Articolul 1
(1) Prezenta directivă se aplică produselor din grupele specificate în coloana 1 din anexă, din care se prezintă exemple în coloana 2, în măsura în care este posibil ca produsele din grupele respective sau părțile din produse, descrise în coloana 3 din anexă, să poată conține anumite reziduuri de pesticide.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilește lista reziduurilor de pesticide în cauză și conținuturile maxime ale acestora. Nu se include în listă reziduul unui pesticid atât timp cât conținutul maxim al acestuia este stabilit de Directiva 76/895/CEE.
(2) Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere:
(a) dispozițiilor Directivei 64/54/CEE a Consiliului din 5 noiembrie 1963 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la conservanții care pot fi utilizați în produsele alimentare destinate consumului uman (8), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 85/585/CEE (9), referitoare la difenil, ortofenilfenol, ortofenil fenat de sodiu și 2-(4-tiazolil)-benzimidazol (tiabendazol), care continuă să reglementeze utilizarea acestor substanțe până la includerea acestora și conținuturilor lor maxime în lista menționată la alineatul (1);
(b) dispozițiilor Directivei 74/63/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1973 privind stabilirea conținuturilor maxime admise pentru substanțele și produsele nedorite din hrana pentru animale (10), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/519/CEE (11);
(c) dispozițiilor Directivei 76/895/CEE;
(d) dispozițiilor Directivei 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale (12), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/298/CEE (13).
(3) Prezenta directivă se aplică, de asemenea, produselor menționate la alineatul (1) destinate exportului în țări terțe. Cu toate acestea, conținuturile maxime de reziduuri de pesticide, stabilite în conformitate cu prezenta directivă, nu se aplică la produsele tratate înaintea exportului, în cazul în care se poate dovedi în mod satisfăcător că:
(a) țara terță de destinație solicită acest tratament special pentru prevenirea introducerii organismelor dăunătoare pe teritoriul său sau
(b) tratamentul este necesar pentru protecția produselor împotriva organismelor dăunătoare în timpul transportului în țara terță de destinație și a depozitării pe teritoriul acesteia.
(4) Prezenta directivă nu se aplică produselor menționate la alineatul (1), în cazul în care se poate dovedi în mod corespunzător că acestea sunt destinate pentru:
(a) obținerea altor produse decât produsele alimentare și hrana pentru animale sau
(b) însămânțare sau plantare.
Articolul 2
În sensul prezentei directive:
(a) „reziduuri de pesticide” reprezintă resturile de pesticide și de produse ale acestora de metabolizare, de descompunere sau reacție ale acestora, incluse în lista menționată la articolul 1, care sunt prezente în sau pe produsele menționate la articolul în cauză;
(b) „punere în circulație” reprezintă orice livrare după recoltare, cu titlu oneros sau gratuit, a produselor menționate la articolul 1.
Articolul 3
(1) Produsele sau, după caz, părțile din produsele menționate la articolul 1 nu trebuie să conțină, de la punerea în circulație a acestora, cantități de reziduuri de pesticide mai mari decât cele specificate în lista menționată la articolul 1.
Pentru produsele deshidratate pentru care nu sunt stabilite conținuturile maxime, conținutul maxim aplicabil este cel stabilit în lista menționată la articolul 1, ținând seama de concentrația de reziduu prin procesul de deshidratare.
(2) Statele membre asigură, cel puțin prin controale efectuate prin sondaj, respectarea conținuturilor maxime, menționate la alineatul (1). Inspecțiile necesare se realizează în conformitate cu Directiva 89/397/CEE, în special articolul 4.
Articolul 4
(1) Autoritatea sau autoritățile competente ale statelor membre elaborează, din timp, programe care stabilesc natura și frecvența controalelor care urmează să se realizeze, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2), într-o perioadă de timp determinată.
(2) Până la data de 1 august a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei toate informațiile necesare privind punerea în aplicare, în anul anterior, a programelor menționate la alineatul (1), specificând următoarele:
— criteriile aplicate în elaborarea programelor respective;
— numărul și tipul controalelor realizate;
— numărul și tipul infracțiunilor constatate.
(3) Până la data de 1 noiembrie a fiecărui an și pentru prima dată în 1993, Comisia prezintă statelor membre, după consultarea acestora în cadrul Comitetului permanent fitosanitar, o recomandare referitoare la un program coordonat de controale pentru anul următor. Recomandarea respectivă se poate adapta ulterior, în funcție de necesitățile ce apar pe durata punerii în aplicare a programului coordonat.
Programul coordonat stabilește, în special, criteriile prioritare ce urmează să se aplice la punerea în aplicare a acestuia.
Informațiile prevăzute la alineatul (2) conțin un capitol distinct și specific privind punerea în aplicare a programului coordonat.
(4) După cinci ani de la adoptarea prezentei directive, Comisia transmite Consiliului un raport privind aplicarea prezentului articol, însoțit, după caz, de orice propunere corespunzătoare.
Articolul 5
Statele membre nu pot interzice sau împiedica punerea în circulație pe teritoriul lor a produselor menționate la articolul 1, din motive referitoare la conținuturile de reziduuri de pesticide ale acestora, în cazul în care aceste reziduuri se află în și pe produse sau părți din produsele în cauză, în cantități ce nu depășesc conținuturile maxime specificate în lista menționată la articolul 1.
Articolul 6
(1) Metodele de prelevare a probelor necesare pentru realizarea controalelor, prevăzute la articolul 3, la fructe și legume sunt cele stabilite în Directiva 79/700/CEE a Comisiei (14). Metodele de prelevare de probe necesare pentru realizarea acestor controale la alte produse decât fructele și legumele și metodele de analiză pentru toate produsele se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9.
Existența metodelor comunitare de analiză nu exclude utilizarea de către statele membre a altor metode, verificate și valabile din punct de vedere științific, cu condiția ca acest lucru să nu împiedice libera circulație a produselor care, potrivit metodelor comunitare, sunt considerate în conformitate cu prezenta directivă. În cazul în care există interpretări diferite ale rezultatelor, sunt determinante rezultatele obținute prin utilizarea metodelor comunitare.
(2) Metodele de analiză stabilite în conformitate cu alineatul (1) îndeplinesc criteriile stabilite la anexa la Directiva 85/591/CEE.
(3) Statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la celelalte metode utilizate, în conformitate cu alineatul (1).
Articolul 7
Consiliul adoptă cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, orice modificare la anexă, ca urmare a evoluției cunoștințelor științifice și tehnice.
Articolul 8
(1) În cazul în care un stat membru, ca urmare a unor informații noi sau reevaluării informațiilor existente, consideră că un conținut maxim, stabilit în lista menționată la articolul 1, prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau animală și, prin urmare, necesită adoptarea unei măsuri de urgență, acest stat membru poate să reducă, temporar, conținutul pe teritoriul său. În acest caz, statul membru comunică imediat celorlalte state membre și Comisiei măsurile respective, însoțite de o expunere de motive.
(2) Comisia examinează rapid motivele oferite de statul membru menționat la primul paragraf și consultă statele membre în cadrul Comitetului permanent fitosanitar, denumit în continuare „comitet permanent”; Comisia își dă avizul de îndată și adoptă măsurile corespunzătoare. Comisia comunică de îndată Consiliului și statelor membre orice măsură adoptată. Orice stat membru poate sesiza Consiliul cu privire la măsurile Comisiei în termen de 15 zile de la această notificare. Consiliul poate să adopte, cu majoritate calificată, o decizie diferită în termen de 15 zile de la data la care i-a fost prezentat subiectul în cauză.
(3) În cazul în care, pentru rezolvarea dificultăților menționate la alineatul (1) și pentru asigurarea protecției sănătății umane, Comisia consideră că respectivele conținuturi maxime stabilite în lista menționată la articolul 1 ar trebui să fie modificate, inițiază procedura stabilită la articolul 10, în vederea adoptării acestor modificări. În acest caz, statele membre care au adoptat măsurile în conformitate cu alineatul (1) pot să le mențină până când Consiliul sau Comisia iau o decizie în conformitate cu procedura menționată.
Articolul 9
(1) În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută în prezentul articol, comitetul permanent este sesizat de președinte fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru.
(2) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului permanent un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul permanent își dă avizul cu privire la aceste măsuri în termenul stabilit de președinte, având în vedere urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului permanent, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate în conformitate cu articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
(3) Comisia adoptă măsurile avute în vedere, în cazul în care acestea sunt în conformitate cu avizul comitetului permanent.
(4) În cazul în care măsurile nu sunt în conformitate cu avizul comitetului permanent sau în absența avizului, Comisia prezintă imediat Consiliului o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul adoptă măsurile cu majoritate calificată.
(5) În cazul în care, în termen de trei luni de la data la care i-a fost prezentată propunerea, Consiliul nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.
Articolul 10
(1) În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută în prezentul articol, comitetul permanent este sesizat de președinte fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru.
(2) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului permanent un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul permanent își dă avizul cu privire la aceste măsuri în termenul stabilit de președinte, având în vedere urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului permanent, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate în conformitate cu articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
(3) Comisia adoptă măsurile avute în vedere, în cazul în care acestea sunt în conformitate cu avizul comitetului permanent.
(4) În cazul în care măsurile nu sunt în conformitate cu avizul comitetului permanent sau în absența avizului, Comisia prezintă de îndată Consiliului o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul adoptă măsurile cu majoritate calificată.
(5) În cazul în care, în termen de 15 zile de la data la care i-a fost prezentată propunerea, Consiliul nu adoptă măsuri, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.
Articolul 11
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 decembrie 1992.
(2) Atunci când statele membre adoptă măsurile menționate la alineatul (1), acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 12
Prezenta directivă se adresează statelor membre.