Directiva Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale

Articolul 1

Dispozițiile prezentei directive se aplică, fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 74/63/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1973 de stabilire a conținuturilor maxime admise de substanțe și produse nedorite din hrana animalelor (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 86/354/CEE (5), pentru cerealele specificate în anexa I, în măsura în care produsele menționate pot să conțină reziduuri din pesticidele specificate în anexa II.

Articolul 2

(1) În sensul prezentei directive, „reziduuri de pesticide” reprezintă rămășițele de pesticide și de produse ale acestora de metabolizare și de descompunere sau reacție prezentate în anexa II, care sunt prezente în sau pe produsele menționate la articolul 1. (2) În sensul prezentei directive „punerea în circulație” reprezintă orice livrare, cu sau fără plată, a produselor menționate la articolul 1.

Articolul 3

(1) Statele membre asigură ca, din momentul punerii în circulație a produselor menționate la articolul 1, acestea să nu prezinte un pericol pentru sănătatea oamenilor ca urmare a prezenței reziduurilor de pesticide. (2) Statele membre nu pot interzice sau împiedica punerea în circulație, pe teritoriul lor, a produselor menționate la articolul 1 din motive referitoare la conținutul de reziduuri de pesticide ale acestora, dacă reziduurile respective se află în cantități ce nu depășesc limitele maxime stabilite în anexa II.

Articolul 4

(1) Statele membre impun ca, pentru produsele menționate la articolul 1, să nu se permită, din momentul în care se pun în circulație, conținuturi de reziduuri de pesticide mai mari decât cele specificate în anexa II. (2) Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura, cel puțin prin prelevarea de probe pentru verificare, respectarea limitelor maxime menționate în conformitate cu alineatul (1).

Articolul 5

(1) Pentru produsele menționate în articolul 1, diferite de cele importate din țările terțe sau destinate altor state membre, statele membre pot, prin derogare de la articolul 4, să continue aplicarea unui sistem de urmărire, care este deja în vigoare pe teritoriul lor, a prezenței reziduurilor de pesticide, împreună cu orice altă măsură pentru a asigura obținerea unui efect echivalent cu conținuturile de reziduuri de pesticide specificate în anexa II și pentru evaluarea expunerii totale prin alimentație a populației la reziduurile respective, oricare ar fi sursa lor. Aceste măsuri includ revizii reprezentative regulate ale conținuturilor de reziduuri ale pesticidelor respective din alimentele reprezentative. (2) Statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la punerea în aplicare a alineatului (1).

Articolul 6

Statele membre pot autoriza prezența în și pe produsele menționate în articolul 1 a reziduurilor de pesticide, specificate în partea B din anexa II, în cantități mai mari decât cele specificate în aceasta, cu condiția ca aceste produse să nu fie destinate consumului imediat și ca un sistem de control corespunzător să asigure că nu există posibilitatea livrării acestora către utilizatorul direct sau consumator, până când conținutul de reziduuri nu mai depășesc limitele maxime specificate în partea B. Statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la măsurile adoptate. Aceste măsuri se pot aplica tuturor produselor reglementate de prezenta directivă, indiferent de originea produselor.

Articolul 7

Statele membre prezintă Comisiei, până la data de 1 august a fiecărui an, un raport cu privire la rezultatele controalelor oficiale, ale urmăririlor la care s-a procedat și ale celorlalte măsuri adoptate conform măsurilor prevăzute în articolul 4 și, dacă este cazul, în articolul 5, în anul anterior.

Articolul 8

(1) Metodele de prelevare a probelor și de analiză necesare pentru controale, urmăriri și alte măsuri prevăzute în articolul 4 și, dacă este cazul, în articolul 5, se elaborează în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 12. Existența metodelor comunitare de analiză, ce urmează să se utilizeze în cazuri de dispută, nu exclude utilizarea de către statele membre a altor metode, valabile din punct de vedere științific, prin care se pot obține rezultate comparabile. (2) Statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la folosirea celorlalte metode în conformitate cu alineatul (1).

Articolul 9

(1) Atunci când un stat membru consideră că un conținut maxim, stabilit în anexa II, pune în pericol sănătatea oamenilor și, în consecință, necesită adoptarea unei măsuri de urgență, acest stat membru poate să reducă, temporar, conținutul pe propriul său teritoriu. În acest caz, comunică imediat celorlalte state membre și Comisiei măsurile respective și anexează o justificare a acestora. (2) Dacă apare situația preconizată la alineatul (1), decizia cu privire la aceasta se adoptă în conformitate cu procedura specificată la articolul 13, dacă ar trebui modificate conținuturile maxime stabilite în anexa II. Până la luarea unei decizi de către Consiliu sau Comisie în conformitate cu procedura menționată anterior, statele membre pot menține măsurile pe care le aplică.

Articolul 10

Fără a aduce atingere articolului 9, Consiliul adoptă cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, modificările conținuturilor maxime stabilite în anexa II ca urmare a evoluției cunoștințelor științifice și tehnice.

Articolul 11

Consiliul adoptă în unanimitate, la propunerea Comisiei, cu ajutorul directivelor, orice listă nouă de produse sau orice listă nouă de reziduuri de pesticide cu conținuturile maxime ale acestora din și de pe produsele menționate la articolul 1.

Articolul 12

(1) În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută în prezentul articol, Comitetul fitosanitar permanent, în continuare numit „comitet”, este sesizat de președinte fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru. (2) În cadrul comitetului, voturile statelor membre se ponderează în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din tratat. Președintele nu participă la vot. (3) Reprezentantul Comisiei prezintă un proiect cu măsurile ce urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la aceste măsuri în termenul stabilit de președinte, având în vedere urgența subiectelor de analizat. Avizele se adoptă cu o majoritate de 54 de voturi. (4) În cazul în care măsurile sunt în conformitate cu avizul comitetului, Comisia le adoptă și le pune de îndată în aplicare. În cazul în care măsurile nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă de îndată Consiliului o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul adoptă măsurile cu majoritate calificată. În cazul în care, în termen de trei luni de la data la care i-a fost prezentată propunerea, Consiliul nu adoptă nici o măsură, Comisia adoptă măsurile propuse, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat cu majoritate simplă împotriva măsurilor în cauză.

Articolul 13

(1) În cazul în care trebuie urmată procedura stabilită în prezentul articol, comitetul este sesizat de președinte fără întârziere, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea unui stat membru. (2) În cadrul comitetului, voturile statelor membre se ponderează în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din tratat. Președintele nu participă la vot. (3) Reprezentantul Comisiei prezintă un proiect cu măsurile care urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la aceste măsuri în termen de două zile. Avizele se adoptă cu o majoritate de 54 de voturi. (4) În cazul în care măsurile sunt în conformitate cu avizul comitetului, Comisia le adoptă și le pune de îndată în aplicare. În cazul în care măsurile nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă de îndată Consiliului o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul adoptă măsurile cu majoritate calificată. În cazul în care, în termen de 15 zile de la data la care i-a fost prezentată propunerea, Consiliul nu adoptă nici o măsură, Comisia adoptă măsurile propuse și le pune de îndată în aplicare, cu excepția cazurilor în care Consiliul s-a pronunțat cu majoritate simplă împotriva măsurilor în cauză.

Articolul 14

Prezenta directivă nu se aplică produselor menționate la articolul 1, dacă se poate aduce cel puțin o dovadă corespunzătoare că acestea sunt destinate: (a) exportului în țările terțe; (b) obținerii altor produse decât cele alimentare; (c) semănatului.

Articolul 15

Pentru a aduce îmbunătățiri sistemului comunitar introdus de prezenta directivă, Consiliul reexaminează, până la 30 iunie 1991 cel târziu, prezenta directivă pe baza unui raport al Comisiei la care se anexează, dacă este cazul, propunerile corespunzătoare.

Articolul 16

Statele membre pun în aplicare, până la 30 iunie 1988 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 17

Prezenta directivă se adresează statelor membre.