Articolul 1
Domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament se aplică importurilor de produse textile enumerate în anexa I, originare din țările terțe cu care Comunitatea a încheiat acorduri bilaterale, protocoale sau alte înțelegeri, enumerate în anexa II.
(2) În sensul alineatului (1), produsele textile clasificate în Secțiunea XI a Nomenclaturii Combinate se clasifică în categoriile descrise în anexa I.
(3) Clasificarea produselor enumerate în anexa I se bazează pe Nomenclatura Combinată (NC), fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (6). Procedurile pentru aplicarea prezentului alineat sunt prevăzute în anexa III.
(4) Potrivit prezentului regulament, importul în Comunitate al produselor textile menționate la alineatul (1) nu este supus restricțiilor cantitative sau măsurilor cu efect echivalent.
(5) Originea produselor menționate la alineatul (1) se determină în conformitate cu normele în vigoare în Comunitate.
(6) Procedurile pentru dovedirea și controlarea originii produselor menționate la alineatul (1) sunt precizate în anexele III și IV și în legislația comunitară relevantă în vigoare.
Articolul 2
Limite cantitative
(1) Importul în Comunitate al produselor textile enumerate în anexa V originare din una dintre țările furnizoare enumerate în aceeași anexă și expediate între 1 ianuarie 1993 și 31 decembrie 1995 este supus limitelor cantitative anuale prevăzute de respectiva anexă.
(2) Punerea în liberă circulație în spațiul Comunității a importurilor supuse limitelor cantitative la care se referă anexa V este condiționată de prezentarea unei autorizații de import emise de autoritățile statelor membre în conformitate cu articolul 12.
(3) Importurile autorizate sunt imputate asupra limitelor cantitative prevăzute pentru anul în care produsele sunt încărcate pentru expediere în țara furnizoare respectivă. În sensul prezentului regulament, se consideră că încărcarea pentru expediere a produselor a avut loc la data la care au fost încărcate în mijloacele de transport în vederea exportului.
(4) Importurile de produse cărora nu li s-au aplicat limitele cantitative înainte de 1 ianuarie 1993 și care erau în curs de expediere către Comunitate înainte de acea dată nu sunt supuse limitelor cantitative la care se referă prezentul articol cu condiția să fi fost expediate efectiv din țara furnizoare de origine înainte de 1 ianuarie 1993.
(5) Punerea în liberă circulație a produselor pentru al căror import se aplică limite cantitative înainte de 1 ianuarie 1993 și care au fost expediate înainte de acea dată continuă, începând cu acea dată, să fie supuse prezentării acelorași documente și condiții de import ca înainte de 1 ianuarie 1993.
(6) Definirea limitelor cantitative stabilite în anexa V și a categoriilor de produse la care se aplică se adaptează în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17, atunci când este necesar să se asigure că orice amendament ulterior la Nomenclatura Combinată sau orice decizie de schimbare a încadrării acestor produse nu determină o reducere a limitelor cantitative.
(7) Pentru a se asigura că totalul cantităților pentru care se emit autorizații de import nu depășește în nici un moment totalul limitelor cantitative comunitare pentru fiecare categorie de produse textile și pentru fiecare țară terță interesată, autoritățile competente emit autorizații de import numai după ce Comisia confirmă că nu s-au depășit limitele cantitative pentru categoriile de produse textile și pentru țările terțe în cauză pentru care un importator sau mai mulți importatori au depus o cerere la respectivele autorități.
Articolul 3
Produse de artă populară și țesături manuale
(1) Limitele cantitative menționate în anexa V nu se aplică produselor de artă populară și țesăturilor manuale specificate în anexele VI și VIa care sunt însoțite la import de un certificat emis de autoritățile competente ale țării de origine în conformitate cu prevederile anexelor VI și VIa și care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute în respectivele anexe.
(2) Punerea în liberă circulație în Comunitate a produselor textile menționate la alineatul (1) se acordă numai pentru produsele însoțite de un document de import emis de autoritățile competente ale statelor membre, cu condiția ca produsele similare executate mecanic să fie supuse limitelor cantitative.
Documentul de import respectiv se emite automat în termen cinci zile lucrătoare de la data prezentării de către importator a certificatului menționat la alineatul (1) emis de autoritățile competente ale țării furnizoare.
Documentul de import este valabil șase luni și indică motivele scutirii, astfel cum figurează și în certificatul menționat la alineatul (1).
(3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică pentru Brazilia, Hong Kong, Macao și Vietnam.
(4) Atunci când exporturile provenind din China de produse menționate la alineatul (1) ating 15 % din orice limită cantitativă comunitară stabilită în anexa V, China încetează să mai emită certificate.
Articolul 4
Admitere temporară
(1) Limitele cantitative menționate în anexa V nu se aplică produselor plasate într-o zonă liberă sau importate sub regimul de antrepozit vamal, admitere temporară sau perfecționare activă (sistemul suspensiv) (1).
În cazul punerii în liberă ciculație ulterioară a produsele menționate la primul alineat, fie în aceeași stare, fie după prelucrare sau transformare, articolul 2 alineatul (2) se aplică și imputarea se efectuează asupra limitelor cantitative stabilite pentru anul în care s-a emis licența de export.
(2) Atunci când autoritățile unui stat membru constată că importurile de produse textile au fost imputate asupra limitei cantitative stabilite în anexa V și că aceste produse au fost ulterior reexportate în afara teritoriului vamal al Comunității, acestea informează Comisia în termen de patru săptămâni cu privire la cantitățile respective, când, acestea vor fi din nou creditate asupra limitelor cantitative prevăzute în anexa V și utilizate în conformitate cu dispozițiile articolului 12.
Articolul 5
Perfecționarea pasivă
Sub rezerva condițiilor prevăzute în anexa VII, reimporturilor de produse textile în Comunitate după perfecționare în țările enumerate în respectiva anexă nu li se aplică limitele cantitative menționate în anexa V, cu condiția ca acestea să fie efectuate în conformitate cu normele privind perfecționarea economică pasivă în vigoare în cadrul Comunității.
Articolul 6
Preț
(1) În conformitate cu dispozițiile relevante ale înțelegerilor bilaterale cu țările furnizoare respective, atunci când importurile în Comunitate de produse textile enumerate în anexa I sunt efectuate la prețuri anormal de mici, Comisia, acționând din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, poate cere consultarea cu autoritățile țării furnizoare respective în conformitate cu articolul 16.
(2) Măsurile destinate să remedieze această situație se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, respectându-se termenii și condițiile incluse în acordurile bilaterale relevante.
Articolul 7
Dispoziții de flexibilitate
Cu condiția să notifice în prealabil Comisia, țările furnizoare pot efectua transferuri între limitele cantitative enumerate în anexa V, sub rezerva condițiilor stipulate în anexa VIII.
Articolul 8
Importuri suplimentare
Fără a aduce atingere dispozițiilor din anexa V, atunci când, în condiții speciale, se solicită importuri suplimentare, Comisia poate oferi posibilități pentru importuri suplimentare în cadrul unei contingent anual determinat. Aceste posibilități pentru importuri suplimentare nu se iau în considerare în sensul articolului 7.
În caz de urgență, Comisia deschide consultări în cadrul comitetului instituit în conformitate cu articolul 17 în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea unei cereri din partea unui stat membru și ia o decizie în termen de cincisprezece zile lucrătoare calculate de la aceeași dată.
Măsurile prevăzute în prezentul articol sunt conforme cu procedura prevăzută la articolul 17.
Articolul 9
Concentrarea regională
(1) În cazul unei schimbări bruște și cauzatoare de prejudicii în fluxurile comerciale tradiționale de produse supuse limitelor cantitative sau supravegherii de către țara furnizoare, având drept urmare o concentrare regională a importurilor directe în Comunitate, Comisia va cauta o soluție pentru aceste probleme în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 17 și cu principiile pieței interne.
(2) Consultările cu țara furnizoare respectivă se desfășoară în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 16. Măsurile necesare pentru a remedia situația descrisă la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.
Articolul 10
Măsuri de salvgardare
(1) În cazul în care importurile în Comunitate de produse clasificate în orice categorie determinată, care nu sunt supuse limitelor cantitative descrise în anexa V și care sunt originare dintr-o țară enumerată în anexa IX, depășesc, în raport cu totalul importurilor de produse din aceeași categorie pe anul calendaristic anterior procentele indicate în tabelul din anexa IX, acestea pot fi supuse limitelor cantitative în condițiile prevăzute de prezentul articol.
(2) Alineatul (1) nu se aplică atunci când procentele precizate în acesta au fost atinse ca urmare a scăderii importurilor totale în Comunitate și nu ca rezultat al unei creșteri a exporturilor de produse originare din țara furnizoare respectivă.
(3) Atunci când Comisia, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, consideră că sunt îndeplinite condițiile enunțate la alineatul (1) și că o categorie determinată de produse trebuie supusă unei limite cantitative:
(a) deschide consultări cu țara furnizoare respectivă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 16 în vederea ajungerii la un acord privind nivelul acceptabil al restricțiilor pentru categoria sau produsele respective;
(b) până la găsirea unei soluții reciproc satisfăcătoare, Comisia solicită, de regulă, țării furnizoare respective să limiteze exporturile către Comunitate de produse din categoria respectivă pentru o perioadă provizorie de trei luni de la data la care solicitarea de consultare a fost efectuată. Această limită provizorie se stabilește la 25 % din nivelul de importuri pe anul calendaristic anterior sau la 25 % din nivelul rezultat din aplicarea formulei expuse la alineatul (1), nivelul reținut fiind cel mai mare;
(c) este posibil ca, până la concluziile consultărilor solicitate, să se aplice importurilor de produse din categoria respectivă limite cantitative identice cu cele solicitate țării furnizoare în temeiul punctului (b). Aceste măsuri nu trebuie să aducă atingere dispozițiilor definitive ce urmează a fi stabilite de către Comunitate, luând în considerare rezultatul consultărilor.
Măsurile luate în conformitate cu prezentul alineat constituie obiectul unei comunicări a Comisiei publicate de îndată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
În cazuri urgente, Comisia sesizează comitetul prevăzut la articolul 17, fie din proprie inițiativă, fie în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea unei cereri din partea unui stat membru în care sunt expuse motivele urgenței și ia o decizie în termen de cinci zile lucrătoare de la încheierea deliberărilor comitetului.
(4) Consultările cu țara furnizoare respectivă prevăzute la alineatul (3) pot conduce la un acord între această țară și Comunitate privind introducerea și nivelul limitelor cantitative.
Astfel de înțelegeri sau concluzii comune trebuie să stipuleze că limitele cantitative convenite sunt administrate în conformitate cu un sistem de dublu control.
(5) În cazul în care părțile nu pot ajunge la o soluție satisfăcătoare în termen de o lună de la deschiderea consultărilor și, cel mult, de două luni de la notificarea cererii de consultare, Comunitatea are dreptul de a introduce o limită cantitativă definitivă la un nivel anual nu mai mic decât nivelul rezultat din aplicarea formulei de la alineatul (1) sau de 106 % din nivelul de importuri atins în anul calendaristic anterior celui în care importurile au depășit nivelul rezultat din aplicarea formulei de la alineatul (1) și au determinat cererea de consultare, nivelul reținut fiind cel mai ridicat dintre cele două.
(6) Nivelul anual al limitelor cantitative stabilite în conformitate cu alineatele (3) - (5) nu pot fi mai mici decât nivelul importurilor în Comunitate în anul 1985 de produse din aceeași categorie și originare din aceeași țară furnizoare pentru Argentina, Brazilia, Hong Kong, Pakistan, Peru, Sri Lanka și Uruguay și în anul 1986 pentru Bangladesh, India, Indonezia, Malaezia, Macao, Filipine, Singapore, Coreea de Sud și Thailanda.
(7) (a) În cazul în care importurile în Comunitate de produse textile originare din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România sau Republica Slovacă cresc în astfel de cantități, sau în asemenea condiții încât să cauzeze un prejudiciu grav sau să constituie o amenințare reală pentru producția comunitară de produse similare sau aflate în concurență directă cu acestea, astfel de importuri pot fi supuse limitelor cantitative în condițiile prevăzute de protocoalele adiționale încheiate cu aceste țări. (b) Dispozițiile alineatelor (3), (4) și (5) se aplică și în aceste cazuri, numai că: — limita provizorie menționată la alineatul (3) litera (b) se stabilește la cel puțin 25 % din nivelul de importuri pentru perioada de 12 luni care se încheie cu două luni, sau, atunci când nu există date disponibile, cu trei luni înainte de luna în care s-a depus cererea de consultare; — nivelul menționat la alineatul (5) nu trebuie să fie mai mic de 110 % din importurile pentru perioada de 12 luni care se încheie cu două luni, sau, atunci când nu există date disponibile, cu trei luni înainte de luna în care s-a depus cerea de consultare; — fără a aduce atingere alineatului (5), Comunitatea poate decide să prelungească limita provizorie cu o perioadă suplimentară de 3 luni până la consultări ulterioare cu țara furnizoare.
(8) Limitele cantitative stabilite în conformitate cu alineatele (5) și (7) nu se aplică produselor care au fost deja expediate către Comunitate, cu condiția ca acestea să fi fost expediate din țara furnizoare de origine cu scopul de a fi exportate către Comunitate înainte de data notificării cererii de consultare.
(9) Măsurile prevăzute la alineatele (3), (5) și (7) și înțelegerile la care se referă alineatul (4) se aplică în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.
Articolul 11
Măsuri de salvgardare regională
(1) În cazul în care sunt îndeplinite condițiile, articolul 10 nu împiedică Comunitatea să aplice măsuri de salvgardare pentru una sau mai multe regiuni, în conformitate cu principiile pieței interne.
(2) Asemenea măsuri sunt excepționale, temporare și influențează piața internă cât mai puțin posibil și se adoptă numai după ce s-au examinat soluții alternative.
(3) Măsurile prevăzute în prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17.
Articolul 12
Norme specifice pentru gestionarea limitelor cantitative comunitare
(1) În sensul aplicării articolului 2 alineatul (2), înainte de emiterea autorizațiilor de import, autoritățile competente ale statelor membre notifică Comisiei cu privire la cantitățile care rezultă din cererile primite pentru autorizații de import, atestate de certificate de export în original. Comisia confirmă că respectivele cantități solicitate sunt disponibile pentru import în ordinea cronologică a notificărilor primite de la statele membre (pe baza principiului „primul venit, primul servit”). Cu toate acestea, în cazuri excepționale când se estimează că numărul de cereri anticipate de import ar putea depăși limitele cantitative, Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, poate limita cantitatea alocată în baza principiului „primul venit, primul servit” la 90 % din limitele cantitative respective. În asemenea cazuri, imediat ce se atinge acest nivel, alocarea cantității rămase se decide în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.
(2) Cererile incluse în notificările către Comisie sunt valabile dacă stabilesc clar în fiecare caz țara terță furnizoare, categoria de produse textile, cantitatea de importat, numărul licenței de export, anul contingentar și statul membru în care se intenționează punerea în liberă circulație a produselor.
(3) În mod normal, notificările menționate la alineatele anterioare ale prezentului articol se comunică electronic în cadrul rețelei instalate în acest scop, cu excepția cazului în care pentru motive tehnice imperative, este necesar, să se folosească temporar alte mijloace de comunicare.
(4) În măsura în care este posibil, Comisia confirmă autorităților cantitatea totală indicată în cererile notificate pentru fiecare categorie de produse și fiecare țară terță respectivă. Notificările prezentate de statele membre pentru care nu se poate da o confirmare deoarece cantitățile cerute nu mai sunt disponibile în limitele cantitative comunitare, se stochează de către Comisie în ordinea cronologică a primirii lor și sunt confirmate în aceeași ordine imediat ce devin disponibile noi cantități, de exemplu prin aplicarea flexibilității prevăzute la articolul 7. În plus, Comisia contactează imediat autoritățile țării furnizoare respective în cazurile în care cererile notificate depășesc limitele cantitative, pentru a căuta o clarificare și o soluționare rapidă.
(5) Autoritățile competente notifică Comisia imediat ce au fost informate de orice cantitate neutilizată pe perioada valabilității autorizației de import. Asemenea cantități neutilizate sunt transferate și reportate automat asupra cantităților rămase din totalul limitelor cantitative comunitare pentru fiecare categorie de produse și pentru fiecare țară terță în cauză.
(6) Autorizațiile de import sau documentele echivalente se emit în conformitate cu anexa III.
(7) Autoritățile competente ale statelor membre notifică Comisiei despre orice anulare a autorizațiilor de import sau a documentelor echivalente deja emise în cazurile în care licențele de export respective au fost retrase sau anulate de către autoritățile competente ale țărilor furnizoare. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia sau autoritățile competente ale unui stat membru au fost informate de către autoritățile competente ale unei țări furnizoare despre retragerea sau anularea unei licențe de export după ce produsele respective au fost importate în Comunitate, cantitățile respective se impută asupra limitelor cantitative pentru anul în care a avut loc expedierea produselor.
(8) Comisia poate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, să ia orice măsură necesară pentru aplicarea prezentului articol.
Articolul 13
Supravegherea
(1) Atunci când, în conformitate cu prevederile relevante ale unui acord, protocol sau altă înțelegere între Comunitate și o țară terță se introduce un sistem de supraveghere a priori sau a posteriori asupra unei categorii de produse menționate în anexa I și care nu este supusă limitelor cantitative enumerate în anexa V, procedurile și formalitățile privind controlul și dublu control, perfecționarea pasivă, clasificarea și atestarea originii sunt cele prevăzute în anexele III și IV.
(2) Categoriile de produse și țările terțe supuse în prezent supravegherii în conformitate cu alineatul (1) sunt enumerate în tabelele din anexa III.
(3) Decizia de a impune un sistem de supraveghere cu privire la categoriilor de produse sau țările furnizoare care nu sunt enumerate în tabelele din anexa III se ia în conformitate cu dispozițiile relevante privind consultările incluse în acordul, protocolul sau înțelegerea cu țara respectivă.
Asemenea decizii cu privire la impunerea unui sistem de control sau a oricăror măsuri suplimentare necesare aplicării acestui sistem se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.
Articolul 14
Statistici
(1) În privința produselor textile din anexa I, statele membre informează Comisia lunar, în cel mult o lună de la sfârșitul fiecărei luni, despre cantitățile totale importate pe parcursul acelei luni, indicând codul NC și folosind unitățile și, atunci când este cazul, unitățile suplimentare, utilizate în acel cod. Importurile se repartizează în conformitate cu procedurile statistice în vigoare.
(2) Pentru a permite monitorizarea tendințelor pieței cu privire la produsele cuprinse în prezentul regulament, statele membre comunică Comisiei înainte de data de 31 martie a fiecărui an datele statistice privind exporturile. Datele statistice privind producția și consumul fiecărui produs se transmit potrivit unor modalități stabilite ulterior în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.
(3) Atunci când natura produselor sau împrejurărilor speciale o impun, Comisia poate, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, să modifice termenul limită pentru comunicarea informațiilor mai sus menționate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.
(4) Statele membre comunică Comisiei, în condițiile stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, toate detaliile considerate necesare pentru asigurarea respectării obligațiilor stabilite între Comunitate și țările furnizoare.
(5) În cazurile urgente menționate la ultimul paragraf al articolului 10 alineatul (3), statul membru sau statele membre respective trimit Comisiei și celorlalte state membre statisticile de import necesare și datele economice prin telex, fax sau alte mijloace de comunicare electronice sau telematice.
Articolul 15
Eludare
(1) Atunci când, în urma investigațiilor desfășurate în conformitate cu procedurile stabilite în anexa IV, Comisia constată că informațiile pe care le posedă constituie dovezi că produse originare dintr-o țară furnizoare menționată în anexa V și supuse unei limite cantitative menționate la articolul 2 sau introduse potrivit articolului 9 au fost transbordate, redirecționate sau importate în alt mod în Comunitate prin eludarea acestor limite cantitative și că este necesară o ajustare, aceasta solicită deschiderea unor consultări, în conformitate cu procedura descrisă la articolul 16, pentru a se ajunge la un acord cu privire la o ajustare echivalentă a limitelor cantitative corespunzătoare.
(2) În așteptarea rezultatului consultărilor menționate la alineatul (1), Comisia poate să ceară țării furnizoare respective să ia măsurile necesare de precauție pentru a se asigura că ajustările la limitele cantitative stabilite în urma acestor consultări pot fi efectuate pentru anul în care s-a depus cererea de consultare sau pentru anul următor, în cazul în care limitele cantitative pentru anul curent au fost atinse, atunci când există dovezi clare de eludare.
(3) În cazul în care Comunitatea și țara furnizoare nu ajung la o soluție satisfăcătoare în termenul precizat la articolul 16 și Comisia constată că există dovezi clare de eludare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, deduce din limitele cantitative un volum echivalent de produse originare din țara furnizoare respectivă.
(4) În conformitate cu prevederile protocoalelor și ale anumitor acorduri bilaterale încheiate cu țări terțe, atunci când există dovezi suficiente cu privire la o declarație falsă despre conținutul fibrei, cantitățile, descrierea sau clasificarea produselor originare din țările respective, autoritățile comunitare pot să refuze importul produselor respective.
În plus, în cazul în care se dovedește că teritoriul oricăreia dintre aceste țări este implicat în transbordarea sau redirecționarea produselor care nu sunt originare din această țară, Comisia poate introduce limite cantitative cu privire la aceleași produse originare din aceeași țară, în cazul în care ele nu constituie deja obiectul unor limite cantitative, sau poate lua orice alte măsuri adecvate.
Articolul 16
Consultări
(1) Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, conduce consultările menționate în prezentul regulament conform următoarelor reguli:
— Comisia informează țara furnizoare respectivă cu privire la cererea de consultare;
— cererea de consultare este urmată, în termen rezonabil (și în nici un caz în mai mult de cincisprezece zile de la informare) de o declarație care stabilește motivele și împrejurările care, în opinia Comunității, justifică depunerea unei astfel de cereri;
— Comisia inițiază consultări în cel mult o lună de la notificarea cererii, în vederea ajungerii la un acord sau la o concluzie reciproc acceptabilă în termen de cel mult o lună.
(2) Cu toate acestea, consultările cu Hong Kong-ul sunt reglementate de următoarele dispoziții:
— Comisia notifică Hong Kong-ul cu privire la cererea de consultare, însoțită de o declarație stabilind motivele și împrejurările care, în opinia Comunității, justifică înaintarea unei astfel de cereri;
— Comisia inițiază consultări în cel mult cincisprezece zile de la notificarea cererii, în vederea ajungerii la un acord sau la o concluzie reciproc acceptabilă în termen de cel mult cincisprezece zile.
Articolul 17
Funcționarea Comitetului pentru textile
(1) Se instituie un Comitet pentru textile, numit în continuare „comitetul”, compus din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.
(2) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.
(3) Atunci când se face trimitere la procedura prevăzută în prezentul articol, președintele, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, sesizează comitetul.
(4) Președintele prezintă comitetului propuneri de măsuri. Comitetul își exprimă opinia cu privire la propuneri într-un termen care se va stabili de către președinte în conformitate cu gradul de urgență al subiectului. Comitetul decide cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) al Tratatului CEE pentru adoptarea deciziilor de către Consiliu la propunerea Comunității. Cu ocazia voturilor în cadrul comitetului, voturile statelor membre se numără în conformitate cu articolul sus- menționat. Președintele nu participă la vot.
Comisia adoptă măsurile propuse care sunt conforme cu avizul comitetului.
Atunci când măsurile propuse nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă de îndată Consiliului o propunere de măsuri. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.
În cazul în care în termen de o lună de la data prezentării propunerii, Consiliul nu a hotărât, măsurile propuse de Comisie sunt adoptate.
(5) Președintele poate, fie din proprie inițiativă, fie la cererea unuia dintre reprezentanții statelor membre, să consulte comitetul cu privire la orice subiect privind aplicarea prezentului regulament.
Articolul 18
Dispoziții finale
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la măsurile luate în conformitate cu prezentul regulament și cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative referitoare la regimul de import al produselor menționate în prezentul regulament.
Articolul 19
Modificările anexelor la prezentul regulament, necesare pentru a ține seama de încheierea, modificarea sau expirarea acordurilor, protocoalelor sau înțelegerilor cu țări terțe sau modificările aduse reglementărilor comunitare privind statisticile, regimul vamal sau regimul comun de import se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.
Articolul 20
Prezentul regulament nu constituie în nici un mod o derogare de la dispozițiile acordurilor, protocoalelor și înțelegerilor bilaterale cu privire la comerțul cu produse textile pe care Comunitatea le-a încheiat cu țările enumerate în anexa II și care, în caz de conflict, vor prevala.
Articolul 21
Regulamentul (CEE) nr. 958/93 este abrogat, cu excepția dispozițiilor sale tranzitorii aplicabile până la 31 martie 1993.
Articolul 22
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 1993.
Articolul 1
Clasificarea produselor textile menționate la articolul 1 alineatul (1) al regulamentului se efectuează pe baza Nomenclaturii Combinate (NC).
Articolul 2
La inițiativa Comisiei sau a unui stat membru, a fost înstituit Comitetul pentru Nomenclatură prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (1), care va examina de urgență și în conformitate cu dispozițiile sus-menționatelor regulamente toate aspectele privind clasificarea produselor menționate la articolul 1 alineatul (1) din regulament din cadrul Nomenclaturii Combinate (NC) pentru clasificarea lor în categoriile corespunzătoare.
Articolul 3
Comisia informează țările furnizoare despre orice modificare în Nomenclatura Combinată (NC) la adoptarea acestora de către autoritățile competente ale Comunității.
Articolul 4
Comisia informează autoritățile competente din țările furnizoare cu privire la orice decizie adoptată în conformitate cu procedurile în vigoare în cadrul Comunității referitoare la clasificarea produselor reglementate de prezentul regulament, în termen de cel mult o lună de la adoptarea lor. Această comunicare include:
(a) descrierea produselor respective;
(b) categoria corespunzătoare și codul din Nomenclatura Combinată (codul NC);
(c) motivele care au determinat decizia.
Articolul 5
(1) Atunci când o decizie de clasificare adoptată în conformitate cu procedurile în vigoare în Comunitate conduce la o modificare a încadrării precedente sau a categoriei unui produs reglementat de prezentul regulament, autoritățile competente ale statelor membre acordă un termen de 30 de zile de la notificarea Comisiei, pentru punerea în aplicare a deciziei.
(2) Produsele expediate înainte de data de aplicare a deciziei rămân supuse încadrării prexistente, cu condiția ca acestea să fie înregistrate pentru import în termen de 60 de zile de la acea dată.
Articolul 6
Aunci când o decizie de clasificare adoptată în conformitate cu procedurile în vigoare în Comunitate și menționată la articolul 5 din prezenta anexă afectează o categorie de produse care constituie obiectul unei limitări cantitative, Comisia inițiază, de îndată, consultări în conformitate cu articolul 16 din regulament, în scopul ajungerii la un acord cu privire la modificările necesare pentru limitele cantitative corespunzătoare prevăzute în anexa II.
Articolul 7
(1) Fără a aduce atingere nici uneia dintre dispozițiile în vigoare cu privire la acest subiect, atunci când clasificarea indicată în documentația necesară pentru importul produselor reglementate de prezentul regulament diferă de clasificarea determinată de autoritățile competente ale statelor membre sub care urmează a fi importate produsele, bunurile respective constituie în mod provizoriu obiectul înțelegerilor de import care, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, le sunt aplicabile în baza încadrării determinate de autoritățile sus-menționate.
(2) Autoritățile competente ale statelor membre informează Comisia cu privire la cazurile menționate la alineatul (1), indicând în special:
— cantitatea de produse respectivă;
— categoria arătată în documentația de import și cea reținută de autoritățile competente;
— unde a fost emisă licența de export, numărul licenței și categoria indicată.
(3) Autoritățile competente ale statelor membre nu eliberează o nouă autorizație de import pentru produsele textile care după reclasificare constituie obiectul unei limitări cantitative comunitare stabilite în anexa V, până când acestea obțin confirmarea Comisiei că, cantitățile ce urmează a fi importate sunt disponibile, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 12.
(4) Comisia informează țările furnizoare respective despre cazurile menționate în prezentul articol.
Articolul 8
În cazurile menționate la articolul 7 precum și în acele cazuri de natură similară invocate de autoritățile competente din țările furnizoare, Comisia, dacă este necesar și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 din regulament, inițiază consultări cu țara sau țările furnizoare respective pentru a ajunge la un acord privind clasificarea definitivă aplicabilă produselor aflate în divergență.
Articolul 9
Comisia, de comun acord cu autoritățile competente ale statului/statelor membru(e) și ale țării (țărilor) furnizoare, poate, în cazurile menționate la articolul 8 la prezenta anexă, să stabilească clasificarea definitivă aplicabilă produselor aflate în divergență.
Articolul 10
Atunci când cazurile de divergență menționate la articolul 7 nu pot fi rezolvate în conformitate cu articolul 9, Comitetul de Nomenclatură a Tarifului Vamal Comun stabilește, în conformitate cu competențele sale și cu prevederile regulamentului prin care este instituit, clasificarea definitivă a produsului în cadrul Nomenclaturii Combinate.
PARTEA II
Sistemul de dublu control
(pentru gestionarea limitelor cantitative)
Articolul 11
(1) Autoritățile competente ale țărilor furnizoare eliberează o licență de export pentru toate loturile de produse textile ce formează obiectul limitelor cantitative stabilite în anexa V, cu respectarea limitelor menționate.
(2) Originalul licenței de export este prezentat de importator în vederea eliberării autorizației de import menționate la articolul 14.
Articolul 12
(1) Licența de export pentru limite cantitative este conformă modelului atașat la prezenta anexă și poate să includă și o traducere într-o altă limbă și certifică inter alia că produsul respectiv a fost imputat asupra limitei cantitative stabilite pentru categoria respectivă de produse.
(2) În cazul Hong Kong-ului, licența de export este conformă modelului atașat la prezenta anexă, cuprinzând cuvintele „Hong Kong”.
(3) În cazul Indiei, licența de export trebuie să fie conformă cu modelul atașat la prezenta anexă, cuprinzând cuvintele „certificat de export/certificat d'exportation”.
(4) Fiecare licență de export reglementează numai una dintre categoriile de produse enumerate în anexa V.
Articolul 13
Exporturile sunt imputate asupra limitelor cantitative stabilite pentru anul în care produsele reglementate de licența de export au fost expediate, în sensul articolului 2 alineatul (3) din regulament.
Articolul 14
(1) În măsura în care Comisia, în conformitate cu articolul 12 din regulament, a confirmat că este disponibilă cantitatea solicitată în limitele cantitative în cauză, autoritățile statelor membre desemnate pe licența de export emit o autorizație de import în termen de maxim cinci zile lucrătoare de la prezentarea de către importator a originalului licenței de export corespunzătoare. Prezentarea licenței de export corespunzătoare trebuie efectuată cel târziu pe 31 martie a anului următor celui în care a fost expediat produsul reglementat de licența de export.
(2) Autorizațiile de import sunt valabile pe o perioadă de șase luni de la data emiterii lor. În urma unei cereri a unui importator motivate corect, autoritățile competente ale unui stat membru pot prelungi durata de valabilitate cu o perioadă de încă trei luni. Prelungirile se notifică Comisiei. În circumstanțe excepționale, un importator poate solicita o a doua prelungire. Aceste prelungiri excepționale pot fi acordate numai printr-o decizie luată în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 al prezentului regulament.
(3) Autorizațiile de import sunt valabile numai în statul membru emitent.
(4) Declarația sau cererea făcută de importator pentru obținerea autorizației de import, trebuie să conțină:
(a) numele importatorului și exportatorului;
(b) țara de origine a produsului sau, atunci când sunt diferite, țara de export sau de achiziționare;
(c) descrierea produselor, cuprinzând: — denumirea lor comercială; — descrierea produselor în conformitate cu Nomenclatura Combinată (codul NC);
(d) categoria corespunzătoare și cantitatea, exprimată în unități adecvate, așa cum este indicat în anexa V pentru produsele în cauză;
(e) valoarea produselor, așa cum este indicată la rubrica 12 din licența de export;
(f) după caz, data plății și cea a livrării, precum și o copie a conosamentului și a contractului de cumpărare;
(g) data și numărul licenței de export;
(h) orice cod intern folosit pentru scopuri administrative;
(i) data și semnătura importatorului.
(5) Importatorii nu sunt obligați să importe întreaga cantitate reglementată de autorizația de import într-o singură expediție.
Articolul 15
Valabilitatea autorizațiilor de import emise de autoritățile statelor membre depinde de valabilitatea și de cantitățile indicate în licențele de export emise de autoritățile competente ale țărilor furnizoare, în baza cărora au fost emise autorizațiile de import.
Articolul 16
Autorizațiile de import sau documentele echivalente sunt emise de autoritățile competente din statelor membre, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și fără discriminare față de orice importator din Comunitate, indiferent de locul rezidenței sale în cadrul Comunității, fără a se aduce atingere respectării celorlalte condiții impuse de reglementările în vigoare.
Articolul 17
(1) În cazul în care Comisia constată că totalul cantităților reglementate de licențele de export emise de o țară furnizoare pentru o anumită categorie în cursul anului de aplicare a acordului depășește limita cantitativă stabilită pentru acea categorie, autoritățile competente din statele membre sunt informate imediat să suspende emiterea de noi autorizații de import sau documente de import. În acest caz, Comisia inițiază imediat procedura specială de consultare menționată la articolul 16 din regulament.
(2) Autoritățile competente dintr-un stat membru refuză eliberarea autorizațiilor de import pentru produse originare dintr-o țară furnizoare, care nu sunt reglementate de licențe de export emise în conformitate cu prevederile prezentei anexe.
PARTEA III
Sistemul de dublu control
(pentru produsele supuse supravegherii)
Articolul 18
(1) Autoritățile competente din țările furnizoare enumerate în tabelul A eliberează o licență de export sau un document informativ de export cu privire la toate produsele textile care formează obiectul procedurilor de control din cadrul sistemului de dublu control.
(2) În cazul Turciei, documentul informativ de export se emite de către autoritățile Asociației turce a exportatorilor de produse textile și articole de îmbrăcăminte din Istanbul, Akdeniz (Cukurova), Ege (Izmir), Uludag (Bursa), Antalya și Guneydogu. În cazul Egiptului, licențele de export sunt emise și ștampilate de Fondul de consolidare al țesăturilor din bumbac.
(3) Originalul licenței de export este prezentat de importator în scopul emiterii autorizației de import menționate la articolul 14.
Articolul 19
(1) Licența de export este conformă cu modelul atașat la prezenta anexă și poate conține și o traducere într-o altă limbă.
(2) Cu toate acestea, în cazul Turciei, Egiptului și al Maltei, licența de export este conformă cu modelele respective atașate la prezenta anexă.
(3) Orice licență de export reglementează numai una dintre categoriile de produse enumerate în tabelul A.
Articolul 20
Exporturile sunt înregistrate în anul în care produsele reglementate de licența de export au fost expediate.
Articolul 21
(1) Autoritățile statelor membre desemnate în licența de export emit o autorizație de import în maximum cinci zile lucrătoare de la prezentarea de către importator a originalului licenței de export corespunzătoare. Această prezentare trebuie să aibă loc nu mai târziu de de 31 martie a anului care urmează celui în care marfa sub licență a fost expediată. Acesttermen limită nu se aplică Egiptului și Maltei; în cazul Turciei, toate documentele informative de export trebuie prezentate autorităților competente ale statelor membre în trei luni de la data la care au fost emise.
(2) Autorizațiile de import sunt valabile pentru o perioadă de șase luni de la data emiterii lor, cu posibilitatea unei prelungiri de trei luni. În cazul Turciei, termenul limită este de două luni și, în cazuri excepționale, poate fi prelungit cu o lună.
(3) Declarația sau cererea făcută de importator pentru a obține autorizația de import trebuie să conțină:
(a) numele importatorului și exportatorului;
(b) țara de origine a produselor sau, atunci când sunt diferite, țara exportatoare sau de achiziționare (aceasta nu se aplică Turciei, Egiptului sau Maltei);
(c) o descriere a produselor, cuprinzând: — denumirea lor comercială; — descrierea produselor în conformitate cu Nomenclatura Combinată (cod NC);
(d) categoria corespunzătoare și cantitatea în unități adecvate, așa cum este indicat în tabelul A pentru produsele respective;
(e) valoarea produselor, așa cum este indicată în licența de export;
(f) după caz, data plății și a livrării, precum și o copie a conosamentului și a contractului de achiziționare;
(g) data și numărul licenței de export;
(h) orice cod intern folosit pentru scopuri administrative;
(i) data și semnătura importatorului.
(4) Importatorii nu sunt obligați să importe cantitatea totală reglementată de autorizația de import într-o singură expediție.
Articolul 22
Valabilitatea autorizațiilor de import emise de autoritățile statelor membre depinde de valabilitatea licențelor de export emise de autoritățile competente din țările furnizoare în baza cărora au fost emise autorizațiile de import.
Articolul 23
Autorizațiile de import sunt emise fără discriminare oricărui importator în Comunitate, oricare ar fi locul său de stabilire în Comunitate, fără a se aduce atingere celorlaltor condiții impuse de reglementările în vigoare.
Articolul 24
Autoritățile competente ale unui stat membru trebuie să refuze eliberarea autorizațiilor de import pentru produsele enumerate în tabelul A, originare dintr-o țară furnizoare, în cazul în care nu sunt reglementate de licențe de export emise în conformitate cu prevederile prezentei anexe.
PARTEA IV
Sistemul de control simplu
(pentru produsele supuse supravegherii)
Articolul 25
(1) Produsele textile care provin din țările furnizoare enumerate în tabelul B constituie obiectul unui sistem cu un singur nivel de supraveghere a priori.
(2) Punerea în liberă circulație a produselor menționate la alineatul (1) este condiționată de prezentarea unui document de supraveghere.
(3) Autoritățile competente ale statelor membre emit documente de supraveghere în maximum cinci zile lucrătoare de la depunerea cererii de către importator.
(4) Documentele de supraveghere sunt valabile numai în statul membru care le-a emis.
Articolul 26
Declarația sau cererea pentru punere în liberă circulație prezentată de importator autorității competente a statului membru în vederea emiterii documentului de supraveghere trebuie să conțină:
— numele și adresa importatorului, a exportatorului și a declarantului;
— țara de origine;
— descrierea mărfii;
— codul mărfurilor din Nomenclatura Combinată;
— categoria de produse textile;
— cantitatea de produse în unități adecvate, așa cum este indicat în tabelul C pentru categoria respectivă;
— data și locul importului, dacă sunt cunoscute;
— valoarea CIF a mărfurilor la frontiera Comunității;
și trebuie însoțită de o copie certificată a conosamentului, a acreditivului, a contractului sau a oricărui document comercial care indică intenția fermă de a efectua importul.
PARTEA V
Supraveghere a posteriori
Articolul 27
Produsele textile provenind din țări furnizoare enumerate în tabelele C și D constituie obiectul unui sistem de supraveghere statistică a posteriori. După punerea în liberă circulație a produselor, autoritățile competente ale statelor membre înștiințează lunar Comisia, în termen de o lună de la sfârșitul fiecărei luni, cu privire la cantitățile totale importate în cursul acelei luni, indicând codul din Nomenclatura Combinată și utilizând unitățile și, după caz, unitățile suplimentare adecvate folosite în acel cod. Importurile sunt împărțite în conformitate cu procedurile statistice în vigoare.
PARTEA VI
Dispoziții comune
Articolul 28
(1) Licența de export menționată la articolele 11 și 19 și certificatul de origine pot include copii suplimentare marcate corespunzător în acest sens. Acestea se redactează în engleză, franceză sau spaniolă.
(2) În cazul în care documentele sus-menționate sunt completate de mână, înscrierea se efectuează cu cerneală și cu majuscule.
(3) Licențele de export sau documentele echivalente și certificatele de origine au dimensiunile de 210 x 297 mm. Suportul este hârtie albă de scris, fără pastă mecanică (2), cu un gramaj de minimum 25 g/m. Fiecare parte este imprimată cu un model de fundal cu ghioșă, făcând vizibilă cu ochiul liber orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice (2) (3).
(4) În conformitate cu prevederile prezentului regulament, numai originalul este acceptat de către autoritățile competente din Comunitate ca valabil pentru realizarea importului.
(5) Fiecare licență de export sau document echivalent și certificatul de origine poartă un număr de serie standardizat, tipărit sau nu, prin care acestea să poate fi identificate (4).
(6) Acest număr este compus din următoarele elemente (5):
— două litere care identifică țara exportatoare, după cum urmează: — Argentina = AR — Bangladesh = BD — Brazilia = BR — Bulgaria = BG — China = CN — Republica Cehă = CZ — Egypt = EG — Hong Kong = HK — Ungaria = HU — India = IN — Indonezia = ID — Macao = MO — Malaezia = MY — Malta = MT — Pakistan = PK — Peru = PE — Filipine = PH — Polonia = PL — România = RO — Singapore = SG — Slovacia = SK — Coreea de Sud = KR — Sri Lanka = LK — Taiwan = TW — Thailanda = TH — Turcia = TR — Uruguay = UY — Vietnam = VN
— două litere care identifică statul membru de destinație, după cum urmează: BL= Benelux DE= Republica Federală Germania DK= Danemarca EL= Grecia ES= Spania FR= Franța GB= Regatul Unit IE= Irlanda IT= Italia PT= Portugalia
— un număr dintr-o cifră identificând anul contingentar sau anul în care au fost înregistrate exporturile, în cazul produselor enumerate în tabelul A din prezenta anexă, corespunzând ultimei cifre a anului în cauză (de ex. „3” pentru 1993);
— un număr din două cifre, identificând biroul emitent din țara exportatoare;
— un număr din cinci cifre, de la 00001 la 99999 consecutiv, alocat statului membru de destinație respectiv.
Articolul 29
Licența de export și certificatul de origine pot fi emise după expedierea produselor la care se referă. În asemenea cazuri, ele poartă mențiunea „delivré a posteriori” sau „issued retrospectively” sau „expedito con posterioridad”.
Articolul 30
În cazul furtului, pierderii sau distrugerii unei licențe de export sau unui certificat de origine, exportatorul poate solicita autorității competente care a emis documentul să elibereze un duplicat în baza documentelor de export pe care le deține. Licența sau certificatul în duplicat poartă mențiunea „duplicata” sau „duplicate” sau „duplicado”.
Duplicatul menționează data licenței originale sau a certificatului original.
Articolul 1
Comisia comunică autorităților statelor membre numele și adresele autorităților din țările furnizoare competente să emită certificate de origine și licențe de export, precum și specimene ale ștampilelor folosite de aceste autorități.
Articolul 2
Pentru produsele textile care constituie obiectul limitelor cantitative menționate la articolul 2 din regulament sau al măsurilor de supraveghere cu sistem de dublu control menționate în anexa III, statele membre informează Comisia în primele 10 zile ale fiecărei luni cu privire la cantitățile totale, în unități de măsură adecvate și pe țări de origine și categorii de produse, pentru care au fost eliberate autorizațiile de import în cursul lunii precedente.
Articolul 3
(1) Controlul a posteriori al certificatelor de origine sau a licențelor de export se face prin sondaj sau ori de câte ori autoritățile competente din Comunitate au îndoieli întemeiate privind autenticitatea certificatului de origine sau a licenței de export sau privind exactitatea informațiilor referitoare la adevărata origine a produselor respective.
În asemenea cazuri, autoritățile competente din Comunitate returnează certificatul de origine sau licența de export sau o copie a acestora autorității guvernamentale competente din țara furnizoare respectivă, cu indicarea, după caz,a motivelor de formă sau de fond pentru investigare. În cazul în care factura a fost înaintată, factura sau o copie a ei se atașează la certificatul de origine sau licența de export sau copiile acestora. Autoritățile competente comunică, de asemenea, orice informație primită care sugerează că datele din certificatul sau licența menționată sunt inexacte.
(2) Prevederile alineatului (1) se aplică și controalelor a posteriori ale declarațiilor de origine.
(3) Rezultatele controalelor a posteriori efectuate în conformitate cu alineatul (1) sunt comunicate autorităților competente comunitare în termen de cel mult trei luni.
Informațiile comunicate trebuie să indice dacă certificatul, licența sau declarația controversată se aplică la mărfurile efectiv exportate și dacă aceste mărfuri pot fi exportate în Comunitate în conformitate cu prezentul regulament. Autoritățile competente din Comunitate pot cere de asemenea, copii după orice documentație necesară pentru stabilirea faptelor în totalitate, în special, pentru determinarea originei mărfii (1).
(4) În cazul în care controalele relevă abuzuri sau nereguli majore în folosirea declarațiilor de origine, statele membre respective informează Comisia despre aceasta. Comisia comunică aceste informații celorlalte state membre.
La cererea unui stat membru sau la inițiativa Comisiei, Comitetul pentru origine examinează de îndată, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 802/68, dacă este de dorit să ceară emiterea unui certificat de origine pentru produsele și țara furnizoare respectivă.
Decizia se ia în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 802/68.
(5) Recurgerea prin sondaj la procedura prevăzută în prezentul articol nu constituie un impediment pentru introducerea la consum a produselor respective.
Articolul 4
(1) Atunci când procedura de control menționată la articolul 2 sau atunci când informațiile disponibile autorităților competente indică faptul că prevederile prezentului regulament sunt încălcate, autoritățile menționate solicită țării furnizoare sau țărilor interesate să efectueze anchete sau să ia măsurile necesare pentru efectuarea de anchete în ceea ce privește operațiile care sunt sau par a fi contrare prevederilor prezentului regulament. Rezultatele acestor anchete se comunică autorităților comunitare competente, împreună cu orice alte informații pertinente în măsură să stabilească adevărata origine a mărfii.
(2) În înțelesul acțiunilor întreprinse în condițiile prezentei anexe, autoritățile competente comunitare pot face schimb de informații cu autoritățile guvernamentale competente dințările furnizoare, comunicând orice date considerate folositoare în prevenirea încălcării prevederilor prezentului regulament.
(3) Atunci când s-a stabilit că prevederile prezentului regulament au fost încălcate, Comisia, acționând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din regulament, poate lua, cu acordul țării sau țărilor furnizoare în cauză, măsurile necesare pentru prevenirea repetării unei asemenea încălcări.
Articolul 5
Comisia coordonează acțiunile întreprinse de autoritățile competente ale statelor membre potrivit prevederilor prezentei anexe. Autoritățile competente ale statelor membre informează Comisia și celelalte state membre despre acțiunile pe care le-au întreprins și despre rezultatele obținute.
Articolul 1
Reimporturile în Comunitate de produse textile menționate la coloana 2 a tabelului atașat la prezenta anexă, efectuate în conformitate cu reglementările privind perfecționarea economică pasivă în vigoare în cadrul Comunității, nu constituie obiectul limitelor cantitative din coloana 4 din tabel și se efectuează după perfecționare în țara terță corespunzătoare, menționată la coloana 1 pentru fiecare limită cantitativă specificată.
Articolul 2
Reimporturile care nu sunt reglementate de prezenta anexă pot constitui obiectul unor limite cantitative specifice în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din regulament, cu condiția ca produsele respective să constituieobiectul limitelor cantitative stabilite la articolul 2 din prezentul regulament.
Articolul 3
(1) Se pot realiza transferuri între categorii și utilizarea prin anticipare sau reportarea de părți din limitele cantitative specifice de la un an la altul, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din regulament.
(2) Cu toate acestea, transferurile automate în conformitate cu alineatul (1) se pot efectua în următoarele limite:
— transferul între categorii până la maxim 20 % din limita cantitativă stabilită pentru categoria către care transferul este realizat, cu excepția cazului reimporturilor din Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Republica Slovacă, pentru care se poate transfera până la 25 %;
— reportarea unei limite cantitative specifice de la un an la altul, până la maxim 10,5 % din limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare, cu excepția Bulgariei, Poloniei, Republicii Cehe, României, Slovaciei și Ungariei, pentru care se poate reporta până la 13,5 %;
— folosirea în avans a unei limite cantitative specifice până la maxim 7,5 % din limita cantitativă stabilită pentru anul efectiv de utilizare.
(3) Atunci când sunt necesare importuri suplimentare, limitele cantitative specifice pot fi modificate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17 din regulament.
(4) Comisia informează țara sau țările terțe interesate despre orice măsuri luate în conformitate cu alineatele anterioare.
Articolul 4
(1) În sensul aplicării articolului 1, autoritățile competente din statele membre, înainte de a emite autorizații prealabile în conformitate cu reglementările comunitare relevante pentru perfecționarea economică pasivă, notifică Comisiei numărul de solicitări de autorizații pe care le-au primit. Comisia confirmă că sunt disponibile cantitățile cerute pentru reimportare în limitele comunitare respective, în conformitate cu reglementările comunitare relevante pentru perfecționarea pasivă, potrivit procedurii precizate la articolul 17 din prezentul regulament.
(2) Solicitările incluse în notificările adresate Comisiei sunt valabile dacă se specifică clar în fiecare caz:
(a) țara terță în care marfa urmează să fie perfecționată;
(b) categoria respectivă de produse textile;
(c) cantitatea ce urmează a fi reimportată;
(d) statul membru în care produsele reimportate urmează să fie puse în liberă circulație
(3) În mod normal, notificările menționate în alineatele anterioare din prezentul articol sunt comunicate electronic prin rețeaua integrată instalată în acest scop, în afară de cazul când, din cauze tehnice imperative, este necesar a se folosi temporar alte mijloace de comunicare.
(4) Pe cât posibil, Comisia confirmă autorităților cantitatea completă indicată în solicitările notificate pentru fiecare categorie de produse și pentru fiecare țară terță implicată. Notificările prezentate de statele membre pentru care nu poate fi dată nici o confirmare deoarece cantitățile cerute nu mai sunt disponibile în limitele cantitative comunitare sunt păstrate de Comisie în ordinea cronologică în care au fost primite și sunt confirmate în aceeași ordine, de îndată ce sunt disponibile noi cantități prin aplicarea flexibilității prevăzute la articolul 3.
(5) Autoritățile competente aduc la cunoștință Comisiei de îndată despre orice cantitate care nu este folosită pe durata perioadei de valabilitate a autorizației de import. Cantitățile nefolosite sunt retransferate automat la restul de cantități din limitele cantitative comunitare pentru fiecare categorie de produse și pentru fiecare țară terță interesată.
Articolul 5
Certificatul de origine se emite de autoritățile guvernamentale competente din țara furnizoare respectivă, în conformitate cu legislația comunitară în vigoare și cu prevederile din anexa III pentru toate produsele reglementate de această anexă.
Articolul 6
Autoritățile competente din statele membre comunică Comisiei numele și adresele autorităților competente să emită autorizațiile prealabile menționate la articolul 4, precum și specimenele de ștampile aplicate folosite de acestea.
ANEXA VIII
menționată la articolul 7
Dispoziții de flexibilitate
Tabelul anexat indică, pentru fiecare țară furnizoare enumerată la coloana 1, cantitățile maxime pe care, după comunicarea în prealabil la Comisie, le pot tranfera între limitele cantitative corespunzătoare, indicate în anexa V, sub rezerva dispozițiilor următoare:
— este autorizată utilizarea în avans a limitei cantitative pentru categoria anume stabilită pentru anul contingentar următor până la procentul din limita cantitativă pentru anul curent indicat în coloana 2. Cantitățile respective se scad din limitele cantitative corespunzătoare pentru anul următor;
— reportarea cantitatilor neutilizate într-un an determinat până la limita cantitativă corespunzătoare anului următor este autorizată până la procentul limitei cantitative din anul utilizării efective indicat la coloana 3;
— transferurile de la categoriile 1 la categoriile 2 și 3 sunt autorizate până la cel mult procentele limitei cantitative indicate la coloana 4 din categoria la care este făcut transferul;
— transferurile între categoriile 2 și 3 sunt autorizate până la procentul limitei cantitative al categoriei cătrecare se face transferul, indicat la coloana 5;
— transferurile între categoriile 4, 5, 6, 7 și 8 sunt autorizate până la procentul limitei cantitative al categoriei către care se face transferul, indicat la coloana 6;
— transferurile în oricare dintre categoriile din grupele II sau III (și grupa IV, acolo unde este aplicabilă), de la oricare din categoriile din grupele I, II sau III sunt autorizate până la procentul limitei cantitative al categoriei către care se face transferul, indicat la coloana 7.
Aplicarea cumulativă a flexibilității sus-menționate nu trebuie să conducă la creșterea limitei cantitative comunitare pentru un an determinat peste procentajul indicat la coloana 8.
Tabelul de echivalență aplicabil pentru transferurile sus-menționate figurează în anexa I.
În coloana 9 din tabel sunt indicate condiții adiționale, posibilități de transfer și note.
ANEXA IX
menționată la articolul 10
Clauze de salvgardare; praguri de ieșire din coș
Țara furnizoare Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV Grupa V Bangladesh 2,00 % 8,00 % 15,00 % Peru Sri Lanka Uruguay 1,25 % 6,25 % 12,50 % Argentina Brazilia India Indonezia Malaezia Pakistan Filipine Singapore Thailanda 1,00 % 5,00 % 10,00 % Bulgaria România 0,40 % 2,40 % 8,00 % 8,00 % Hong Kong Macao Coreea de Sud Taiwan 0,40 % 2,00 % 6,00 % Vietnam 0,20 % 1,00 % 3,00 % 5,00 % 5,00 % China 5,00 % 10,00 %