Articolul 1
Directiva 86/298/CEE se modifică după cum urmează: 1. la articolul 1, a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text: „— ecartament fix sau reglabil cu lățimea mai mică de 1 150 mm pentru axele pe care au fost montate anvelopele cele mai late; deoarece axa pe care au fost montate anvelopele cele mai late se presupune că este reglată pentru o lățime maximă a ecartamentului de 1 150 mm, cealaltă axă trebuie să poată fi reglată astfel încât marginile exterioare ale anvelopelor cele mai înguste să nu depășească marginile exterioare ale anvelopelor de pe axa pe care au fost montate anvelopele cele mai late. În cazul în care ambele axe sunt echipate cu roți și anvelope de aceeași dimensiune, lățimea ecartamentului fix sau reglabil la ambele axe trebuie să fie mai mică de 1 150 mm;”; 2. la anexa II, punctul 3.1.1 se înlocuiește cu următorul text: 3.1.1. După fiecare testare parțială din cadrul procedurii de testare dinamică, nu prezintă fisuri sau rupturi astfel cum sunt descrise la punctul 3.1 din anexa III (A). În cazul în care, pe durata unei testări dinamice, apar fisuri sau rupturi importante, trebuie să se efectueze o testare suplimentară la șoc sau la strivire, astfel cum se definește la punctul 1.6 din anexa III (A), imediat după testarea care a determinat apariția acestor fisuri sau rupturi.”; 3. la anexa III (A), punctul 1.6 se înlocuiește cu următorul text: „1.6. Testări suplimentare 1.6.1. În cazul apariției unor fisuri sau rupturi care nu pot fi considerate neglijabile în timpul unei testări la șoc, trebuie să se efectueze o a doua testare similară, însă cu o înălțime de cădere de: imediat după testările la șoc care au produs aceste fisuri sau rupturi, «a» fiind raportul dintre deformarea permanentă și deformarea elastică (a = Dp/De), măsurate la punctul de impact. Deformarea permanentă suplimentară datorată celui de-al doilea impact nu trebuie să depășească 30 % din deformarea permanentă datorată primului impact. Pentru a putea efectua testarea suplimentară este necesară măsurarea deformării elastice pe durata tuturor testărilor la șoc. 1.6.2. În cazul în care, pe durata unei testări la strivire, apar fisuri sau rupturi importante, trebuie să se efectueze o a doua testare la strivire, similară, însă cu o forță echivalentă cu 1, 2 Fv, imediat după testarea la strivire care a condus la apariția acestor fisuri sau rupturi.”; 4. la anexa V se inserează următorul punct: 7.3. Indicațiile și rezultatele testărilor dinamice suplimentare.”