Articolul 1
Prezenta directivă stabilește condițiile de sănătate animală și publică care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de produse de origine animală (inclusiv eșantioane comerciale de astfel de produse) care nu intră sub incidența condițiilor menționate, stabilite de reglementările comunitare specifice prevăzute de anexa A capitolul I la Directiva 89/662/CEE (5) și, în ceea ce privește agenții patogeni, la Directiva 90/425/CEE.
Prezenta directivă nu aduce atingere adoptării unor norme mai detaliate de sănătate animală în cadrul reglementărilor specifice menționate anterior, nici menținerii restricțiilor la comerțul sau importurile de produse care intră sub incidența reglementărilor specifice prevăzute la primul alineat și motivate de normele de sănătate publică.
Articolul 2
(1) În sensul prezentei directive, se înțelege prin:
(a) schimburi: schimburi în sensul definiției din articolul 2 alineatul (2) din Directiva 89/662/CEE;
(b) eșantion comercial: un eșantion fără valoare comercială, prelevat în numele proprietarului sau a persoanei responsabile pentru o unitate, care este reprezentativ pentru un anumit produs de origine animală produs de unitatea în cauză sau constituie un specimen de produs de origine animală a cărui fabricație este ținută sub observație și care, în scopul unei examinări ulterioare, trebuie să fie însoțit de o trimitere la tipul de produs, la compoziția acestuia și la speciile de animale de la care a fost obținut;
(c) boală transmisibilă gravă: orice boală reglementată de Directiva 82/894/CEE (6);
(d) agenți patogeni: orice colectă sau cultură de organisme sau derivate din acestea, prezente fie individual, fie sub forma unei combinații manipulate a unei astfel de colecte sau culturi de organisme capabile să producă boli în orice organism viu (altul decât omul) și orice derivate modificate ale acestor organisme, care pot purta sau transmite un animal patogen, sau țesutul, cultura de celule, secrețiile sau excrețiile prin care sau prin intermediul cărora poate fi purtat sau transmis un animal patogen; această definiție nu include produsele medicinale veterinare imunologice autorizate în temeiul Directivei 90/677/CEE (7);
(e) proteine animale transformate destinate consumului animal: proteinele animale care au fost tratate astfel încât să devină corespunzătoare pentru a fi utilizate în mod direct drept hrană pentru animale sau ingredient din hrana pentru animale. Aceste proteine includ făina de pește, făina de carne, făina de oase, făina de copite, făina de coarne, făina de sânge, făina de pene, jumările uscate și alte produse similare, inclusiv amestecurile care conțin aceste produse;
(f) proteine animale transformate destinate consumului uman: jumări, făina de carne și praful de șoric de porc menționate la articolul 2 litera (b) din Directiva 77/99/CEE (8);
(g) produse apicole: miere, ceară, lăptișor de matcă, propolis sau polen, care nu sunt destinate consumului uman sau uzului industrial.
(2) În plus, se aplică mutadis mutandis definițiile prevăzute la articolul 2 din Directivele 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE.
Articolul 3
Statele membre se asigură că:
— schimburile și importurile de produse de origine animală menționate la articolul 1 împreună cu gelatinele care nu sunt destinate consumului uman nu sunt interzise sau restricționate din motive de sănătate animală sau publică altele decât cele care rezultă din aplicarea prezentei directive sau a legislației comunitare, în special orice măsuri de salvgardare luate;
— orice produs nou de origine animală a cărui introducere pe piața unui stat membru este autorizată după data prevăzută la articolul 20 poate face obiectul comerțului sau importului după luarea unei decizii în conformitate cu articolul 15 alineatul (1), după evaluarea, efectuată, după caz, după avizul Comitetului științific veterinar instituit prin Decizia 81/651/CEE (9), a riscului real de răspândire a bolilor transmisibile grave care ar putea rezulta din circulația produsului, nu numai pentru speciile din care provine produsul, ci și pentru alte specii care ar putea purta boala și ar deveni un focar de boală sau un risc pentru sănătatea umană;
— celelalte produse de origine animală menționate la articolul 2 litera (b) din Directiva 77/99/CEE pot face obiectul comerțului sau al importurilor din țări terțe doar dacă îndeplinesc cerințele directivei în cauză și cerințele relevante ale prezentei directive.
CAPITOLUL II
Dispozițiile aplicabile schimburilor
Articolul 4
Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, în sensul aplicării articolului 4 alineatul (1) din Directiva 89/662/CEE și a articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 90/425/CEE, produsele de origine animală menționate de anexele I și II și la articolul 3 a doua și a treia liniuță din prezenta directivă, fără să aducă atingere dispozițiilor speciale care se adoptă pentru aplicarea articolului 10 alineatul (3) și a articolului 11, pot face obiectul comerțului numai dacă satisfac următoarele cerințe:
1. trebuie să îndeplinească cerințele articolului 5 și cerințele speciale prevăzute de anexa I, în ceea ce privește aspectele de sănătate animală, și anexa II, în ceea ce privește aspectele de sănătate publică;
2. trebuie să provină de la unități care: (a) se angajează, în funcție de cerințele speciale prevăzute de anexele I și II pentru produsele unităților producătoare: — să respecte condițiile specifice de producție stabilite de prezenta directivă; — să stabilească și să aplice metode de monitorizare și de verificare a punctelor critice pe baza proceselor utilizate; — în funcție de produse, să recolteze eșantioane pentru a le analiza într-un laborator autorizat de autoritatea competentă în scopul verificării respectării standardelor stabilite de prezenta directivă; — să țină evidența, sub formă scrisă sau înregistrată, a informațiilor obținute în temeiul celor menționate la rândul anterior pentru a le prezenta autorității competente. Rezultatele diverselor controale și în special teste trebuie păstrate cel puțin doi ani; — să garanteze administrarea marcării și a etichetării; — în cazul în care rezultatul examinării de laborator sau orice informație aflată la dispoziția lor indică existența unui risc grav pentru sănătatea animală sau publică, să informeze autoritatea competentă cu privire la aceasta; — să expedieze, în scopuri comerciale, numai produse însoțite de un document comercial care să indice natura produsului, denumirea și, după caz, numărul avizului veterinar al unității producătoare; (b) se află sub supravegherea autorității competente care se asigură că operatorul sau administratorul unității respectă cerințele prezentei directive; (c) au fost înregistrate de autoritatea competentă pe baza unor asigurări din partea unității care garantează respectarea cerințelor prezentei directive.
Articolul 5
Statele membre se asigură că se iau toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele de origine animală menționate de anexele I și II nu sunt expediate în scopuri comerciale din nici o exploatație situată într-o zonă cu restricții din cauza apariției unei boli la care este sensibilă specia de la care a fost obținut produsul sau din nici o unitate sau zonă din care circulația mărfurilor sau comerțul ar putea constitui un risc pentru starea de sănătate animală din statele membre în cauză, cu excepția cazurilor în care produsele sunt tratate termic în conformitate cu legislația comunitară.
Se pot adopta garanții speciale care să permită, prin derogare de la primul alineat, circulația anumitor produse, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, în cadrul măsurilor de salvgardare.
Articolul 6
Statele membre se asigură că comerțul cu agenți patogeni se supune unor norme stricte care urmează să fie definite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.
Articolul 7
(1) Normele de control stabilite de Directiva 89/662/CEE și, în ceea ce privește agenții patogeni, de Directiva 90/425/CEE se aplică produselor reglementate de prezenta directivă, în special în ceea ce privește organizarea și urmărirea controalelor care trebuie efectuate.
(2) Articolul 10 din Directiva 90/425/CEE se aplică produselor reglementate de prezenta directivă.
(3) În scopul schimburilor, dispozițiile articolului 12 din Directiva 90/425/CEE se extind pentru unitățile care furnizează produse de origine animală reglementate de prezenta directivă.
(4) Fără să aducă atingere dispozițiilor speciale din prezenta directivă, autoritatea competentă efectuează orice control pe care îl consideră adecvat în cazul în care suspectează că prezenta directivă nu este respectată.
(5) Statele membre iau măsurile administrative sau penale adecvate pentru a sancționa orice nerespectare a prezentei directive, în special atunci când depistează că certificatele sau documentele întocmite nu corespund cu starea actuală a produselor menționate de anexele I și II sau că produsele în cauză nu respectă cerințele prezentei directive sau nu au fost supuse controalelor prevăzute de prezenta directivă.
Articolul 8
La capitolul 1 punctul (1) din anexa A la Directiva 92/46/CEE (10) se adaugă următorul paragraf:
„Laptele și produsele lactate nu trebuie să provină dintr-o zonă supravegheată definită în conformitate cu Directiva 85/511/CEE, cu excepția cazului în care laptele a fost supus pasteurizării (71,7 °C timp de 15 secunde) sub supravegherea autorității competente.”
CAPITOLUL III
Dispoziții aplicabile importurilor în Comunitate
Articolul 9
Condițiile care se aplică importurilor de produse reglementate de prezenta directivă trebuie să ofere cel puțin garanțiile prevăzute la capitolul II, inclusiv pe cele stabilite în conformitate cu articolul 6, precum și pe cele stabilite la articolul 3 a doua și a treia liniuță.
Articolul 10
(1) În sensul aplicării uniforme a articolului 9, trebuie aplicate dispozițiile alineatelor următoare.
(2) Produsele menționate de anexele I și II și la articolul 3 a doua și a treia liniuță pot fi importate în Comunitate numai dacă satisfac următoarele cerințe:
(a) cu excepția dispozițiilor specifice contrare din anexele I și II, trebuie să provină dintr-o țară terță sau dintr-o regiune a unei țări terțe aflată pe o listă care urmează să fie întocmită și actualizată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18;
(b) cu excepția produselor menționate la capitolul 5 partea B din anexa I, produsele trebuie să provină de la unități pentru care autoritatea competentă a țării terțe a furnizat Comisiei garanții că îndeplinesc cerințele alineatului (3) litera (a);
(c) în cazurile prevăzute special de anexele I și II și la articolul 3 a doua și a treia liniuță, produsele trebuie să fie însoțite de un certificat de sănătate publică sau animală conform cu un specimen care urmează să fie întocmit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, care să certifice că produsele îndeplinesc condițiile suplimentare sau oferă garanțiile echivalente menționate la alineatul (3) litera (a) și că provin de la unități care oferă astfel de garanții și care a fost semnat de un medic veterinar oficial sau, după caz, de orice autoritate competentă recunoscută conform aceleiași proceduri.
(3) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18:
(a) sunt stabilite condiții specifice – în special pentru protejarea Comunității de anumite boli exotice sau boli transmisibile omului – sau garanții echivalente acelor condiții. Condițiile specifice și garanțiile echivalente stabilite pentru țările terțe nu pot fi mai favorabile decât cele stabilite de anexele I și II și la articolul 3 a doua și a treia liniuță;
(b) se întocmește o listă comunitară de unități din țări terțe care îndeplinesc cerințele alineatului (2) litera (b);
(c) se stabilesc natura oricărui tratament sau măsurile care trebuie luate pentru a se evita recontaminarea intestinelor de animale, a ouălor și a produselor din ouă.
(4) Deciziile prevăzute la alineatele (2) și (3) trebuie luate pe baza evaluării și, după caz, pe baza avizului Comitetului științific veterinar, a riscului real de răspândire a bolilor transmisibile grave sau a bolilor transmisibile la om care ar putea rezulta din circulația produselor, nu numai pentru speciile de la care provine produsul, ci și pentru alte specii care ar putea purta boala sau ar putea deveni un focar de boală sau un risc pentru sănătatea publică.
(5) Experții Comisiei și ai statelor membre efectuează inspecții pe teren pentru a verifica dacă garanțiile oferite de țara terță în ceea ce privește condițiile de producție și de introducere pe piață pot fi considerate echivalente cu cele aplicate în Comunitate.
Experții din statele membre responsabile de aceste inspecții sunt numiți de Comisie, la propunerea statelor membre.
Inspecțiile se efectuează în numele Comunității, care suportă costul tuturor cheltuielilor implicate.
Până la organizarea inspecțiilor menționate la primul paragraf, normele interne aplicabile inspecției în țările terțe se aplică în continuare, sub rezerva notificării, prin Comitetul veterinar permanent, a oricărei nerespectări a garanțiilor oferite în conformitate cu alineatul (3) constatate în timpul acestor inspecții.
(6) Până la întocmirea listelor prevăzute la alineatul (2) litera (a) și la alineatul (3) litera (b), statele membre sunt autorizate să mențină controalele prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 90/675/CEE și certificatul național necesar pentru produsele importate în conformitate cu reglementările interne existente.
Articolul 11
În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 se definesc condițiile specifice de sănătate animală pentru importurile în Comunitate, precum și natura și conținutul documentelor de însoțire pentru produsele menționate de anexa I destinate laboratoarelor experimentale.
Articolul 12
(1) Principiile și normele stabilite de Directivele 90/675/CEE și 91/496/CEE (11) se aplică, în special cele referitoare la organizarea și urmărirea inspecțiilor care trebuie efectuate de statele membre și la măsurile de salvgardare care trebuie puse în aplicare.
Cu toate acestea, pentru anumite tipuri de produse de origine animală, se poate deroga în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 90/675/CEE.
(2) La articolul 4 alineatul (1) din Directiva 90/675/CEE, se adaugă următorul paragraf:
„Cu toate acestea, în cazul în care produsele de origine animală sosesc în containere sau sunt ambalate sau împachetate în vid, verificarea identității poate fi limitată la a se asigura că sigiliile plasate de medicul veterinar oficial sau de autoritatea competentă pe container sau pe ambalaj sunt intacte și că indicațiile care apar pe ele corespund celor incluse în documentul sau certificatul de însoțire.”
Articolul 13
(1) Statele membre pot, prin emiterea unei licențe corespunzătoare, să autorizeze importul din țări terțe al produselor de origine animală menționate de anexele I și II sub formă de eșantioane comerciale.
(2) Licența menționată la alineatul (1) trebuie să însoțească lotul și să precizeze condițiile specifice în care poate fi importat lotul, inclusiv orice derogări de la controalele prevăzute de Directiva 90/675/CEE.
(3) În cazul în care lotul intră într-un stat membru în tranzit către un al doilea stat membru, primul stat membru se asigură că lotul este însoțit de licența corespunzătoare. Circulația lotului are loc în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (2) din Directiva 90/675/CEE. Statul membru care emite licența are responsabilitatea de a se asigura că lotul respectă condițiile din licență și decide cu privire la autorizarea intrării pe teritoriul său.
CAPITOLUL IV
Dispoziții finale comune
Articolul 14
(1) Articolul 3 litera (d) din Directiva 72/461/CEE (12) se elimină.
Deciziile 92/183/CEE (13) și 92/187/CEE (14) ale Comisiei trebuie să se aplice în continuare pentru cerințele prezentei directive, fără a aduce atingere vreunor modificări ulterioare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.
(2) Directiva 90/667/CEE se modifică după cum urmează:
(a) la articolul 13 se adaugă următorul alineat: (2)„(2) În vederea asigurării urmăririi controalelor prevăzute la alineatul (1): (a) produsele transformate obținute din materiale cu risc scăzut sau risc ridicat trebuie să satisfacă cerințele capitolului 6 din anexa I la Directiva 92/118/CEE (15); (b) materialele cu risc scăzut și cele cu risc ridicat destinate transformării într-o uzină desemnată în alt stat membru în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) teza a doua și produsele transformate obținute din materiale cu risc ridicat sau scăzut trebuie să fie însoțite: — dacă provin dintr-o uzină aprobată în conformitate cu articolul 4 sau 5, de un document comercial care să menționeze: — după caz, natura tratamentului; — dacă produsul conține proteine de rumegătoare; — dacă provin dintr-o altă uzină, de un certificat emis și semnat de un medic veterinar oficial, care să menționeze: — metodele de tratament utilizate asupra lotului; — rezultatele testelor pentru salmonella; — în cazul în care produsele conțin proteine de rumegătoare.
(b) la articolul 6, „trebuie stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 19” se înlocuiește cu „sunt prevăzute la capitolul 10 din anexa I la Directiva 92/118/CEE”;
(c) la articolul 14 primul alineat se elimină.
Articolul 15
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă orice anexă nouă care stabilește cerințe specifice pentru alte produse capabile să prezinte un risc real de răspândire a bolilor transmisibile grave sau un risc pentru sănătatea umană.
Atunci când este necesar, anexele sunt modificate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, cu respectarea principiilor generale menționate la articolul 3 a doua liniuță.
Articolul 16
(1) Statele membre sunt autorizate să subordoneze intrarea pe teritoriul lor a produselor de origine animală, menționate de anexele I și II și la articolul 3 a doua și a treia liniuță, care au fost produse pe teritoriul unui stat membru și au tranzitat prin teritoriul unei țări terțe, prezentării unui certificat de sănătate publică sau animală care să certifice respectarea cerințelor prezentei directive.
(2) Statele membre care au recurs la posibilitatea stabilită la alineatul (1) trebuie să informeze Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta în cadrul Comitetului veterinar permanent instituit prin Decizia 68/361/CEE (16).
Articolul 17
(1) Anexele A și B la Directivele 89/662/CEE și 90/425/CEE se înlocuiesc cu textele stabilite de anexa III la prezenta directivă.
(2) Directiva 77/99/CEE se modifică după cum urmează:
— la articolul 2 litera (b), punctul (iv) se elimină și punctele (v) și (vi) devin punctele (iv) și respectiv (v);
— articolul 6 alineatul (2) se citește astfel: „(2) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20, pot fi stabilite condiții suplimentare pentru celelalte produse de origine animală pentru asigurarea protejării sănătății publice.”
Articolul 18
În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută de prezentul articol, Comitetul veterinar permanent hotărăște în conformitate cu normele prevăzute la articolul 17 din Directiva 89/662/CEE.
Articolul 19
În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, se pot adopta măsuri tranzitorii pentru o perioadă de până la trei ani începând cu 1 iulie 1993, pentru a facilita tranziția la noul regim stabilit de prezenta directivă.
Articolul 20
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma dispozițiilor articolului 12 alineatul (2) și ale articolului 17 până la 1 ianuarie 1993 și celorlalte dispoziții din prezenta directivă înainte de 1 ianuarie 1994. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(3) Stabilirea termenului limită de transpunere în legislația internă pentru 1 ianuarie 1994 nu aduce atingere eliminării controalelor veterinare la frontieră prevăzute de Directivele 89/662/CEE și 90/425/CEE.
Articolul 21
Prezenta directivă se adresează statelor membre.