Articolul 42
Art. 42 din NORMA nr. 3 din 26 februarie 2002 privind standardele de cunoaştere a clientelei
- Capitolul 2 Elemente esenţiale ale programelor de cunoaştere a clientelei
- Secţiunea a 4-a Monitorizarea clientelei
(1) Programul trebuie să prevadă un sistem de determinare a tranzacțiilor suspecte și o procedură de raportare a acestora persoanei desemnate potrivit art. 47 alin. (2) și autorităților competente. Banca trebuie să se concentreze asupra tipurilor de tranzacții care nu se încadrează în tiparele obișnuite și sa izoleze tranzacțiile care prezintă factori de risc ce necesita o evaluare ulterioară. Apariția unor suspiciuni depinde de volumul activelor sau veniturilor, de tipul tranzacțiilor, circumstanțele economice, reputația tarii de origine și de plauzibilitatea explicatiilor oferite de client.
(2) Tranzacțiile suspecte pot include:
a) tranzacțiile care nu se circumscriu tiparelor obișnuite, inclusiv datorită frecvenței neobisnuite a retragerilor ori depunerilor operate în cont;
b) tranzacțiile complexe, de o valoare semnificativă, care implica depuneri și retrageri de mari sume de bani;
c) transferuri externe sau alte operațiuni care nu par să aibă un sens economic, comercial sau legal, inclusiv transferuri externe care nu se circumscriu activității statutare a clientului sau care sunt ordonate de clienți care nu sunt angajați în activitatea statutara.
(3) Circumstanțele și scopul unor asemenea tranzacții trebuie să fie examinate cat mai curând posibil, inclusiv pe baza unor documente suplimentare solicitate clientului pentru justificarea tranzacției, constatările să fie consemnate în scris și să fie disponibile verificărilor ulterioare. Tranzacțiile vor fi raportate persoanei desemnate potrivit art. 47 alin. (2).