Articolul 1
(1) Libertatea de a presta servicii de transport maritim între state membre și între state membre și țări terțe se aplică resortisanților statelor membre stabiliți într-un stat membru, altul decât cel al destinatarului serviciilor.
(2) Dispozițiile prezentului regulament se aplică, de asemenea, resortisanților statelor membre stabiliți în afara Comunității și companiilor maritime stabilite în afara Comunității și controlate de resortisanți ai un stat membru, în cazul în care navele lor sunt înmatriculate în respectivul stat membru în conformitate cu legislația acestuia.
(3) Dispozițiile articolelor 55-58 și 62 din tratat se aplică aspectelor reglementate de prezentul regulament.
(4) În sensul prezentului regulament, sunt considerate „servicii de transport maritim între state membre și între state membre și țări terțe”, în cazul în care sunt în mod normal furnizate contra unei remunerații:
(a) servicii de transport maritim intracomunitar: transportul maritim de pasageri sau mărfuri între un port al unui stat membru și un port sau o instalație offshore a unui alt stat membru;
(b) traficul cu țări terțe: transportul maritim de pasageri sau mărfuri între un port al unui stat membru și un port sau o instalație offshore a unei țări terțe.
Articolul 2
Prin derogare de la articolul 1, restricțiile naționale unilaterale în vigoare înainte de 1 iulie 1986, aplicabile transportului anumitor mărfuri, care este rezervat în întregime sau parțial navelor care arborează pavilionul național, se elimină cel mai târziu în conformitate cu datele prevăzute de următorul calendar:
— transportul între state membre cu nave care arborează pavilionul unui stat membru: 31 decembrie 1989; — transportul între state membre și țări terțe cu nave care arborează pavilionul unui stat membru: 31 decembrie 1991; — transportul între state membre și între state membre și țări terțe efectuat cu alte nave: 1 ianuarie 1993.
Articolul 3
Acordurile de împărțire a încărcăturilor conținute în acordurile bilaterale existente, încheiate de state membre cu țări terțe, sunt eliminate progresiv sau sunt adaptate în conformitate cu dispozițiile articolului 4.
Articolul 4
(1) Acordurile de împărțire a încărcăturilor care nu sunt eliminate în conformitate cu articolul 3 sunt adaptate potrivit legislației comunitare și, în special:
(a) în ce privește traficurile reglementate de Codul Organizației Națiunilor Unite de conduită al conferințelor maritime, acestea respectă Codul și obligațiile statelor membre prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 954/79;
(b) în ce privește traficurile nereglementate de Codul Organizației Națiunilor Unite de conduită al conferințelor maritime, acordurile sunt adaptate în cel mai scurt termen, dar în orice caz înainte de 1 ianuarie 1993, astfel încât să prevadă un acces echitabil, liber și nediscriminatoriu al tuturor resortisanților Comunității, astfel cum sunt definiți la articolul 1, la cotele de încărcătură care revin statelor membre în cauză.
(2) Măsurile naționale luate în temeiul alineatului (1) sunt comunicate de îndată statelor membre și Comisiei. Procedura de consultare instituită de Decizia 77/587/CEE a Consiliului este aplicabilă.
(3) Statele membre prezintă Comisiei rapoarte asupra progreselor înregistrate în privința adaptărilor prevăzute la alineatul (1) litera (b), inițial la fiecare șase luni, iar ulterior în fiecare an.
(4) În cazul în care apar dificultăți în procesul de adaptare a acordurilor pentru a le adapta în conformitate cu alineatul (1) litera (b), statul membru în cauză informează Consiliul și Comisia. În cazurile în care acordurile sunt incompatibile cu alineatul (1) litera (b) și în care statul membru în cauză cere acest lucru, Consiliul, hotărând pe baza unei propuneri a Comisiei, ia măsurile corespunzătoare.
Articolul 5
(1) Măsurile de împărțire a încărcăturilor prevăzute în orice acorduri viitoare cu țări terțe nu sunt autorizate decât în acele circumstanțe excepționale în care companiile maritime de linie comunitare nu ar dispune altfel de o posibilitate efectivă de a participa la traficul către și dinspre țara terță în cauză. În astfel de circumstanțe, aceste acorduri pot fi permise în conformitate cu dispozițiile articolului 6.
(2) În cazurile în care o țară terță încearcă să impună statelor membre acorduri de împărțire a încărcăturilor lichide sau solide în vrac, Consiliul adoptă măsurile corespunzătoare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 4058/86 privind o acțiune coordonată în vederea garantării accesului liber la traficul transoceanic (4).
Articolul 6
(1) În cazul în care un resortisant sau o companie maritimă aparținând unui stat membru, astfel cum sunt definiți la articolul 1 alineatele (1) și (2), se confruntă sau riscă să se confrunte cu o situație în care nu au posibilitatea efectivă de a participa la traficul înspre și dinspre o anumită țară terță, statul membru respectiv informează cât mai repede posibil celelalte state membre și Comisia.
(2) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată în urma unei propuneri a Comisiei, decide cu privire la măsurile care trebuie adoptate. Aceste măsuri pot include, în circumstanțele prevăzute la articolul 5 alineatul (1), negocierea și încheierea de acorduri în materie de împărțire a încărcăturilor.
(3) În cazul în care Consiliul nu a hotărât asupra măsurilor necesare în termen de șase luni de la data la care un stat membru a furnizat informațiile prevăzute la alineatul (1), statul membru respectiv poate adopta măsurile care se dovedesc necesare pentru moment pentru menținerea posibilității efective de participare la trafic în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).
(4) Orice măsură adoptată în temeiul alineatului (3) trebuie să fie în conformitate cu dreptul comunitar și să prevadă un acces echitabil, liber și nediscriminatoriu la cotele de trafic corespunzătoare pentru resortisanții sau companiile maritime din Comunitate, astfel cum sunt definiți la articolul 1 alineatele (1) și (2).
(5) Măsurile naționale adoptate în temeiul alineatului (3) sunt notificate de îndată statelor membre și Comisiei. Procedura de consultare prevăzută de Decizia 77/587/CEE a Consiliului este aplicabilă.
Articolul 7
Consiliul, hotărând în conformitate cu condițiile prevăzute în tratat, poate extinde dispozițiile prezentului regulament la resortisanții unei țări terțe care furnizează servicii de transport maritim și sunt stabiliți în Comunitate.
Articolul 8
Fără a aduce atingere dispozițiilor din tratat referitoare la dreptul de stabilire, o persoană care prestează un serviciu de transport maritim poate, pentru efectuarea acestei prestații, să-și desfășoare în mod temporar activitatea în statul membru în care prestează serviciul, în aceleași condiții ca și cele impuse de acel stat resortisanților săi.
Articolul 9
Atât timp cât restricțiile privind libertatea de a presta servicii nu au fost eliminate, fiecare stat membru aplică aceste restricții fără deosebire bazată pe naționalitate sau ședere tuturor prestatorilor de servicii în sensul articolului 1 alineatele (1) și (2).
Articolul 10
Înainte de a adopta actele cu putere de lege și actele administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentului regulament, statele membre consultă Comisia și îi comunică orice măsuri astfel adoptate.
Articolul 11
Consiliul, hotărând în conformitate cu dispozițiile prevăzute de tratat, revizuiește prezentul regulament înainte de 1 ianuarie 1995.
Articolul 12
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.