Articolul 1
Regulamentul (CEE) nr. 3030/93 se modifică după cum urmează:
— anexa I se înlocuiește cu anexa I la prezentul regulament;
— anexa II se înlocuiește cu anexa II la prezentul regulament;
— anexa III se înlocuiește cu anexa III la prezentul regulament;
— anexa V se înlocuiește cu anexa IV la prezentul regulament;
— anexa VI se înlocuiește cu anexa V la prezentul regulament;
— anexa VII se înlocuiește cu anexa VI la prezentul regulament;
— anexa VIII se înlocuiește cu anexa VII la prezentul regulament;
— anexa IX se înlocuiește cu anexa VIII la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 1
Clasificarea produselor textile menționate la articolul 1 alineatul (1) din regulament se fundamentează pe Nomenclatura Combinată (NC).
Articolul 2
La inițiativa Comisiei sau a unui stat membru, secțiunea Nomenclatură Statistică și Tarifară a Comitetului Codului Vamal, instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), examinează de urgență, în conformitate cu prevederile regulamentelor menționate mai sus, toate problemele privind clasificarea produselor menționate la articolul 1 alineatul (1) din regulament în cadrul Nomenclaturii Combinate (NC), pentru a le clasifica în categoriile corespunzătoare.
Articolul 3
Comisia informează țările furnizoare despre orice modificări din Nomenclatura Combinată (NC) la data adoptării acestora de către autoritățile competente ale Comunității.
Articolul 4
Comisia informează autoritățile competente ale țărilor furnizoare despre orice decizii adoptate în conformitate cu procedurile în vigoare în Comunitate în privința clasificării produselor reglementate de prezentul regulament, în termen de cel mult o lună de la data adoptării lor. Această comunicare cuprinde:
(a) o descriere a produselor în cauză;
(b) categoria corespunzătoare și poziția și subpoziția din Nomenclatura Combinată (codul NC);
(c) motivele care au determinat decizia.
Articolul 5
(1) Atunci când o decizie de clasificare adoptată în conformitate cu procedurile comunitare în vigoare determină o modificare a clasificărilor precedente sau o schimbare a categoriei oricărui produs reglementat de prezentul regulament, autoritățile competente ale statelor membre acordă un termen de 30 de zile de la data notificării Comisiei pentru punerea în aplicare a deciziei.
(2) Produsele expediate înainte de data de punere în aplicare a deciziei rămân supuse clasificărilor preexistente, cu condiția ca acestea să fie înregistrate pentru import în Comunitate în termen de 60 de zile de la acea dată.
Articolul 6
Atunci când o decizie de clasificare adoptată în conformitate cu procedurile în vigoare în Comunitate, prevăzute la articolul 5 din prezenta anexă implică o categorie de produse care face obiectul unei limitări cantitative, Comisia inițiază fără întârziere consultări, în conformitate cu articolul 16 din regulament, pentru a ajunge la un acord privind ajustările necesare pentru limitele cantitative prevăzute în anexa V.
Articolul 7
(1) Fără a aduce atingere nici uneia dintre dispozițiile în materie, atunci când clasificarea indicată în documentele necesare pentru importul produselor reglementate de acest regulament diferă de clasificarea stabilită de autoritățile competente ale statului membru de import, produsele respective sunt supuse provizoriu regimului de import care, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, le este aplicabil în conformitate cu clasificarea stabilită de autoritățile menționate mai sus.
(2) Autoritățile competente ale statelor membre informează Comisia despre cazurile menționate la alineatul (1) și indică, în special:
— cantitățile de produse în cauză;
— categoria indicată în documentele de import și cea reținută de autoritățile competente;
— în cazul în care o licență de export a fost emisă, numărul licenței și categoria indicată.
(3) Autoritățile competente ale statelor membre nu emit o nouă autorizație de import pentru produsele textile care fac obiectul unei limitări cantitative comunitare indicată în anexa V, în urma reclasificării, decât după ce au obținut din partea Comisiei confirmarea că sunt disponibile cantitățile care urmează să fie importate, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 12.
(4) Comisia informează țările furnizoare interesate despre cazurile menționate la acest articol.
Articolul 8
În cazurile menționate la articolul 7, precum și în cazurile similare evocate de autoritățile competente ale țărilor furnizoare, Comisia inițiază consultări, după caz, cu țara sau țările furnizoare interesate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 din regulament, pentru a ajunge la un acord privind clasificarea definitivă aplicabilă produselor aflate în divergență.
Articolul 9
Comisia, în acord cu autoritățile competente ale statului sau statelor membre de import și ale țării sau țărilor furnizoare, în cazurile prevăzute la articolul 8 din prezenta anexă, poate să stabilească definitiv clasificarea aplicabilă produselor aflate în divergență.
Articolul 10
Atunci când cazurile de divergență menționate la articolul 7 nu pot fi rezolvate în conformitate cu articolul 9, Comisia adoptă, în conformitate cu dispozițiile articolului 10 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, o măsură care stabilește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura Combinată.
PARTEA II
Sistemul de dublu control
(pentru gestionarea limitelor cantitative)
Articolul 11
(1) Autoritățile competente ale țărilor furnizoare emit o licență de export pentru toate loturile de produse textile care fac obiectul limitărilor cantitative stabilite la anexa V, cu respectarea limitelor respective.
(2) Originalul licenței de export trebuie să fie prezentat de importator în scopul emiterii autorizației de import menționate la articolul 14.
Articolul 12
(1) Licența de export pentru limitele cantitative este conformă modelului atașat prezentei anexe și poate să conțină și o traducere într-o altă limbă și certifică, printre altele, faptul că a fost imputată cantitatea produselor respective asupra limitei cantitative stabilite pentru categoria de produse în cauză.
(2) În cazul Hong-Kong-ului, licența de export este conformă modelului atașat la prezenta anexă, purtând mențiunea «Hong Kong».
(3) Fiecare licență de export reglementează numai una dintre categoriile de produse enumerate la anexa V.
Articolul 13
Exporturile se imputează asupra limitelor cantitative stabilite pentru anul în care produsele reglementate de licența de export au fost expediate, în sensul articolului 2 alineatul (3) din regulament.
Articolul 14
(1) Atunci când Comisia, în temeiul articolului 12 din prezentul regulament, a confirmat faptul că este disponibilă cantitatea solicitată în limita cantitativă respectivă, autoritățile unui stat membru emit o autorizație de import în termen de maxim cinci zile lucrătoare de la data prezentării de către importator a originalului licenței de export corespunzătoare. Prezentarea licenței de export trebuie efectuată până la 31 martie a anului următor celui în care au fost expediate produsele reglementate de licență. În circumstanțe excepționale, termenul de prezentare a licenței de export poate fi prelungit până la 30 iunie, la cererea motivată a unui stat membru, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din prezentul regulament (2).
(2) Autorizațiile de import sunt valabile pentru o perioadă de șase luni de la data emiterii lor. La cererea motivată corespunzător a unui importator, autoritățile competente ale unui stat membru pot prelungi durata de valabilitate a licenței cu o perioadă de încă trei luni. Prelungirile se notifică Comisiei. În circumstanțe excepționale, importatorul poate solicita o a doua prelungire. Aceste prelungiri excepționale pot fi acordate numai pe baza unei decizii, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din prezentul regulament.
(3) Autorizațiile de import de produse, redactate în conformitate cu modelul din apendicele 1 la prezenta anexă, sunt valabile pe întreg teritoriul vamal al Comunității Europene.
(4) Declarația sau cererea făcută de importator autorităților competente pentru a obține autorizația de import trebuie să conțină:
(a) numele și adresa completă a importatorului (inclusiv eventualele numere de telefon și fax și numărul de înregistrare la autoritățile naționale competente) și numărul de identificare TVA, în cazul în care este plătitor de TVA;
(b) numele și adresa completă a declarantului;
(c) numele și adresa completă a exportatorului;
(d) țara de origine a produselor și țara de destinație;
(e) o descriere a produselor, care să cuprindă: — denumirea lor comercială; — descrierea produselor și codul (NC) din Nomenclatura Combinată;
(f) categoria corespunzătoare și cantitatea, exprimată în unități adecvate, astfel cum este indicat la anexa V pentru produsele în cauză;
(g) valoarea produselor, astfel cum este indicat la rubrica 12 din licența de export;
(h) după caz, datele plății și livrării și o copie a conosamentului și a contractului de cumpărare;
(i) data și numărul licenței de export;
(j) orice cod intern folosit în scopuri administrative, cum ar fi codul TARIC;
(k) data și semnătura importatorului.
Autoritățile competente pot autoriza, în condiții stabilite de acestea, ca prezentarea declarațiilor sau a cererilor să se facă printr-o transmisie sau printr-o tipărire prin mijloace electronice. Cu toate acestea, toate documentele și dovezile trebuie să se afle la dispoziția autorităților competente (2).
(5) Importatorii nu sunt obligați să importe întreaga cantitate reglementată de o autorizație de import într-un singur transport.
Articolul 15
Validitatea autorizațiilor de import emise de autoritățile statelor membre se supune validității și cantităților indicate în licențele de export emise de autoritățile competente ale țărilor furnizoare, pe baza cărora au fost emise autorizațiile de import.
Articolul 16
Autorizațiile de import sau documentele echivalente sunt emise de autoritățile competente ale statelor membre, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și fără discriminare față de orice importator din Comunitate, indiferent de locul stabilirii sale în cadrul Comunității, fără a se aduce atingere respectării celorlalte condiții impuse de reglementările în vigoare.
Articolul 17
(1) În cazul în care Comisia constată că totalul cantităților reglementate de licențele de export emise de o țară furnizoare pentru o anumită categorie în cursul unui an de aplicare a acordului depășesc limita cantitativă stabilită pentru categoria respectivă, autoritățile competente din statele membre sunt informate de îndată despre aceasta, pentru a suspenda emiterea de noi autorizații sau documente de import. În acest caz, Comisia inițiază procedura specială de consultare prevăzută la articolul 16 din regulament.
(2) Autoritățile competente ale unui stat membru refuză emiterea de autorizații de import pentru produsele originare dintr-o țară furnizoare care nu sunt reglementate de licențele de export emise în conformitate cu dispozițiile prezentei anexe.
PARTEA III
Sistemul de dublu control
(pentru produsele supuse supravegherii)
Articolul 18
(1) Autoritățile competente ale țărilor furnizoare enumerate în tabelul A emit o licență de export sau un document informativ de export pentru toate produsele textile care fac obiectul procedurilor de supraveghere din cadrul sistemului de dublu control.
(2) În cazul Egiptului, licențele de export sunt emise și vizate de Cotton Textile Consolidation Fund.
(3) Originalul licenței de export trebuie prezentat de importator în scopul emiterii autorizației de import prevăzute la articolul 14.
Articolul 19
(1) Licența de export este conformă cu modelul atașat la prezenta anexă și poate conține și o traducere dintr-o altă limbă.
(2) Totuși, în cazul Egiptului, licența de export este conformă modelelor respective atașate la prezenta anexă.
(3) Fiecare licență de export reglementează numai una dintre categoriile de produse enumerate în tabelul A.
Articolul 20
Exporturile sunt înregistrate în anul în care au fost expediate produsele reglementate de licența de export.
Articolul 21
(1) Autoritățile statelor membre emit o autorizație de import în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data prezentării de către importator a originalului licenței de export corespunzătoare. Această prezentare trebuie făcută până la 31 martie al anului următor anului de expediție a produselor reglementate de licență. În circumstanțe excepționale, termenul pentru prezentarea licenței de export poate fi prelungit până la 30 iunie, la cererea motivată corespunzător a unui stat membru și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din prezentul regulament. Acest termen nu se aplică Egiptului. Autorizațiile de import, redactate în conformitate cu modelul din apendicele 1 la prezenta anexă, sunt valabile pe întreg teritoriul vamal al Comunității Europene (2).
(2) Autorizațiile de import sunt valabile pe o perioadă de șase luni de la data emiterii lor, cu posibilitatea unei prelungiri de trei luni.
(3) Declarația sau cererea făcută de importator autorităților competente pentru a obține autorizația de import trebuie să conțină:
(a) numele și adresa completă a importatorului (inclusiv eventualele numere de telefon și fax și numărul de înregistrare la autoritățile naționale competente) și numărul de identificare TVA, în cazul în care este plătitor de TVA;
(b) numele și adresa completă a declarantului;
(c) numele și adresa completă a exportatorului;
(d) țara de origine a produselor și țara de destinație;
(e) o descriere a produselor care să cuprindă: — denumirea lor comercială; — descrierea produselor și codul din Nomenclatura Combinată (NC);
(f) categoria corespunzătoare și cantitatea, exprimată în unități adecvate, astfel cum este indicat în tabelul A pentru produsele în cauză;
(g) valoarea produselor, astfel cum este indicat la rubrica 12 a licenței de export;
(h) după caz, datele plății și livrării și o copie a conosamentului și a contractului de cumpărare;
(i) data și numărul licenței de export;
(j) orice cod intern folosit în scopuri administrative, cum ar fi codul TARIC;
(k) data și semnătura importatorului.
Autoritățile competente pot autoriza, în condiții stabilite de acestea, ca prezentarea declarațiilor sau a cererilor să se facă printr-o transmisie sau printr-o tipărire prin mijloace electronice. Cu toate acestea, toate documentele și dovezile trebuie să se afle la dispoziția autorităților competente (2).
(4) Importatorii nu sunt obligați să importe întreaga cantitate reglementată de o autorizație de import într-un singur transport.
Articolul 22
Validitatea autorizațiilor de import emise de autoritățile statelor membre este subordonată validității licențelor de export emise de autoritățile competente ale țărilor furnizoare, pe baza cărora au fost emise autorizațiile de import.
Articolul 23
Autorizațiile de import sau documentele echivalente sunt emise fără discriminare oricărui importator din Comunitate, indiferent de locul stabilirii sale în cadrul comunității, fără a aduce atingere respectării celorlalte condiții impuse de reglementările în vigoare.
Articolul 24
Autoritățile competente ale unui stat membru refuză să emită autorizații de import pentru produsele enumerate în tabelul A, originare dintr-o țară furnizoare, care nu sunt reglementate de licențe de export emise în conformitate cu dispozițiile prezentei anexe.
PARTEA IV
Sistemul de control simplu
(pentru produse supuse supravegherii)
Articolul 25
(1) Produsele textile care provin din țările furnizoare enumerate în tabelul B fac obiectul unui sistem de supraveghere a priori.
(2) Punerea în liberă circulație a produselor prevăzute la alineatul (1) este subordonată prezentării unui document de supraveghere.
(3) Autoritățile competente ale statelor membre emit documente de supraveghere în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către importator.
(4) Documentele de supraveghere, stabilite pe formularul conform modelului prezentat în apendicele 1 la prezenta anexă, sunt valabile pe întregul teritoriu vamal al Comunității Europene.
Articolul 26
Declarația sau cererea prezentată de importator autorităților competente pentru emiterea documentului de supraveghere trebuie să conțină:
(a) numele și adresa completă a importatorului (inclusiv eventualele numere de telefon și fax și numărul de înregistrare la autoritățile naționale competente) și numărul de identificare TVA, în cazul în care este plătitor de TVA;
(b) numele și adresa completă a declarantului;
(c) numele și adresa completă a exportatorului;
(d) țara de origine a produselor și țara de destinație;
(e) o descriere a produselor care să cuprindă: — denumirea lor comercială; — descrierea produselor și codul din Nomenclatura Combinată (NC);
(f) categoria corespunzătoare și cantitatea, exprimată în unități adecvate, astfel cum este indicat în tabelul B pentru produsele în cauză;
(g) valoarea produselor;
(h) orice cod intern folosit în scopuri administrative, precum codul TARIC;
(i) data și semnătura importatorului
și este însoțită de o copie certificată a conosamentului, a acreditivului, a contractului sau a oricărui document comercial care indică intenția fermă de a realiza importul.
Autoritățile competente pot autoriza, în condiții stabilite de acestea, ca prezentarea declarațiilor sau a cererilor să se facă printr-o transmisie sau printr-o tipărire prin mijloace electronice. Cu toate acestea, toate documentele și dovezile trebuie să se afle la dispoziția autorităților competente (2).
PARTEA V
Supravegherea a posteriori
Articolul 27
Produsele textile importate din țările furnizoare enumerate în tabelele C și D fac obiectul unei supravegheri statistice a posteriori. După punerea în liberă circulație a produselor, autoritățile competente ale statelor membre notifică lunar Comisiei, în decurs de o lună de la sfârșitul fiecărei luni, cantitățile totale importate în cursul lunii respective, indicând codul din Nomenclatura Combinată și pozițiile sau, după caz, subpozițiile din acest cod. Importurile sunt repartizate în conformitate cu procedurile statistice în vigoare.
PARTEA VI
Dispoziții comune
Articolul 28
(1) Licența de export menționată la articolele 11 și 19 și certificatul de origine pot include copii suplimentare menționate ca atare. Acestea se redactează în engleză, franceză sau spaniolă.
(2) În cazul în care documentele sus-menționate sunt completate de mână, înscrierea se efectuează cu cerneală și cu majuscule.
(3) Licențele de export sau documentele echivalente și certificatele de origine au dimensiunile de 210 × 297 mm. Se folosește hârtie albă de scris, fără pastă mecanică (3) și cântărind cel puțin 25g/m2. Fiecare parte este imprimată pe un fond ghioșat, făcând vizibilă cu ochiul liber orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice (3).
(4) Autoritățile comunitare competente acceptă numai originalul ca fiind valabil pentru realizarea importului, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.
(5) Fiecare licență de export sau document echivalent și certificatul de origine au un număr de serie standardizat, tipărit sau nu, pentru identificarea acesteia (4).
(6) Acest număr este compus din următoarele elemente (5):
— două litere care identifică țara exportatoare, după cum urmează: — Argentina = AR — Armenia = AM — Azerbaidjan = AZ — Bangladesh = BD — Belarus = BY — Brazilia = BR — China = CN — Coreea de Sud = KR — Egipt = EG — Emiratele Arabe Unite = AE — Estonia = EE — Filipine = PH — Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei = 96 — Georgia = GE — Hong Kong = HK — India = IN — Indonezia = ID — Kazahstan = KZ — Kârgâzstan = KG — Macao = MO — Malaezia = MY — Moldova = MD — Pakistan = PK — Peru = PE — Singapore = SG — Sri Lanka = LK — Tadjikistan = TJ — Taiwan = TW — Thailanda = TH — Turkmenistan = TM — Ucraina = UA — Uruguay = UY — Uzbekistan = UZ
— două litere care identifică statul membru de destinație, după cum urmează: — AT = Austria — BL = Benelux — DE = Republica Federală Germania — DK = Danemarca — EL = Grecia — ES = Spania — FI = Finlanda — FR = Franța — GB = Regatul Unit — IE = Irlanda — IT = Italia — PT = Portugalia — SE = Suedia
— un număr dintr-o cifră care identifică anul contingentar sau anul în care au fost înregistrate exporturile, în cazul produselor enumerate în tabelul A din prezenta anexă, corespunzând ultimei cifre a anului în cauză (de exemplu, «5» pentru 1995). În cazul produselor originare din Republica Populară Chineză enumerate în apendicele C la anexa V, acest număr trebuie să fie «1» pentru anul 1995, «2» pentru 1996, «3» pentru 1997 ș.a.m.d.;
— un număr din două cifre, identificând biroul emitent din țara exportatoare;
— un număr din cinci cifre, urmând numerotarea continuă de la 00001 până la 99999, atribuit statului membru de destinație respectiv.
Articolul 29
Licența de export și certificatul de origine pot fi emise după expedierea produselor la care se referă. În asemenea cazuri, ele poartă mențiunea «délivré a posteriori» sau «issued retrospectively» sau «expedido con posterioridad».
Articolul 30
În cazul furtului, pierderii sau distrugerii unei licențe de export, a unei licenței de import sau a unui certificat de origine, exportatorul poate solicita autorității competente care a emis documentul un duplicat, pe baza documentelor de export pe care le deține. Licența sau certificatul în duplicat astfel emise poartă mențiunea «duplicata» sau «duplicate» sau «duplicado».
Duplicatul trebuie să menționeze data licenței originale sau a certificatului original.
Articolul 30a
Lista și adresele autorităților competente menționate la articolul 14 alineatul (4), la articolul 21 alineatele (1) și (3), la articolul 25 alineatul (3) și la articolul 31 alineatul (1) sunt publicate de Comisie în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria «C» (2).
PARTEA VII
Licența de import comunitară – formular comun
Articolul 31
(1) Formularele care trebuie să fie utilizate de autoritățile competente ale statelor membre pentru emiterea autorizațiilor de import și a documentelor de supraveghere prevăzute la articolul 14 alineatul (1), la articolul 21 alineatul (1) și la articolul 25 alineatul (3) sunt conforme cu modelul de licență de import prezentat în apendicele 1 la prezenta anexă (2).
(2) Formularele licențelor de import și extrasele acestora sunt redactate în două exemplare, unul denumit «exemplar pentru titular» și purtând numărul 1, fiind eliberat solicitantului, iar celălalt, denumit «exemplar pentru autoritatea emitentă» și purtând numărul 2, fiind păstrat de autoritatea emitentă a licenței. În scopuri administrative, autoritățile competente pot adăuga copii suplimentare la formularul 2.
(3) Formularele sunt tipărite pe hârtie albă de scris fără pastă mecanică și cântărind între 55 și 65 g/m2. Dimensiunile acestora sunt de 210 × 297 mm; spațiul dintre rânduri este de 4,24 mm (o șesime de inch); aranjarea în pagină a formularelor este respectată cu strictețe. Ambele fețe ale exemplarului nr. 1, care constituie licența propriu-zisă, sunt în plus imprimate pe un fond ghioșat de culoare roșie, care să pună în evidență orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice.
(4) Statele membre sunt răspunzătoare pentru tipărirea formularelor. Formularele pot fi tipărite și de tipografii agreate de statul membru în care acestea sunt stabilite. În acest caz, fiecare formular conține mențiunea că a fost agreat de statul membru. Fiecare formular are o indicație cu numele și adresa tipografiei sau un marcaj care să permită identificarea tipografiei.
(5) La emitere, licențele de import sau extrasele acestora primesc un număr de emitere stabilit de autoritățile competente ale statului membru. Numărul licenței de import este comunicat Comisiei pe cale electronică, prin intermediul rețelei integrate, constituite în conformitate cu articolul 12.
(6) Licențele și extrasele se completează în limba oficială sau în una din limbile oficiale ale statului membru emitent.
(7) La rubrica 10, autoritățile competente precizează categoria textilă corespunzătoare.
(8) Însemnele organismelor emitente și ale autorităților de imputare sunt aplicate prin intermediul unei ștampile. Totuși, ștampila organismelor emitente poate fi înlocuită printr-un timbru sec combinat cu litere și cifre, obținut prin perforare sau tipărire pe licență. Autoritățile emitente folosesc orice metodă imposibil de falsificat pentru a înregistra cantitatea alocată, astfel încât să facă imposibilă adăugarea de cifre sau mențiuni suplimentare (de exemplu, *ECU* 1 000*).
(9) Partea verso a exemplarului numărul 1 și a exemplarului numărul 2 au o rubrică în care pot fi înscrise cantitățile, fie de către autoritățile vamale la efectuarea formalităților de import sau de export, fie de către autoritățile administrative competente la emiterea extrasului.
În cazul în care spațiul rezervat pentru imputări pe o licență sau pe un extras al acesteia este insuficient, autoritățile competente pot atașa una sau mai multe pagini suplimentare cu aceleași rubrici ca și cele de pe partea verso a exemplarelor numărul 1 și 2 ale licenței sau extrasului. Autoritățile de imputare pun ștampila astfel încât jumătate să fie pe licență sau pe extras, iar cealaltă jumătate pe pagina suplimentară. În cazul în care există mai multe pagini suplimentare, ștampila se aplică în mod asemănător pe fiecare pagină și pe cea precedentă.
(10) Licențele de import și extrasele emise, mențiunile și vizele efectuate de autoritățile unui stat membru au aceleași efecte juridice în toate celelalte state membru ca documentele emise, mențiunile și vizele efectuate de autoritățile acestor state membre.
(11) Autoritățile competente ale statelor membre interesate pot cere, la nevoie, traducerea conținutului licențelor sau extraselor în limba oficială sau într-una una dintre limbile oficiale ale acelui stat membru.
(12) Licența de import poate fi emisă prin mijloace electronice, în cazul în care birourile vamale implicate au acces la această licență prin intermediul unei rețele informatice (2).
PARTEA VIII
Dispoziții tranzitorii
Articolul 32
(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 31, pentru o perioadă de tranziție care se încheie până la 31 decembrie 1995 și cu condiția ca solicitantul, la data depunerii cererii, să nu fi cerut emiterea unei licențe de import comunitare conforme cu modelul din apendicele 1, autoritățile competente ale statelor membre sunt autorizate să folosească formularele lor naționale pentru emiterea autorizațiilor de import sau a documentelor de supraveghere și a extraselor aferente acestora, în locul formularelor prevăzute la articolul 31.
(2) Aceste formulare cuprind detaliile prevăzute la rubricile 1-13 ale modelului de licență de import comunitară din apendicele 1. Validitatea acestora se aplică numai pe teritoriul statului membru emitent.
Articolul 1
Reimporturile în Comunitate de produse textile menționate la coloana 2 a tabelului anexat la prezenta anexă, efectuate în conformitate cu reglementările în vigoare în Comunitate privind perfecționarea economică pasivă, nu fac obiectul limitelor cantitative prevăzute la articolul 2 din regulament atunci când sunt supuse limitelor cantitative din coloana 4 din tabel și se efectuează după ce au fost supuse perfecționării în țara terță corespunzătoare, menționată în coloana 1 pentru fiecare limită cantitativă specificată.
Articolul 2
Reimporturile cărora nu li se aplică prezenta anexă pot face obiectul unor limite cantitative specifice, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din regulament, cu condiția ca produsele în cauză să facă obiectul limitelor cantitative stabilite la articolul 2 din prezentul regulament.
Articolul 3
(1) Transferurile între categorii și folosirea în avans sau reportul unei părți din limitele cantitative specifice de la un an la altul pot fi realizate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din regulament.
(2) Cu toate acestea, transferurile automate în conformitate cu alineatul (1) pot fi efectuate în următoarele limite:
— transfer între categorii până la 20 % din limita cantitativă stabilită pentru categoria spre care se face transferul;
— reportul unei limite cantitative specifice de la un an la altul până la 10,5 % din limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare;
— utilizarea anticipată a unei limite cantitative până la 7,5 % din limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare.
(3) În cazul unei necesități de importuri suplimentare, limitele cantitative specifice pot fi ajustate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din regulament.
(4) Comisia informează țara sau țările terțe interesate despre orice măsuri adoptate în temeiul alineatelor precedente.
Articolul 4
(1) În sensul aplicării articolului 1, autoritățile competente din statele membre, înainte de a emite autorizațiile prealabile în conformitate cu reglementările comunitare relevante pentru perfecționarea economică pasivă, notifică Comisiei cantitățile menționate în cererile de autorizații primite. Comisia confirmă dacă respectiva cantitate (cantități) solicitată(e) sunt disponibile pentru reimport în limitele comunitare respective, în conformitate cu reglementările comunitare în vigoare pentru perfecționarea economică pasivă.
(2) Solicitările incluse în notificările adresate Comisiei sunt valabile în cazul în care precizează clar, pentru fiecare caz:
(a) țara terță în care urmează să fie transformate mărfurile;
(b) categoria de produse textile în cauză;
(c) cantitatea prevăzută pentru reimport;
(d) statul membru în care produsele reimportate urmează să fie puse în liberă circulație;
(e) o indicație care menționează dacă cererea se referă la: (i) un beneficiar anterior care solicită cantitățile rezervate în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) sau în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) al cincilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 3036/94 al Consiliului (1) sau la (ii) un solicitant, în temeiul articolului 3 alineatul (4) al treilea paragraf sau al articolului 3 alineatul (5) din respectivul regulament.
(3) În mod normal, notificările menționate la alineatele precedente din acest articol sunt comunicate electronic prin rețeaua integrată constituită în acest scop, cu excepția cazului în care din motive tehnice imperative se impune folosirea temporară a altor mijloace de comunicare.
(4) Pe cât posibil, Comisia confirmă autorităților întreaga cantitate indicată în solicitările notificate pentru fiecare categorie de produse și pentru fiecare terță țară interesată. Notificările prezentate de statele membre cărora nu li se poate da o confirmare deoarece cantitățile solicitate nu mai sunt disponibile în limitele cantitative comunitare sunt păstrate de Comisie în ordinea cronologică în care au fost primite și sunt confirmate în aceeași ordine, pe măsură ce noi cantități devin disponibile prin aplicarea flexibilității prevăzute la articolul 3.
(5) Autoritățile competente anunță Comisia de îndată ce sunt informate despre existența unei cantități care nu este folosită în perioada de validitate a autorizației de import. Astfel de cantități neutilizate sunt reportate automat la cantitățile din limitele cantitative comunitare nerezervate, în temeiul articolului 3 alineatul (4) primul paragraf sau în temeiul articolului 3 alineatul (5) al cincilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 3036/94 al Consiliului.
Cantitățile la care s-a renunțat în temeiul articolului 3 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 3036/94 al Consiliului sunt adăugate automat cantităților din cadrul contingentului comunitar care nu sunt rezervate în temeiul articolului 3 alineatul (5) paragraful (5) din regulamentul menționat.
Cantitățile menționate la paragrafele anterioare se notifică Comisiei, în conformitate cu alineatul (3) de mai sus.
Articolul 5
Certificatul de origine se emite de autoritățile guvernamentale competente din țara furnizoare interesată, în conformitate cu legislația comunitară în vigoare și cu dispozițiile anexei III pentru toate produsele reglementate de această anexă.
Articolul 6
Autoritățile competente din statele membre îi comunică Comisiei numele și adresele autorităților competente să emită autorizațiile prealabile prevăzute la articolul 4, precum și specimenele ștampilelor folosite de acestea.