiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 884/2001: — în ceea ce privește produsele menționate la punctul A.1 din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, denumirea sub care este pus în vânzare produsul și precizarea privind tipul de produs, prevăzute la punctul B.1 literele (a) și (c) din anexa VIII la regulamentul menționat anterior și, în cazul vinurilor petiante și perlante, denumirea sub care este pus în vânzare produsul, prevăzută la punctul A.2 din anexa VII la regulamentul menționat anterior; — în ceea ce privește produsele menționate la punctul A.1 din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, indicațiile facultative prevăzute la punctul E din anexa VIII la regulamentul menționat anterior și, în cazul vinurilor petiante și perlante, indicațiile facultative prevăzute la punctul B.1 și 2 din anexa VII la regulamentul menționat anterior, cu condiția ca acestea să figureze pe etichetă sau să se preconizeze includerea lor pe etichetă. (3) Pentru produsele menționate la titlul II, în registrele ținute de agenții economici menționați la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 884/2001, în registrele, documentele de însoțire, celelalte documente prevăzute de dispozițiile comunitare și, în cazul în care nu s-a întocmit un document de însoțire, în documentele comerciale desemnarea trebuie să includă, pe lângă indicațiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 884/2001, și indicațiile facultative prevăzute la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 14 alineatele (1) și (3) din prezentul regulament, cu condiția ca acestea să figureze pe etichetă sau să se preconizeze includerea lor pe etichetă. (4) Desemnarea inclusă în registrele ținute de alte persoane decât producătorii sau vinificatorii conține cel puțin indicațiile prevăzute, după caz, la alineatele (1), (2) sau (3). Indicațiile facultative prevăzute, după caz, la alineatele (1), (2) sau (3) pot fi înlocuite în registre cu numărul documentului de însoțire sau al altor documente prevăzute de dispozițiile comunitare și cu data la care au fost întocmite. (5) Trebuie identificate recipientele în care se depozitează produsele menționate la alineatele (1), (2) și (3) și trebuie indicat volumul nominal al acestor recipiente. În afară de aceasta, recipientele în cauză trebuie să conțină indicațiile prevăzute în acest sens de statele membre, indicații care să permită organismului responsabil cu controlul să le identifice conținutul cu ajutorul registrelor sau al documentelor înlocuitoare. Cu toate acestea, pentru recipientele cu un volum de 600 litri sau mai puțin, conținând același produs și depozitate împreună în același lot, marcajul de pe recipiente poate fi înlocuit cu cel al întregului lot, cu condiția ca lotul în cauză să fie separat în mod clar de celelalte. TITLUL II NORME APLICABILE MUSTURILOR DE STRUGURI, MUSTURILOR DE STRUGURI ÎN FERMENTARE, MUSTURILOR DE STRUGURI CONCENTRATE, VINURILOR NOI AFLATE ÎNCĂ ÎN FERMENTAȚIE ȘI VINURILOR OBȚINUTE DIN STRUGURI SUPRAMATURAȚI

Articolul 11

Dispoziții generale (1) În cazul în care se etichetează produsele menționate la articolul 53 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sau aceleași produse elaborate în țări terțe (numite în continuare „produse incluse la titlul II”), etichetele trebuie să fie conforme cu dispozițiile articolul 12, 13 și 14. (2) Dispozițiile articolului 3 alineatul (1) se aplică mutatis mutandis mențiunilor obligatorii prevăzute la articolul 12. (3) Dispozițiile de la punctul E din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și de la articolul 4 din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis produselor menționate la titlul II.

Articolul 12

Indicații obligatorii (1) Etichetele produselor de la titlul II conțin denumirea sub care este pus în vânzare produsul, utilizându-se: (a) descrierea cea mai precisă a produsului în cauză extrasă din definițiile incluse în Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sau (b) alte mențiuni decât cele definite de dispozițiile comunitare și a căror utilizare este reglementată în statul membru sau în țara terță în cauză, cu condiția ca acestea să le comunice Comisiei, care urmează să asigure, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile utilizate. (2) Etichetele produselor de la titlul II conțin o indicație privind volumul nominal al produsului. (3) Etichetele produselor de la titlul II conțin o indicație privind: (a) numele sau denumirea îmbuteliatorului, precum și numele unității administrative locale și al statului membru în care acesta își are sediul principal, în cazul recipientelor cu un volum nominal de maxim 60 litri; (b) numele sau denumirea expeditorului, precum și numele unității administrative locale și al statului membru în care acesta își are sediul principal, în cazul celorlalte recipiente; (c) importatorul sau, atunci când îmbutelierea a avut loc în Comunitate, îmbuteliatorul produselor importate. În ceea ce privește mențiunile prevăzute la literele (a), (b) și (c), dispozițiile articolului 15 se aplică mutatis mutandis produselor elaborate în Comunitate, iar dispozițiile articolului 34 alineatul (1) litera (a) se aplică mutatis mutandis produselor elaborate în țări terțe. (4) În ceea ce privește mustul de struguri și mustul concentrat de struguri, eticheta trebuie să specifice densitatea. În ceea ce privește mustul de struguri în fermentare și vinul nou aflat încă în fermentație, eticheta trebuie să specifice tăria alcoolică dobândită în volume și tăria alcoolică totală în volume sau una dintre cele două valori. În cazul în care se specifică tăria alcoolică totală în volume, în special pentru mustul de struguri în fermentare, tăria alcoolică indicată nu trebuie să difere cu mai mult de 0,5 % vol. de tăria determinată prin analiză. Cifra care corespunde tăriei alcoolice totale este urmată de simbolul „% vol” și este precedată de termenii „tărie alcoolică totală” sau „alcool total”. Cifra în cauză este înscrisă pe etichetă cu caractere având aceeași înălțime minimă cu cea a caracterelor utilizate la specificarea tăriei alcoolice dobândite. În ceea ce privește vinurile obținute din struguri supramaturați, eticheta trebuie să specifice tăria alcoolică dobândită în volume. Specificarea tăriei alcoolice dobândită în volume se face în unități sau semiunități de procentaj în volume. Diferența dintre tăria alcoolică indicată și tăria determinată la analize nu trebuie să depășească 0,5 % vol. Cifra care corespunde tăriei alcoolice dobândite este urmată de simbolul „% vol” și poate fi precedată de termenii „tărie alcoolică dobândită” sau „alcool dobândit” sau de abrevierea „alc”. Tăria alcoolică dobândită în volume este înscrisă pe etichetă cu caractere având o înălțime de cel puțin 5 milimetri în cazul în care volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel puțin 3 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 100 centilitri și mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel puțin 2 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 20 centilitri. (5) În cazul produselor de la titlul II elaborate în Comunitate și expediate spre un alt stat membru sau exportate, eticheta specifică: (a) pentru mustul de struguri obținut din struguri recoltați și elaborați pe teritoriul aceluiași stat membru, numele statului membru în cauză; (b) pentru vinurile menționate de prezentul articol și obținute din struguri recoltați și vinificați pe teritoriul aceluiași stat membru, numele statului membru în cauză. (6) În cazul produselor de la titlul II elaborate în țări terțe, eticheta specifică numele țării terțe în cauză. (7) În cazul produselor de la titlul II care rezultă din cupajarea unor produse originare din state membre diferite, eticheta specifică „amestec obținut din produse originare din diferite state ale Comunității Europene”. În cazul musturilor de struguri elaborate într-un alt stat membru decât cel din care s-au recoltat strugurii utilizați, eticheta specifică „must elaborat în … din struguri recoltați în …”. În cazul vinurilor vinificate într-un alt stat membru decât cel din care s-au recoltat strugurii utilizați, eticheta specifică „vin obținut în … din struguri recoltați în …”. (8) Etichetele produselor de la titlul II conțin numărul lotului, în conformitate cu Directiva 89/396/CEE.

Articolul 13

Indicații facultative (1) Eticheta produselor de la titlul II poate fi completată cu următoarele informații: (a) numele, adresa și calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare; dispozițiile articolului 15 se aplică mutatis mutandis produselor în cauză; (b) tipul produsului, în conformitate cu specificațiile prevăzute de statul membru producător; (c) o culoare particularizată, în conformitate cu specificațiile prevăzute de statul membru producător; dispozițiile articolului 17 se aplică mutatis mutandis produselor în cauză. (2) Pentru produsele de la titlul II, eticheta poate fi completată cu alte informații facultative. Dispozițiile articolului 6 se aplică mutatis mutandis produselor în cauză.

Articolul 14

Dispoziții referitoare la indicația geografică de pe etichetă (1) Musturile de struguri în fermentare, destinate consumului uman direct, sau vinurile obținute din struguri supramaturați elaborate în Comunitate pot fi desemnate printr-o indicație geografică. În acest caz, denumirea sub care vor fi puse în vânzare, menționată la articolul 12 alineatul (1), este compusă din: (a) termenii „must de struguri în fermentare” sau, dacă este cazul, „vinuri obținute din struguri supramaturați”; (b) numele unității geografice; (c) o mențiune tradițională specifică; când în respectiva mențiune figurează denumirea sub care este pus în vânzare produsul, nu este obligatorie repetarea acesteia. Statele membre stabilesc mențiunile tradiționale specifice prevăzute la primul paragraf litera (c) pentru musturile de struguri în fermentare destinate consumului uman direct sau pentru vinurile obținute din struguri supramaturați produse pe teritoriul lor. Articolul 51 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și articolul 28 din prezentul regulament, precum și dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 și ale prezentului regulament referitoare la protejarea denumirilor vinurilor de masă cu indicație geografică se aplică mutatis mutandis musturilor de struguri în fermentare, cu indicație geografică, destinate consumului uman direct, precum și vinurilor obținute din struguri supramaturați, cu indicație geografică. (2) Statele membre comunică Comisiei măsurile pe care le-au adoptat în conformitate cu alineatul (1). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză. (3) Eticheta musturilor de struguri în fermentare, cu indicație geografică, destinate consumului uman direct, și a vinurilor obținute din struguri supramaturați, cu indicație geografică, elaborate în Comunitate, poate fi completată cu următoarele informații: (a) anul recoltării, cu aplicarea mutatis mutandis a dispozițiilor articolelor 18 și 20; (b) denumirea unuia sau mai multor soiuri de viță de vie, cu aplicarea mutatis mutandis a dispozițiilor articolelor 19 și 20; (c) detalii privind distincțiile, medaliile sau concursurile câștigate de produs, cu aplicarea mutatis mutandis a dispozițiilor articolului 21; (d) mențiuni referitoare la modul de obținere sau la metoda de elaborare a produsului; cu aplicarea mutatis mutandis a dispozițiilor articolului 22; (e) mențiunile tradiționale suplimentare, cu aplicarea mutatis mutandis a dispozițiilor articolului 23 și ale articolului 24; (f) numele unei întreprinderi, cu aplicarea mutatis mutandis a dispozițiilor articolului 25; (g) o mențiune care să indice faptul că produsul a fost îmbuteliat în ferma viticolă producătoare, de către un grup de producători sau într-o fermă din regiunea de producție; dispozițiile articolului 26 se aplică mutatis mutandis. TITLUL III NORME APLICABILE VINURILOR DE MASĂ, VINURILOR DE MASĂ CU INDICAȚIE GEOGRAFICĂ ȘI VINURILOR V.C.P.R.D.

Articolul 15

Indicații referitoare la numele, adresa și calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare (1) Indicațiile obligatorii prevăzute la punctul A.3 litera (a) prima liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și mențiunile facultative prevăzute la punctul B.1 litera (a) prima liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 trebuie să fie însoțite de indicații care să precizeze activitatea îmbuteliatorului sau a expeditorului ori a persoanelor care au participat la comercializare, prin termeni de tipul „viticultor”, „recoltat de”, „comerciant”, „distribuit de”, „importator”, „importat de” sau alți termeni similari. În special indicarea îmbuteliatorului trebuie completată cu termenii „îmbuteliator” sau „îmbuteliat de”. Cu toate acestea, în cazul unei îmbutelieri la comandă, indicarea îmbuteliatorului trebuie completată cu termenii „îmbuteliat pentru” sau, în cazul în care se indică și numele, adresa și calitatea persoanei care a realizat îmbutelierea pentru un terț, prin termenii „îmbuteliat pentru … de …”. În cazul altor recipiente decât sticlele se aplică dispozițiile celui de-al doilea și de-al treilea paragraf. Cu toate acestea, termenii „ambalator” sau „ambalat de” se înlocuiesc cu termenii „îmbuteliator”, respectiv „îmbuteliat de”. Cu toate acestea, utilizarea uneia dintre mențiunile prevăzute la al doilea, al treilea și al patrulea paragraf nu este obligatorie atunci când se folosește una dintre mențiunile prevăzute la articolele 26 și 33. Dispozițiile prezentului alineat se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2). În cazul în care îmbutelierea sau expedierea are loc într-o unitate administrativă locală diferită de cea a îmbuteliatorului sau a expeditorului și care nu se află în vecinătatea acesteia, mențiunile prevăzute de prezentul alineat sunt însoțite de indicarea unității administrative locale unde a avut loc operațiunea și, în cazul în care aceasta s-a realizat într-un alt stat membru, specificarea statului membru în cauză. (2) Indicațiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf pot conține termeni referitori la o exploatație agricolă numai cu condiția ca produsul în cauză să provină exclusiv din struguri recoltați din podgorii care fac parte din exploatația în cauză sau din exploatația unei persoane descrise prin unul dintre termenii în cauză și cu condiția ca vinificația să se fi realizat în aceeași exploatație. În sensul primului paragraf, nu se ține seama de adăugarea de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat în scopul creșterii tăriei alcoolice naturale a produsului în cauză. Statele membre stabilesc indicațiile necesare pentru vinurile produse pe teritoriul lor și definesc cadrul și condițiile de utilizare. Statele membre comunică Comisiei măsurile pe care le-au adoptat în conformitate cu paragraful al treilea. Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză. (3) Indicațiile facultative prevăzute la alineatul (1) primul paragraf pot fi utilizate numai cu condiția ca persoana sau persoanele în cauză să-și fi dat acordul în acest sens. Cu toate acestea, în cazul în care dispozițiile unui stat membru prevăd obligativitatea indicării numelui, adresei și calității persoanei care a realizat îmbutelierea la comandă, dispozițiile primului paragraf nu se aplică pentru indicația în cauză. (4) Statul membru al îmbuteliatorului sau al expeditorului este înscris pe etichetă cu caractere de același tip și dimensiune ca numele sau denumirea oficială, adresa și calitatea persoanei sau societății comerciale în cauză. Numele statului membru este înscris: (a) fie în forma sa completă, după numele unității administrative locale sau al părții din unitatea administrativă locală în cauză; (b) fie în forma abrevierii poștale, dacă este cazul împreună cu codul poștal al unității administrative locale în cauză. (5) În cazul vinurilor de masă, eticheta trebuie să specifice unitatea administrativă locală în care își au sediul principal persoana sau persoanele menționate la alineatul (1) primul paragraf, înscrisă cu caractere care să nu depășească jumătate din dimensiunea celor utilizate pentru mențiunea „vin de masă”. În cazul unui vin de masă cu indicație geografică, eticheta trebuie să specifice unitatea administrativă locală în care își au sediul principal persoana sau persoanele menționate la alineatul (1) primul paragraf, înscrisă cu caractere care să nu depășească jumătate din dimensiunea celor utilizate pentru indicația geografică. În cazul unui vin v.c.p.r.d., eticheta trebuie să specifice unitatea administrativă locală în care își au sediul principal persoana sau persoanele menționate la alineatul (1) primul paragraf, înscrisă cu caractere care să nu depășească jumătate din dimensiunea celor utilizate pentru unitatea determinată. Dispozițiile prezentului alineat nu se aplică în cazul în care unitatea administrativă locală este menționată sub forma unui cod, conform punctului E din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.

Articolul 16

Indicarea tipului de produs (1) În sensul dispozițiilor de la punctul B.1 litera (a) liniuța a doua din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pe eticheta vinurilor de masă, a vinurilor de masă desemnate printr-o indicație geografică și a vinurilor v.c.p.r.d., cu excepția vinurilor v.l.c.p.r.d. și a vinurilor v.p.c.p.r.d. cărora li se aplică dispozițiile articolului 39 alineatul (1) litera (b): (a) termenii „sec”, „trocken”, „secco” sau „asciutto”, „dry”, „tør”, „ξηρός”, „seco”, „kuiva”, „droog” sau „torrt” pot fi utilizați numai cu condiția ca vinul în cauză să aibă un conținut de zahăr rezidual de: (i) maxim 4 grame/litru sau (ii) maxim 9 grame/litru, atunci când diferența dintre conținutul de zahăr rezidual și aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric per litru nu depășește 2 grame/litru; (b) termenii „demi-sec”, „halbtrocken”, „abboccato”, „medium dry”, „halvtør”, „ημίξηρός”, „semiseco” sau „meio seco”, „adamado”, „puolikuiva”, „halfdroog” sau „halvtorrt” pot fi utilizați numai cu condiția ca vinul în cauză să aibă un conținut de zahăr rezidual peste cifrele menționate la litera (a) și de maxim: (i) 12 grame/litru;sau (ii) 18 grame/litru, atunci când aciditatea totală este stabilită de statele membre în conformitate cu dispozițiile alineatului (2). (c) termenii „moelleux”, „lieblich”, „amabile”, „medium”, „medium sweet”, „halvsød”, „ημίγλυκος”, „semidulce” sau „meio doce”, „puolimakea”, „halfzoet” sau „halvsött” pot fi utilizați numai cu condiția ca vinul în cauză să aibă un conținut de zahăr rezidual peste cifrele menționate la litera (b) și de maxim 45 de grame pe litru; (d) termenii „doux”, „süß”, „dolce”, „sweet”, „sød”, „γλυκός”, „dulce” sau „doce”, „makea”, „zoet” sau „sött” pot fi utilizați numai cu condiția ca vinul în cauză să aibă un conținut de zahăr rezidual de minim 45 grame pe litru. (2) Statele membre pot lua următoarele măsuri: (a) în ceea ce privește utilizarea termenilor menționați la alineatul (1) literele (a) și (b) pentru anumite vinuri obținute pe teritoriul lor, să stabilească drept criteriu analitic suplimentar conținutul minim de aciditate totală; (b) în ceea ce privește utilizarea termenilor menționați la alineatul (1) litera (d) pentru anumite vinuri v.c.p.r.d. obținute pe teritoriul lor, să fixeze limita minimă a conținutului de zahăr rezidual la valoarea de 35 grame/litru. (3) Statele membre comunică Comisiei măsurile pe care le-au adoptat în conformitate cu alineatul (2). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză.

Articolul 17

Indicații referitoare la culoare În cazul în care statele membre stabilesc, în conformitate cu punctul B.1 litera (a) liniuța a treia din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pentru vinurile produse pe teritoriul lor, mențiunile referitoare la o anumită culoare a vinurilor de masă, a vinurilor de masă desemnate printr-o indicație geografică și a vinurilor v.c.p.r.d., ele definesc cadrul și condițiile de utilizare a acestor mențiuni și comunică Comisiei măsurile adoptate în acest sens. Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză. TITLUL IV NORME APLICABILE VINURILOR DE MASĂ CU INDICAȚIE GEOGRAFICĂ ȘI VINURILOR V.C.P.R.D. CAPITOLUL I NORME COMUNE

Articolul 18

Indicarea anului de recoltare Anul de recoltare menționat la punctul B.1 litera (b) prima liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 poate figura pe eticheta unui vin de masă cu indicație geografică sau a unui vin v.c.p.r.d. atunci când cel puțin 85 % din strugurii utilizați pentru elaborarea vinului în cauză au fost recoltați în cursul anului respectiv, procentajul fiind calculat după deducerea produselor utilizate pentru o eventuală îndulcire. Pentru vinurile obținute în mod tradițional din struguri recoltați iarna, în locul anului de recoltare se indică anul în care a început campania viticolă în curs.

Articolul 19

Indicații privind soiurile de viță de vie (1) Numele soiurilor de viță de vie utilizate la elaborarea unui vin de masă cu indicație geografică sau a unui vin v.c.p.r.d. sau sinonimele acestor denumiri pot fi înscrise pe eticheta vinurilor în cauză, cu condiția ca: (a) soiurile în cauză și, dacă este cazul, sinonimele lor figurează pe lista soiurilor stabilită de statele membre în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999; (b) soiurile în cauză să fi fost prevăzute în prealabil de statele membre ca soiuri pentru obținerea vinurilor respective, în conformitate cu punctul B.1 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și cu articolul 28 paragraful al doilea din prezentul regulament; (c) numele soiului sau unul dintre sinonimele sale să nu conțină o indicație geografică utilizată pentru desemnarea unui vin v.c.p.r.d., a unui vin de masă sau a unui vin importat care figurează în listele prevăzute de acordurile încheiate între țările terțe și Comunitate și, atunci când este însoțit de un alt termen geografic, să apară pe etichetă fără acest termen geografic; (d) în cazul în care se utilizează numele unui singur soi de viță de vie sau un sinonim al acestuia, produsul în cauză să fi fost obținut în proporție de cel puțin 85 %, procentaj calculat după deducerea produselor utilizate pentru o eventuală îndulcire, din soiul menționat, care trebuie să fie determinant pentru caracterul vinului în cauză; cu toate acestea, atunci când produsul în cauză este obținut exclusiv din soiul menționat, inclusiv orice cantitate de produse utilizate la o eventuală îndulcire, cu excepția mustului concentrat rectificat, se poate menționa că produsul a fost obținut exclusiv din soiul respectiv; (e) în cazul în care se utilizează două sau trei soiuri de viță de vie sau sinonimele lor, produsul în cauză să fi fost obținut în proporție de 100 % din soiurile menționate, procentaj calculat după deducerea produselor utilizate pentru o eventuală îndulcire; în acest caz, soiurile trebuie să fie menționate în ordinea descrescătoare a proporției, utilizându-se caractere de aceeași dimensiune; (f) în cazul în care se utilizează mai mult de trei soiuri sau sinonimele acestora, numele soiurilor sau sinonimele în cauză se înscriu în afara câmpului vizual în care apar mențiunile obligatorii prevăzute la articolul 3 alineatul (1); dimensiunea caracterelor utilizate în acest caz trebuie să fie de maxim 3 milimetri. (2) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1) litera (c): (a) numele unui soi de viță de vie sau unul dintre sinonimele corespunzătoare care conține o indicație geografică poate figura pe eticheta unui vin desemnat prin respectiva indicație geografică; (b) numele soiurilor și sinonimele lor enumerate în anexa II pot fi utilizate cu respectarea condițiilor naționale și comunitare aplicabile la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (3) Statele membre comunică Comisiei, înainte de 1 octombrie 2002, măsurile prevăzute la alineatul (2) litera (b). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză.

Articolul 20

Precizări referitoare la regula procentului de 85 % Dispozițiile articolului 18 și ale articolului 19 alineatul (1) litera (d) pot fi aplicate simultan atunci când un procent de minim 85 % dintr-un vin în amestec provine din soiul de viță de vie și anul de recoltare care figurează în desemnarea vinului în cauză, procentajul fiind calculat după deducerea produselor utilizate pentru o eventuală îndulcire.

Articolul 21

Distincții și medalii În conformitate cu dispozițiile de la punctul B.1 litera (b) a treia liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, distincțiile sau medaliile pot fi menționate pe eticheta vinurilor de masă cu indicație geografică sau a vinurilor v.c.p.r.d., cu condiția să fi fost acordate lotului de vinuri în cauză în cadrul unei competiții autorizate de statele membre sau de țările terțe și în urma unei proceduri obiective care să garanteze absența oricărei discriminări. Statele membre și țările terțe transmit Comisiei lista competițiilor autorizate. Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru listele în cauză.

Articolul 22

Indicațiilor referitoare la modul de obținere sau la metoda de elaborare a produsului (1) În cazul în care statele membre stabilesc, în conformitate cu dispozițiile de la punctul B.1 litera (b) a patra liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pentru vinurile produse pe teritoriul lor, indicațiile referitoare la modul de obținere sau la metodele de elaborare a vinurilor de masă cu indicație geografică sau a vinurilor v.c.p.r.d., statele membre în cauză trebuie să delimiteze cadrul și condițiile de utilizare a acestor indicații. Indicațiile prevăzute la primul paragraf nu includ trimiteri referitoare la obținerea strugurilor prin metodele agriculturii ecologice, aspect reglementat de Regulamentul (CEE) nr. 2092/91. (2) Statele membre comunică Comisiei măsurile adoptate în conformitate cu dispozițiile alineatului (1). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză.

Articolul 23

Mențiune tradițională suplimentară În sensul punctul B.1 litera (b) a cincea liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, „mențiune tradițională suplimentară” este un termen utilizat în mod tradițional în statele membre producătoare pentru a indica, în cazul vinurilor prevăzute de prezentul titlu, metoda de producție, de elaborare, de maturare sau calitatea, culoarea, tipul locului sau un eveniment deosebit legat de istoria vinului în cauză; termenul este definit în legislația statelor membre producătoare în sensul desemnării vinurilor în cauză produse pe teritoriul lor.

Articolul 24

Protejarea mențiunilor tradiționale (1) În sensul prezentului articol, prin „mențiuni tradiționale” înțelegem mențiunile tradiționale suplimentare prevăzute la articolul 23, termenii prevăzuți la articolul 28 și mențiunile tradiționale specifice prevăzute la articolul 14 alineatul (1) primul paragraf litera (c), la articolul 29 și la articolul 38 alineatul (3). (2) Mențiunile tradiționale enumerate în anexa III sunt rezervate vinurilor pe care le desemnează și trebuie protejate împotriva: (a) oricărei utilizări ilicite, imitări sau citări, chiar în cazul în care mențiunea în cauză este însoțită de o expresie de tipul „gen”, „tip”, „metodă”, „imitație”, „marcă” sau alți termeni similari; (b) oricărei alte indicații abuzive, false sau înșelătoare referitoare la natura sau la calitățile esențiale ale vinului, înscrisă pe ambalajul interior sau exterior, pe materialele publicitare sau pe documentele aferente produsului în cauză; (c) oricărei alte practici care ar putea induce publicul în eroare și mai ales ar putea transmite ideea falsă potrivit căreia vinul beneficiază de mențiunea tradițională protejată. (3) Desemnarea unui vin nu poate beneficia de utilizarea pe etichetă a unei mărci care conține mențiunile tradiționale enumerate în anexa III decât dacă are dreptul la o asemenea mențiune tradițională. Cu toate acestea, primul paragraf nu se aplică mărcilor înregistrate în mod legitim și cu bună credință în Comunitate sau mărcilor care și-au dobândit dreptul la mențiunea în cauză în urma unei utilizări îndelungate și cu bună credință în Comunitate, înainte de data publicării prezentului regulament (sau, în cazul în care este vorba de o mențiune tradițională adăugată în anexa III după intrarea în vigoare a prezentului regulament, înainte de data adăugării); mărcile în cauză au fost utilizate efectiv, în mod legitim și cu bună-credință pe parcursul întregii perioade de la înregistrare sau de la dobândirea dreptului de utilizare. Prezentul alineat se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor punctului F din anexa VII și ale punctului H din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. (4) În cazul în care o mențiune tradițională inclusă în anexa III la prezentul regulament este prezentă de asemenea într-una dintre categoriile de mențiuni prevăzute la punctul A și punctul B.1 și B.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, respectivei mențiuni tradiționale i se aplică dispozițiile prezentului articol în locul altor dispoziții ale titlului IV sau V. Protejarea unei mențiuni tradiționale se aplică numai în ceea ce privește limba sau limbile în care este înscrisă în anexa III. Fiecare mențiune tradițională care figurează în anexa III este legată de una sau mai multe categorii de vin. Categoriile în cauză sunt: (a) vinuri licoroase de calitate produse în regiuni determinate și vinuri licoroase cu indicație geografică; în acest caz, protejarea mențiunii tradiționale se aplică strict desemnării vinurilor licoroase; (b) vinuri spumante de calitate produse în regiuni determinate (inclusiv v.s.c.p.r.d. de tip aromatic); în acest caz, protejarea mențiunii tradiționale se aplică strict desemnării vinurilor spumante și a vinurilor spumoase; (c) vinurile petiante de calitate produse în regiuni determinate și vinurile petiante cu indicație geografică; în acest caz, protejarea mențiunii tradiționale se aplică strict desemnării vinurilor petiante și vinurilor perlante; (d) vinuri de calitate produse în regiuni determinate, diferite de cele menționate deja la literele (a), (b) și (c) și vinuri de masă desemnate printr-o indicație geografică; în acest caz, protejarea mențiunii tradiționale se aplică strict desemnării vinurilor diferite de cele licoroase, de cele spumante și spumoase, de cele petiante și perlante; (e) musturi de struguri în fermentare și destinate consumului uman direct, desemnate printr-o indicație geografică; în acest caz, protejarea mențiunii tradiționale se aplică strict musturilor de struguri în fermentare; (f) vinurile obținute din struguri supramaturați desemnate printr-o indicație geografică; în acest caz, protejarea mențiunii tradiționale se aplică strict desemnării vinurilor obținute din struguri supramaturați. (5) Pentru a putea figura în anexa III partea A, o mențiune tradițională trebuie să îndeplinească următoarele criterii: (a) să fie specifică în sine și să fie definită cu precizie în legislația statului membru în cauză; (b) să fie suficient de distinctivă și/sau să se bucure de o reputație bine stabilită în interiorul pieței comunitare; (c) să fi fost utilizată în mod tradițional pe o perioadă de cel puțin zece ani în statul membru în cauză; (d) să fie asociată unui vin sau, dacă este cazul, mai multor vinuri sau categorii de vinuri comunitare. (6) Pentru a putea să figureze în anexa III partea B, mențiunile tradiționale trebuie să respecte criteriile menționate la alineatul (5), să fie asociate unui vin care poartă o indicație geografică și să identifice vinul respectiv ca provenind din regiunea sau localitatea de pe teritoriul Comunității în cauză, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică deosebită a vinului, exprimată prin mențiunea tradițională în cauză, poate fi atribuită în mare parte originii geografice respective. (7) Statele membre transmit Comisiei: (a) elementele care permit justificarea recunoașterii mențiunilor tradiționale; (b) lista mențiunilor tradiționale pentru vinuri, admise de legislația lor internă și care îndeplinesc criteriile menționate anterior, precum și lista vinurilor cărora le sunt rezervate mențiunile în cauză; (c) dacă este cazul, mențiunile tradiționale care nu mai sunt protejate în țara lor de origine. (8) Prin derogare de la dispozițiile alineatelor (1)-(7), anumite mențiuni tradiționale enumerate în anexa III partea A pot fi utilizate pe eticheta vinurilor cu indicație geografică și originare din țări terțe; mențiunea trebuie făcută în limba țării terțe de origine sau într-o altă limbă, atunci când utilizarea acestei alte limbi este tradițională pentru mențiunile respective, cu condiția ca: (a) țările terțe în cauză să fi adresat Comisiei o cerere motivată și să fi transmis textele legislative referitoare la mențiunile în cauză; (b) dispozițiile alineatelor (5) și (9) să fie respectate; (c) condițiile stabilite de țările terțe să nu fie de o asemenea natură încât să inducă în eroare consumatorii asupra mențiunii în cauză. Pentru fiecare mențiune tradițională, țările terțe în cauză sunt indicate în anexa III partea A. (9) În sensul punctului D.1 paragraful al șaselea din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și al alineatului (8) din prezentul articol, utilizarea unei alte limbi decât limba oficială a unei țări este considerată tradițională pentru o anumită mențiune tradițională în cazul în care utilizarea limbii respective este prevăzută de legislația țării respective și în cazul în care limba a fost utilizată continuu pentru mențiunea respectivă pe o perioadă de cel puțin douăzeci și cinci de ani. (10) Dispozițiile prezentului articol se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 28 și 29.

Articolul 25

Numele întreprinderii (1) Numele unei întreprinderi poate fi utilizat în sensul punctului B.1 litera (b) a șasea liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 numai atunci când întreprinderea respectivă a fost implicată în circuitul comercial al produsului în cauză și și-a dat acordul cu privire la folosirea numelui său. În cazul în care întreprinderea în cauză corespunde unei exploatații viticole din care s-a obținut vinul, numele său poate fi utilizat numai dacă vinul provine exclusiv din struguri recoltați din podgoriile exploatației în cauză și dacă vinificația s-a realizat în aceeași exploatație. Statele membre stabilesc, pentru vinurile produse pe teritoriul lor, condițiile de utilizare a numelor de întreprinderi. (2) Statele membre comunică Comisiei măsurile pe care le-au adoptat în conformitate cu alineatul (1). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză.

Articolul 26

Indicații referitoare la îmbuteliere (1) Statele membre stabilesc, în sensul punctului B.1 litera (b) liniuța a șaptea din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pentru vinurile produse pe teritoriul lor, mențiunile referitoare la îmbutelierea vinurilor de masă cu indicație geografică sau a vinurilor v.c.p.r.d. conform cărora îmbutelierea s-a realizat: (a) în exploatația viticolă, (b) de o grupare de exploatații viticole sau (c) într-o întreprindere situată în regiunea de producție sau, pentru vinurile v.c.p.r.d. prevăzute la punctul D.3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, în imediata vecinătate a regiunii respective. Statele membre definesc cadrul și condițiile de utilizare a indicațiilor în cauză. (2) Statele membre comunică Comisiei măsurile pe care le-au adoptat în conformitate cu alineatul (1). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză.

Articolul 27

Dispoziții suplimentare ale statelor membre producătoare Normele incluse la prezentul titlu, referitoare la anumite mențiuni facultative, se aplică fără a aduce atingere posibilității statelor membre producătoare, prevăzută la punctul B.4 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, de a le declara obligatorii, de a le interzice sau de a le limita utilizarea, în ceea ce privește vinurile obținute pe teritoriul lor. Limitând utilizarea mențiunilor facultative, statele membre producătoare pot introduce condiții mai stricte decât cele prevăzute la prezentul titlu. CAPITOLUL II NORME SPECIFICE PENTRU VINURILE DE MASĂ CU INDICAȚIE GEOGRAFICĂ

Articolul 28

Utilizarea indicațiilor geografice În ceea ce privește vinurile de masă desemnate prin denumirile: — „Landwein” pentru vinurile de masă provenind din Germania, Austria și provincia Bolzano din Italia; — „vin de pays” pentru vinurile de masă provenind din Franța, Luxemburg și regiunea Val d'Aosta din Italia; — „indicazione geografica tipica” pentru vinurile de masă provenind din Italia; — „vino de la tierra” pentru vinurile de masă provenind din Spania; — „ονομασία κατά παράδοση” (denumire tradițională) sau „τοπικός οίνος” (vin de regiune) pentru vinurile de masă provenind din Grecia; — „vinho regional” pentru vinurile de masă provenind din Portugalia; — „regional wine” pentru vinurile de masă provenind din Regatul Unit și — „landwijn” pentru vinurile de masă provenind din Olanda; fiecare stat membru producător trebuie să comunice Comisiei, în conformitate cu punctul A.2 litera (b) liniuța a treia din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, următoarele: (a) în conformitate cu dispozițiile articolului 51 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, lista cu numele unităților geografice mai mici decât statul membru care pot fi utilizate, precum și dispozițiile care reglementează utilizarea mențiunilor și a numelor în cauză; (b) modificările ulterioare ale listei și ale dispozițiilor prevăzute la litera (a). Normele naționale privind utilizarea mențiunilor enumerate în primul paragraf prevăd faptul că mențiunile în cauză sunt asociate unor indicații geografice corespunzătoare unor unități mai mici decât statul membru, aceste indicații fiind specifice și rezervate vinurilor de masă care îndeplinesc anumite condiții de producție, în special în ceea ce privește soiurile de viță de vie, tăria alcoolică în volume naturală minimă și o apreciere sau o indicare a caracteristicilor organoleptice. Cu toate acestea, normele de utilizare prevăzute la al doilea paragraf pot permite ca mențiunile „ονομασία κατά παράδοση” (denumire tradițională) sau „τοπικός οίνος” (vin de regiune), în cazul în care completează mențiunea „Ρετσίνα” („retsina”), să nu fie legate în mod obligatoriu de utilizarea unei anumite indicații geografice. Statele membre producătoare pot adopta norme mai restrictive privind utilizarea mențiunilor în cauză pentru vinurile produse pe teritoriul lor. Comisia asigură publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria C, numele unităților geografice care i-au fost comunicate în temeiul primului paragraf. CAPITOLUL III NORME SPECIFICE APLICABILE V.C.P.R.D.

Articolul 29

Mențiuni tradiționale specifice (1) Fără a aduce atingere mențiunilor suplimentare admise de legislațiile interne, cu condiția respectării dispozițiilor comunitare și naționale privind vinurile în cauză, mențiunile tradiționale specifice prevăzute la punctul A.2 litera (c) a patra liniuță secundară din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sunt următoarele: (a) pentru Belgia: — „gecontroleerde oorsprongsbenaming”; — „appellation d'orgine contrôlée”; (b) pentru Germania: următoarele denumiri care însoțesc indicațiile de proveniență a vinurilor: — „Qualitätswein”, „Qualitätswein garantierten Ursprungs”; — „Qualitätswein mit Prädikat”, în combinație cu una dintre mențiunile „Kabinett”, „Spätlese”, „Auslese”, „Beerenauslese”, „Trockenbeerenauslese” sau „Eiswein”; (c) pentru Grecia: — „Ονομασία προελεύσεως ελεγχόμενη” („ΟΠΕ”) (appellation d'origine contrôlée); — „Ονομασία προελεύσεως ανωτέρας ποιότητος” („ΟΠΑΠ”) (appellation d'origine de qualité supérieure). Cu toate acestea, în cazul în care pe etichetă figurează numele unei exploatații, al unui soi de viță de vie sau al unei mărci, între cuvintele „Ονομασία προελεύσεως” și „ελεγχόμενη” sau între cuvintele „Ονομασία προελεύσεως” și „ανωτέρας ποιότητος” trebuie repetat numele regiunii determinate, cu caractere de același tip, dimensiune și culoare, — „Οίνος γλυκός φυσικός” (vin doux naturel); — „Οίνος φυσικώς γλυκύς” (vin naturellement doux); (d) pentru Spania: — „Denominaciόn de origen”, „Denominaciόn de origen calificada”, „D.O.”, „D.O.Ca”. Mențiunile în cauză trebuie să apară, totuși, pe etichetă imediat sub numele regiunii determinate, — „vino generoso”, „vino generoso de licor”, „vino dulce natural”; (e) pentru Franța: — „appellation d'origine contrôlée”, „appellation contrôlée”. Cu toate acestea, în cazul în care pe etichetă figurează numele unei exploatații, al unui soi de viță de vie sau al unei mărci, între cuvintele „appellation” și „contrôlée” trebuie repetat numele regiunii determinate, cu caractere de același tip, dimensiune și culoare, — „appellation d'origine vin délimité de qualité supérieure”, „vin doux naturel”. Mențiunile enumerate pot fi utilizate drept acronime numai atunci când sunt însoțite de logotipul definit de Franța pentru fiecare dintre categoriile în cauză; (f) pentru Italia: — „Denominazione di origine controllata”, „Denominazione di origine controllata e garantita”, „vino dolce naturale”, „D.O.C.”, „D.O.C.G.”. Pe etichetele vinurilor DOC produse în provincia Bolzano poate figura mențiunea „Kontrollierte Ursprungsbezeichnung”, iar pe eticheta vinurilor DOCG produse în provincia Bolzano poate figura mențiunea „Kontrollierte und garantierte Ursprungsbezeichnung”; (g) pentru Luxemburg: — „Marque nationale” completată cu cuvintele „Appellation contrôlée” sau „Appellation d'origine contrôlée” în legătură cu numele regiunii determinate „Moselle luxembourgeoise”, „A.O.C.”. Termenii „marque nationale” pot fi înscriși pe o etichetă suplimentară; — „vendange tardive”, „vin de paille” și „vin de glace” în legătură cu numele regiunii determinate „Moselle luxembourgeoise – Appellation contrôlée”; (h) pentru Austria: următoarele denumiri care însoțesc indicațiile de proveniență a vinurilor: — „Qualitätswein mit staatlicher Prüfnummer”; — „Qualitätswein”; — „Kabinett” sau „Kabinettwein”; — „Qualitätswein besonderer Reife und Leseart” sau „Prädikatswein”; — „Spätlese” sau „Spätlesewein”; — „Auslese” sau „Auslesewein”; — „Beerenauslese” sau „Beerenauslesewein”; — „Ausbruch” sau „Ausbruchwein”; — „Trockenbeerenauslese” sau „Trockenbeerenauslesewein”; — „Eiswein”; — „Strohwein”; — „Schilfwein”; — „Districtus Austria Controllatus” sau „DAC”; (i) pentru Portugalia: — „Denominaçăo de origem”, „Denominaçăo de origem controlada”, „Indicaçăo de proveniência regulamentada”, „vinho generoso”, „vinho dolce natural”, „D.O.”, „D.O.C.” și „I.P.R.”. Mențiunea „regiăo demarcada” poate fi utilizată împreună cu mențiunea „denominaçăo de origem controlada”; (j) pentru Regatul Unit: — „English vineyard quality wine psr” și „Welsh vineyard quality wine psr”. (2) Mențiunile tradiționale specifice prevăzute la punctul D.2 litera (c) a doua liniuță din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 care trebuie utilizate drept denumiri de vânzare a unui v.s.c.p.r.d. sunt următoarele: (a) pentru Germania: — „Qualitätsschaumwein garantierten Ursprungs”; (b) pentru Grecia: — „Ονομασία προελεύσεως ελεγχόμενη” („ΟΠΕ”) (appellation d'origine contrôlée); — „Ονομασία προελεύσεως ανωτέρας ποιότητος” („ΟΠΑΠ”) (appellation d'origine de qualité supérieure). Cu toate acestea, atunci când pe etichetă figurează numele unei exploatații, al unui soi de viță de vie sau al unei mărci, între cuvintele „Ονομασία προελεύσεως” și „ελεγχόμενη” sau între cuvintele „Ονομασία προελεύσεως” și „ανωτέρας ποιότητος” trebuie repetat numele regiunii determinate, cu caractere de același tip, dimensiune și culoare; (c) pentru Spania: — „Denominaciόn de origen” și „Denominaciόn de origen calificada”; „D.O.” și „D.O.Ca”. Mențiunile în cauză trebuie să apară, totuși, pe etichetă imediat sub numele regiunii determinate; (d) pentru Franța: — „appellation d'origine contrôlée”; — „appellation contrôlée”. Cu toate acestea, atunci când pe eticheta care poartă mențiunea „appellation contrôlée” figurează numele unei exploatații, al unui soi de viță de vie sau al unei mărci, între cuvintele „appellation” și „contrôlée” trebuie repetat numele regiunii determinate, cu caractere de același tip, dimensiune și culoare, — „appellation d'origine vin délimité de qualité supérieure”. Mențiunile enumerate pot fi utilizate drept acronime numai atunci când sunt însoțite de logotipul definit de Franța pentru fiecare dintre categoriile în cauză; (e) pentru Italia: — „Denominazione di origine controllata”, „Denominazione di origine controllata e garantita”, „D.O.C.” și „D.O.C.G.”. Pe etichetele vinurilor DOC produse în provincia Bolzano poate figura mențiunea „Kontrollierte Ursprungsbezeichnung”, iar pe eticheta vinurilor DOCG produse în provincia Bolzano poate figura mențiunea „Kontrollierte und garantierte Ursprungsbezeichnung”; (f) pentru Luxemburg: — „Marque nationale” completată cu cuvintele „appellation contrôlée” sau „Appellation d'origine contrôlée” în legătură cu numele regiunii determinate „Moselle luxembourgeoise” și „A.O.”. Termenii „marque nationale” pot fi înscriși pe o etichetă suplimentară; (g) pentru Portugalia: — „Denominaçăo de origem”, „Denominaçăo de origem controlada” și „Indicaçăo de proveniência regulamentada”, „DO”, „DOC” și „IPR”.

Articolul 30

Derogări de la obligația de a utiliza o mențiune tradițională specifică Prin derogare de la dispozițiile punctului A.2 litera (c) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, vinurile care poartă unul dintre numele de regiuni determinate de mai jos pot fi comercializate cu simpla menționare a acestui nume, în conformitate cu dispozițiile comunitare și interne aplicabile: (a) pentru Grecia: — „Σάμος” („Samos”); (b) pentru Spania: — „Cava”; — „Jerez”, „Xérès” sau „Sherry”; — „Manzanilla”; (c) pentru Franța: — „Champagne”; (d) pentru Italia: — „Asti”; — „Marsala”; — „Franciacorta”; (e) pentru Portugalia: — „Madeira” sau „Madère”; — „Porto” sau „Port”.

Articolul 31

Unitatea geografică mai mică decât regiunea determinată (1) În scopul desemnării unui v.c.p.r.d. pe etichetă, conform dispozițiilor de la punctul B.1 litera (c) prima liniuță din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, prin numele unei „unități geografice mai mici decât regiunea determinată” se înțelege numele: (a) unei localități mici sau al unei unități care grupează localități mici; (b) unei unități administrative locale sau al unei părți dintr-o unitate administrativă locală; (c) unei subregiuni viticole sau al unei părți dintr-o subregiune viticolă. (2) Statele membre producătoare pot acorda vinurilor v.c.p.r.d. numele unei unități geografice mai mici decât regiunea determinată respectivă, cu condiția ca: (a) unitatea geografică respectivă să fie bine delimitată; (b) toți strugurii din care s-a obținut vinul în cauză să provină din unitatea respectivă. (3) În cazul în care vinurile v.c.p.r.d. provin din produse obținute din struguri recoltați din mai multe unități geografice menționate la alineatul (1) și situate în interiorul aceleiași regiuni determinate, singura mențiune suplimentară admisă pe lângă numele regiunii determinate este numele unității geografice mai mari căreia îi aparțin toate suprafețele viticole în cauză. Cu toate acestea, sub rezerva aplicării dispozițiilor articolului 20, statele membre producătoare pot autoriza, în vederea desemnării unui v.c.p.r.d., să fie utilizat: (a) numele unei unități geografice prevăzute la alineatul (1), atunci când vinul în cauză a fost îndulcit cu un produs obținut în aceeași regiune determinată și altul decât mustul concentrat rectificat; (b) numele unei unități geografice prevăzute la alineatul (1) pentru un produs obținut în aceeași regiune determinată, dar în afara unității în cauză, atunci când vinul în cauză a fost obținut dintr-un amestec de struguri, musturi de struguri, vinuri noi aflate încă în fermentație sau, până la 31 august 2003, vinuri provenite din unitatea geografică al cărei nume este utilizat pentru desemnarea produsului, cu condiția ca vinul v.c.p.r.d. în cauză să fie obținut în proporție de cel puțin 85 % din struguri recoltați din unitatea geografică al cărei nume îl poartă și cu condiția ca, în ceea ce privește derogarea care expiră la 31 august 2003, statul membru producător în cauză să fi adoptat dispozițiile necesare până la data de 1 septembrie 1995; (c) numele unei unități geografice prevăzute la alineatul (1), însoțit de numele unei unități administrative locale sau al unei părți dintr-o unitate administrativă locală sau numele uneia dintre unitățile administrative locale pe teritoriul cărora se află unitatea geografică în cauză, cu următoarele condiții: (i) încă înainte de 1 septembrie 1976, a existat o dispoziție în acest sens în statul membru în cauză, iar dispoziția respectivă a fost utilizată în mod tradițional și inclusă în legislația statului membru în cauză și (ii) numele unei unități administrative locale sau al unei părți dintr-o unitate administrativă locală sau unul dintre numele de unități administrative locale înscrise pe o listă ce urmează a fi întocmită este utilizat în mod reprezentativ pentru toate unitățile administrative locale pe teritoriul cărora se află unitatea geografică în cauză. Statele membre producătoare întocmesc lista tipurilor de unități geografice și a numelor de regiuni determinate cărora le aparțin respectivele unități geografice, prevăzute de derogarea aplicabilă până la 31 august 2003, prevăzută la litera (b). Lista în cauză trebuie comunicată Comisiei. Statele membre producătoare întocmesc lista numelor de unități administrative locale prevăzute la litera (c) punctul (ii) și o transmit Comisiei. Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru listele în cauză. (4) Nu se pot acorda numele unei regiuni determinate și numele unei unități geografice prevăzute la alineatul (1) pentru: — un vin obținut din amestecarea unui v.s.c.p.r.d. cu un produs obținut în afara regiunii determinate în cauză; — un v.s.c.p.r.d. care a fost îndulcit cu un produs obținut în afara regiunii determinate în cauză. Dispozițiile primului paragraf nu se aplică vinurilor care figurează în lista ce trebuie întocmită în temeiul punctul D.2 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.

Articolul 32

Unitatea geografică mai mare decât regiunea determinată În cazul în care statele membre întocmesc, în conformitate cu dispozițiile punctului B.1 litera (c) liniuța a doua din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pentru vinurile produse pe teritoriul lor, lista unităților geografice mai mari decât regiunea determinată, statele membre definesc cadrul și condițiile de utilizare a denumirilor acestor regiuni și comunică Comisiei măsurile adoptate. Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză.

Articolul 33

Îmbutelierea în regiunea determinată (1) Statele membre întocmesc, în conformitate cu dispozițiile punctului B.1 litera (c) liniuța a treia din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pentru vinurile produse pe teritoriul lor, mențiunea referitoare la îmbutelierea în regiunea determinată. Statele membre definesc cadrul și condițiile de utilizare a mențiunii în cauză. (2) Statele membre comunică Comisiei măsurile pe care le-au adoptat în conformitate cu alineatul (1). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru măsurile în cauză. (3) Mențiunile prevăzute la alineatul (1) pot fi utilizate numai cu condiția ca îmbutelierea să fi avut loc în regiunea determinată în cauză sau în unități aflate în zona imediat învecinată, în sensul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1607/2000 al Comisiei (22). TITLUL V NORME APLICABILE PRODUSELOR DE IMPORT

Articolul 34

Norme comune (1) În conformitate cu dispozițiile punctului B.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, pentru vinurile care provin din țări terțe, cu excepția vinurilor spumante și a vinurilor spumoase, precum și a produselor de la titlul II elaborate în țări terțe, eticheta poate fi completată cu următoarele indicații: (a) numele, adresa și calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare, în măsura în care condițiile de utilizare sunt reglementate de țara terță în cauză; (b) tipul produsului; dispozițiile articolului 16 se aplică mutatis mutandis; (c) o culoare deosebită, în măsura în care condițiile de utilizare a acestei mențiuni sunt reglementate de țara terță în cauză. În ceea ce privește vinurile licoroase, vinurile petiante și cele perlante, precum și produsele de la titlul II elaborate în țări terțe, mențiunea prevăzută la primul paragraf litera (b) este utilizată în măsura în care condițiile sale de utilizare sunt reglementate de țara terță în cauză. (2) În ceea ce privește mențiunile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (a) și informațiile privind importatorul sau, atunci când îmbutelierea a avut loc în Comunitate, privind îmbuteliatorul, prevăzute la punctul A.3 litera (b) din anexa VII, dispozițiile articolului 15 alineatul (1), alineatul (2) primul și al doilea paragraf, alineatul (3) primul paragraf și alineatul (4) se aplică mutatis mutandis. În cazul în care este vorba despre un produs dintr-o țară terță, fără indicație geografică, regiunea determinată în care își au sediul principal persoana sau persoanele menționate la primul paragraf se înscrie pe etichetă cu caractere a căror dimensiune trebuie să fie de maxim jumătate din dimensiunea caracterelor care compun cuvântul „vin”, urmat de numele țării terțe. În cazul în care este vorba despre un produs dintr-o țară terță desemnat printr-o indicație geografică, regiunea administrativă locală în care își au sediul principal persoana sau persoanele menționate la primul paragraf se înscrie pe etichetă cu caractere a căror dimensiune trebuie să fie de maxim jumătate din dimensiunea caracterelor care compun indicația geografică. Al doilea și al treilea paragraf nu se aplică în cazul în care unitatea administrativă locală sau partea de unitate administrativă locală este indicată cu ajutorul unui cod prevăzut la punctul E din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.

Articolul 35

Menționarea numelor țărilor terțe Numele țării terțe de origine prevăzut la punctul A.2 litera (d) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 trebuie completat cu următoarele: (a) pentru vinurile obținute din amestecarea, într-o țară terță, a unor produse originare din mai multe țări terțe, mențiunea „amestec de vinuri din diverse țări din afara Comunității Europene” sau „amestec de vinuri din …” urmată de numele țărilor terțe în cauză sau (b) pentru vinurile vinificate într-o țară terță din struguri recoltați într-o altă țară terță, mențiunea „vin obținut în … din struguri recoltați în …”, urmată de numele țărilor terțe în cauză.

Articolul 36

Vinuri de import cu indicație geografică (1) Numele unei indicații geografice prevăzute la punctul A.2 litera (d) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 poate fi înscris pe eticheta unui vin importat dintr-o țară terță membră a Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv un vin obținut din struguri supramaturați sau dintr-un must de struguri în fermentare destinat consumului uman direct, cu condiția ca, prin intermediul etichetei în cauză, să se identifice vinul ca fiind originar de pe teritoriul unei țări terțe, al unei regiuni sau localități din țara terță în cauză, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau o caracteristică a produsului poate fi atribuită în principal originii geografice respective. Cu toate acestea, în ceea ce privește indicațiile utilizate în mod excepțional la identificarea unui vin ca fiind originar dintr-o țară terță luată în considerare în ansamblul teritoriului său, se pot înscrie pe eticheta unui vin importat indicațiile enumerate în anexa IV la prezentul regulament. (2) În cazul în care produsul menționat la alineatul (1) provine dintr-o țară terță care nu este membră a Organizației Mondiale a Comerțului, pe lângă condiția prevăzută la alineatul menționat anterior, trebuie îndeplinite de asemenea următoarele condiții: (a) indicația geografică în cauză desemnează o arie de producție viticolă bine delimitată și mai restrânsă decât teritoriul viticol al țării terțe în cauză; (b) strugurii din care s-a obținut produsul provin din unitatea geografică respectivă; (c) strugurii din care se obțin vinuri care respectă anumite criterii calitative tipice sunt recoltați din unitatea geografică respectivă și (d) indicația este utilizată pe piața internă a țării terțe în cauză pentru desemnarea vinurilor și este prevăzută în acest sens de legislația țării respective. Țara terță în cauză transmite Comisiei legislația respectivă. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile necesare, numele țării terțe este inclus în lista din anexa V la prezentul regulament. (3) Indicațiile geografice menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie să poată fi confundate cu o indicație geografică utilizată pentru desemnarea unui v.c.p.r.d., a unui vin de masă sau a unui alt vin importat înscris pe listele acordurilor încheiate între țările terțe și Comunitate. Cu toate acestea, anumite indicații omonime ale indicațiilor geografice pentru țările terțe prevăzute la primul paragraf, în scopul desemnării unui v.c.p.r.d., a unui vin de masă sau a unui vin importat, se pot utiliza în condiții practice care să garanteze că sunt diferențiate unele de celelalte, ținându-se seama de nevoia de a se asigura un tratament echitabil pentru producătorii implicați și de a se evita inducerea în eroare a consumatorilor. De asemenea, anumite mențiuni aparținând țărilor terțe, care sunt utilizate pentru identificarea unui vin ca fiind originar dintr-o regiune sau localitate de pe teritoriul țării terțe în cauză, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau o caracteristică deosebită a vinului, exprimată prin mențiunea respectivă, poate fi atribuită în special originii geografice respective și care sunt omonime ale mențiunilor tradiționale din partea B a anexei III pot fi utilizate în condiții practice care să garanteze că sunt diferențiate unele de celelalte, ținându-se seama de necesitatea de a se asigura un tratament echitabil pentru producătorii implicați și de a se evita inducerea în eroare a consumatorilor. Indicațiile și mențiunile în cauză, precum și condițiile practice necesare, sunt enumerate la anexa VI. (4) Indicațiile geografice și mențiunile tradiționale prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) nu pot fi utilizate în cazul în care, deși din punct de vedere literal redau cu exactitate teritoriul, regiunea sau localitatea din care provin produsele, în același timp dau de înțeles publicului, în mod greșit, că produsele respective sunt originare dintr-un alt teritoriu. (5) Vinurile importate din Statele Unite ale Americii pot fi desemnate prin numele statului completat, dacă este cazul, cu numele diviziunii administrative county sau cu numele regiunii viticole, chiar dacă vinul în cauză a fost obținut numai în proporție de 75 % din struguri recoltați pe teritoriul statului în cauză sau pe teritoriul unui singur county, al cărui nume îl poartă, cu condiția ca vinul să fi fost obținut integral din struguri recoltați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, primul paragraf se aplică numai până la intrarea în vigoare a acordului rezultat din negocierile cu Statele Unite ale Americii în vederea încheierii unui acord privind comerțul cu vin, acord care să pună accentul în special pe practicile oenologice, dar și pe protejarea indicațiilor geografice, până la 31 decembrie 2003.

Articolul 37

Alte indicații care pot fi înscrise pe eticheta vinurilor de import cu indicație geografică (1) În conformitate cu punctul B.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, eticheta vinurilor care provin din țări terțe (cu excepția vinurilor spumante și a vinurilor spumoase, dar incluzând vinurile obținute din struguri supramaturați) și musturilor de struguri în fermentare, destinate consumului uman direct și elaborate în țări terțe, care poartă numele unei indicații geografice conforme cu articolul 36, poate fi completată cu următoarele informații: (a) anul recoltării; această mențiune este utilizată cu condiția ca țara terță în cauză să fi reglementat condițiile de utilizare și cu condiția ca strugurii folosiți la elaborarea produsului să fi fost recoltați în proporție de cel puțin 85 % în cursul anului în cauză, procentajul fiind calculat după deducerea produselor folosite pentru o eventuală îndulcire; (b) numele unuia sau mai multor soiuri de viță de vie; soiurile în cauză sunt utilizate cu condiția ca: (i) țara terță în cauză să fi reglementat condițiile de utilizare a denumirii; (ii) denumirile soiurilor și sinonimele lor să fie conforme cu dispozițiile articolului 20 alineatul (3) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 1227/2000 al Comisiei (23) și (iii) să fie respectate toate condițiile prevăzute la articolul 19 alineatul (1) literele (c), (d), (e) și (f) din prezentul regulament; dispozițiile articolului 19 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis; (c) o distincție, medalie sau competiție câștigată; dispozițiile articolului 21 se aplică mutatis mutandis; (d) indicații referitoare la modul de obținere sau la metoda de elaborare a produsului, cu condiția ca țara terță în cauză să fi reglementat condițiile de utilizare; (e) în ceea ce privește vinurile din țări terțe și musturile de struguri în fermentare, destinate consumului uman direct în țări terțe, mențiuni tradiționale suplimentare diferite de cele enumerate la anexa III, în conformitate cu legislația țării terțe în cauză, și mențiunile tradiționale suplimentare din anexa III, cu condiția ca țara terță în cauză să fi reglementat condițiile de utilizare a acestor mențiuni, în conformitate cu dispozițiile articolelor 23 și 24; (f) numele unei întreprinderi, cu condiția ca țara terță în cauză să fi reglementat condițiile de utilizare; dispozițiile articolului 25 alineatul (1) se aplică mutatis mutandis; (g) o mențiune privind îmbutelierea, cu condiția ca țara terță în cauză să fi reglementat condițiile de utilizare: (i) fie în exploatația viticolă producătoare, fie de către o grupare de producători, fie într-o întreprindere situată în regiunea de producție; (ii) fie în regiunea de producție, cu condiția ca îmbutelierea să fi avut loc în regiunea de producție în cauză sau în unități situate în imediata vecinătate a acestei regiuni. (2) Mențiunile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) pot fi utilizate simultan în cazul în care produsele care fac obiectul acestor dispoziții și sunt obținute dintr-un amestec provin, în proporție de cel puțin 85 % din soiul de viță de vie și anul de recoltare ce figurează în desemnarea produsului în cauză, procentajul fiind calculat după deducerea cantității de produse folosite pentru o eventuală îndulcire. (3) Prin derogare de la alineatul (1) litera (b), se admite ca vinurile importate din Statele Unite ale Americii să poarte numele unui soi chiar în cazul în care vinul în cauză a fost obținut numai în proporție de 75 % din struguri proveniți din soiul al cărui nume îl poartă, cu condiția ca acest soi să fie determinant pentru caracterul vinului în cauză. Cu toate acestea, prezenta derogare se aplică numai până la intrarea în vigoare a acordului rezultat din negocierile cu Statele Unite ale Americii în vederea încheierii unui acord privind comerțul cu vin, acord care să pună accentul în special pe practicile oenologice, dar și pe protejarea indicațiilor geografice, până la 31 decembrie 2003. TITLUL VI NORME APLICABILE VINURILOR LICOROASE, VINURILOR PETIANTE ȘI VINURILOR PERLANTE

Articolul 38

Indicații obligatorii (1) În conformitate cu punctul A.4 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, eticheta vinurilor licoroase, a vinurilor petiante și a vinurilor perlante specifică, pe lângă mențiunile obligatorii prevăzute la punctul A.1 din anexa menționată anterior, următoarele: (a) numele sau denumirea societății aparținând îmbuteliatorului, precum și numele unității administrative locale sau al statului membru de îmbuteliere sau, pentru recipientele având un volum nominal de peste 60 de litri, numele expeditorului; în cazul vinurilor petiante, numele îmbuteliatorului poate fi înlocuit cu numele vinificatorului; (b) pentru vinurile importate, importatorul sau, atunci când îmbutelierea a avut loc în Comunitate, îmbuteliatorul. În ceea ce privește mențiunile prevăzute la primul paragraf, dispozițiile articolului 15 se aplică mutatis mutandis produselor elaborate în Comunitate, iar dispozițiile articolului 34 alineatul (1) litera (a) se aplică mutatis mutandis produselor elaborate în țări terțe. (2) Mențiunea „vin perlant”, prevăzută la punctul A.2 litera (g) din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, figurează pe eticheta cu mențiunile obligatorii impuse de anexa în cauză. Aceasta este completată cu expresia „obținut prin adăugare de dioxid de carbon”, înscrisă cu caractere de același tip și dimensiune, în cazul în care informația privind adăugarea de dioxid de carbon nu este deja exprimată în limba utilizată. Mențiunile în cauză sunt înscrise pe același rând sau pe rândul imediat următor celui în care figurează denumirea de vânzare. (3) În conformitate cu dispozițiile punctului 1.4 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, vinurile licoroase și vinurile petiante produse în Comunitate pot fi desemnate cu o indicație geografică. În acest caz, denumirea de vânzare este compusă din: (a) mențiunea „vin licoros” sau mențiunea „vin petiant”; (b) numele unității geografice; (c) o mențiune tradițională specifică; atunci când într-o astfel de denumire este inclusă denumirea de vânzare a produsului, repetarea acesteia nu este obligatorie. Statele membre stabilesc mențiunile tradiționale specifice pentru vinurile produse pe teritoriul lor. Articolul 51 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 și articolul 28 din prezentul regulament, precum și dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 și ale prezentului regulament referitoare la protejarea numelor de vinuri de masă cu indicație geografică se aplică mutatis mutandis vinurilor licoroase cu indicație geografică și vinurilor petiante cu indicație geografică. (4) Statele membre comunică Comisiei măsurile adoptate în temeiul alineatului (3). Comisia asigură, prin toate mijloacele adecvate, publicitatea necesară pentru aceste măsuri. (5) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică v.l.c.p.r.d. și v.p.c.p.r.d. pentru care sunt aplicabile dispozițiile titlului III.

Articolul 39

Indicații facultative (1) În conformitate cu dispozițiile punctului B.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, etichetele vinurilor licoroase, ale vinurilor petiante și ale vinurilor perlante care provin din Comunitate pot fi completate cu următoarele informații: (a) numele, adresa și calitatea uneia dintre persoanele care au participat la comercializare; dispozițiile articolului 15 in prezentul regulament se aplică mutatis mutandis; (b) tipul produsului, conform normelor prevăzute de statul membru producător; (c) o culoare deosebită, conform normelor prevăzute de statul membru producător; dispozițiile articolului 17 se aplică mutatis mutandis. (2) În conformitate cu dispozițiile punctului B.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, etichetele vinurilor licoroase cu indicație geografică și ale vinurilor petiante cu indicație geografică originare din Comunitate pot fi completate cu următoarele informații: (a) anul de recoltă; dispozițiile articolelor 18 și 20 din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis; (b) numele unuia sau mai multor soiuri de viță de vie; dispozițiile articolelor 19 și 20 se aplică mutatis mutandis; (c) o distincție, medalie sau competiție câștigată; dispozițiile articolului 21 se aplică mutatis mutandis; (d) indicații referitoare la modul de obținere sau la metoda de elaborare a produsului; dispozițiile articolului 22 se aplică mutatis mutandis; (e) mențiuni tradiționale suplimentare; dispozițiile articolelor 23 și 24 se aplică mutatis mutandis; (f) numele unei întreprinderi; dispozițiile articolului 25 se aplică mutatis mutandis; (g) o mențiune privind îmbutelierea în exploatația viticolă sau de către o grupare de exploatații viticole sau într-o unitate situată în regiunea de producție; dispozițiile articolelor 26 se aplică mutatis mutandis. (3) Alineatul (1), cu excepția literei (b) și alineatul (2) nu se aplică vinurilor v.l.c.p.r.d. și v.p.c.p.r.d. cărora li se aplică titlul IV.

Articolul 40

Condiții de utilizare a mențiunilor „vin licoros”, „vin petiant” și „vin perlant” pentru produse provenind din țări terțe Prin derogare de la dispozițiile punctul C.3 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, vinurile provenind din țări terțe pot avea pe etichetă mențiunile „vin licoros”, „vin petiant” și „vin perlant”, atunci când produsele în cauză respectă condițiile aplicabile, respectiv dispozițiile literelor (d), (g) și (h) din anexa XI la Regulamentul (CE) nr. 883/2001 al Comisiei (24). TITLUL VII NORME APLICABILE VINURILOR SPUMANTE ȘI VINURILOR SPUMOASE

Articolul 41

Norme privind vinurile spumoase Mențiunea „vinuri spumoase” prevăzută la punctul D.2 litera (f) din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 figurează pe eticheta cu mențiuni obligatorii impuse de anexa menționată. Se completează cu precizarea „obținut prin adăugare de dioxid de carbon”, cu caractere de același tip și dimensiune, dacă informația privind adăugarea de dioxid de carbon nu este deja exprimată în limba utilizată. Mențiunile în cauză sunt înscrise pe același rând sau pe rândul imediat următor celui în care figurează denumirea de vânzare.

Articolul 42

Definiția „vânzătorului” (1) Este considerat vânzător în sensul menționat la punctul B.2 liniuța a doua din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 o persoană fizică sau juridică care nu poate fi încadrată la definiția vinificatorului și care deține în nume propriu vinuri spumoase sau vinuri spumante cu scopul de a le pune în circulație pentru a ajunge la consumatori. Același lucru este valabil și pentru grupările de persoane fizice sau juridice menționate anterior. (2) Dispozițiile articolului 15 alineatul (1) primul paragraf se aplică mutatis mutandis mențiunilor prevăzute la punctul B.2 din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999.

Articolul 43

Indicații privind o unitate geografică diferită de regiunea determinată Numele unei unități geografice diferite de regiunea determinată, de dimensiuni mai mici decât teritoriul unui stat membru, care pot fi folosite pe eticheta unui vin spumant de calitate originar din Comunitate, în conformitate cu dispozițiile de la punctul E.1 a doua liniuță din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 sunt reluate în lista care figurează la anexa VII la prezentul regulament.

Articolul 44

Vinuri spumante originare dintr-o țară terță Vinurile spumante originare dintr-o țară terță prevăzute la punctul E.1 liniuța a treia din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 figurează pe lista prevăzută la anexa VIII la prezentul regulament.

Articolul 45

Dispoziții suplimentare (1) Dispozițiile articolelor 23 și 24 se aplică mutatis mutandis vinurilor spumante. (2) Dispozițiile articolului 29 alineatul (2), ale articolului 30 și ale articolului 31 alineatul (4) se aplică v.s.c.p.r.d. În conformitate cu punctul E.12 litera (a) liniuța a doua din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, dispozițiile articolului 22 se aplică mutatis mutandis vinurilor v.s.c.p.r.d. (3) Dispozițiile de la titlurile III și IV, cu excepția celor prevăzute la alineatele (1) și (2), nu se aplică vinurilor v.s.c.p.r.d.

Articolul 46

Soiurile de viță de vie „Pinot” În cazul în care este un v.s.c.p.r.d. sau cu un vin spumant de calitate, numele soiurilor folosite pentru completarea desemnării produsului („Pinot blanc”, „Pinot noir” și „Pinot gris”), precum și numele echivalente în celelalte limbi comunitare pot fi înlocuite cu sinonimul „Pinot”. TITLUL VIII DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 47

Dispoziții tranzitorii (1) Produsele prevăzute de prezentul regulament, desemnate și prezentate în conformitate cu dispozițiile în vigoare în domeniu la data punerii lor în circulație și a căror desemnare și prezentare nu mai sunt conforme cu dispozițiile menționate după intrarea în vigoare a prezentului regulament pot fi deținute în vederea vânzării, puse în circulație și exportate până la epuizarea stocurilor. Etichetele și ambalajele imediate care conțin mențiuni tipărite în conformitate cu dispozițiile în domeniu în vigoare la data punerii lor în circulație și care nu mai sunt conforme cu dispozițiile respective în urma aplicării prezentului regulament pot fi utilizate până la 1 august 2003. (2) Prin derogare de la anumite dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, următoarele dispoziții rămân aplicabile numai până la 31 decembrie 2002: (a) articolul 15 alineatele (2) și (7) din Regulamentul (CEE) nr. 823/87 (25); (b) Regulamentul (CEE) nr. 2392/89 (26); (c) articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 3895/91 (27); (d) articolele 8, 9 și 11 din Regulamentul (CEE) nr. 2333/92 (28); (e) articolul 72 din Regulamentul (CEE) nr. 822/87 (29).

Articolul 48

Abrogare (1) Se abrogă Regulamentul (CEE) nr. 3201/90, Regulamentul (CEE) nr. 3901/91 și Regulamentul (CE) nr. 554/95. (2) Se abrogă Regulamentul (CE) nr. 881/98 și Regulamentul (CE) nr. 1608/2000.

Articolul 49

Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2003, cu excepția articolului 19 alineatul (3), a articolului 47 alineatul (2) și a articolului 48 alineatul (2), care se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.