Recitale
(1)
Indicatorul de activitate este un indicator pentru riscul operațional bazat pe situația financiară. Elementele care reprezintă operațiuni bancare obișnuite în situațiile financiare ar trebui incluse în indicatorul respectiv, în timp ce elementele care trebuie excluse din indicatorul de activitate ar trebui să fie cele care nu reprezintă operațiuni bancare obișnuite, astfel cum sunt enumerate la articolul 314 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Stabilirea elementelor care ar trebui incluse sau excluse din indicatorul de activitate și din diferitele sale componente ar trebui să se bazeze pe ceea ce este prevăzut în standardele internaționale de reglementare.
(2)
Pentru unele componente de venituri și cheltuieli, ar fi disproporționat să se separe valorile diferitelor lor subcomponente sau elemente. Prin urmare, în cazul în care un element de venit sau de cheltuială figurează pe lista elementelor excluse, dar conține și elemente care figurează pe lista elementelor care trebuie incluse sau viceversa, instituțiile trebuie să se asigure că astfel de elemente nu sunt excluse sau incluse de mai multe ori.
(3)
Pentru a se alinia la standardele internaționale de reglementare, instituțiile ar trebui să includă veniturile din dobânzi și cheltuielile cu dobânzile în componenta dobânzilor, contractelor de leasing și dividendelor. Articolul 314 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 impune instituțiilor să includă toate veniturile și cheltuielile care decurg din contracte de leasing financiar și operațional, inclusiv amortizarea și deprecierea, în componenta dobânzilor, contractelor de leasing și dividendelor. Elementele legate de contractele de leasing incluse în componenta dobânzilor, contractelor de leasing și dividendelor a indicatorului de activitate ar trebui să fie aliniate la cele din Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 16. În consecință, instituțiile ar trebui să includă toate veniturile și cheltuielile din investiții imobiliare care generează chirii, inclusiv veniturile din chirii care decurg din investiții imobiliare, în componenta dobânzilor, contractelor de leasing și dividendelor.
(4)
Pentru a asigura coerența cu standardele internaționale de reglementare, instituțiile ar trebui să calculeze componenta activelor menționată la articolul 314 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca suma anumitor active bilanțiere. Întrucât componenta activelor contribuie la calcularea componentei dobânzilor, contractelor de leasing și dividendelor, instituțiile ar trebui să includă, de asemenea, în componenta activelor toate activele din bilanț care generează venituri din dobânzi sau cheltuieli cu dobânzile.
(5)
Instituțiile ar trebui să includă veniturile din dividende în componenta dobânzilor, contractelor de leasing și dividendelor. Veniturile din dividende ar trebui să includă veniturile din dividende ale instituției care decurg din investiții în acțiuni și fonduri care nu au fost consolidate în situațiile financiare ale instituției, inclusiv veniturile din dividende de la filiale, entități asociate și asocieri în participație neconsolidate.
(6)
Instituțiile ar trebui să includă alte venituri din exploatare în componenta serviciilor. Alte venituri din exploatare ar trebui să includă veniturile din operațiunile obișnuite care nu sunt incluse în alte elemente ale indicatorului de activitate, dar care sunt de natură similară.
(7)
În temeiul articolului 314 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile trebuie să includă în alte cheltuieli de exploatare cheltuielile și pierderile lor rezultate din evenimente de risc operațional. Aceste evenimente de risc operațional se pot prezenta sub mai multe forme în situația financiară a unei instituții, inclusiv sub formă de cheltuieli, pierderi, provizioane, amortizare și depreciere. Prin urmare, instituțiile ar trebui să includă în alte cheltuieli de exploatare toate impacturile evenimentelor de risc operațional care le afectează situațiile financiare, indiferent de modul în care aceste cheltuieli sunt clasificate sau contabilizate. Întrucât la articolul 314 alineatul (7) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se precizează că primele plătite și plățile primite pentru polițele de asigurare sau de reasigurare achiziționate nu trebuie incluse în calculul indicatorului de activitate, aceste cheltuieli ar trebui să includă polițele de asigurare sau de reasigurare achiziționate. Cu toate acestea, cheltuielile respective nu ar trebui să includă alte recuperări decât cele aferente asigurărilor și reasigurărilor. Cheltuielile respective ar trebui să includă, de asemenea, pierderile excepționale pe care instituțiile le pot exclude din calculul pierderii lor anuale din riscul operațional după obținerea aprobării menționate la articolul 320 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(8)
Pentru a obține informații adecvate și exhaustive cu privire la locul în care impacturile financiare ale evenimentelor de risc operațional sunt contabilizate în situația financiară a unei instituții, instituțiile trebuie să defalce impacturile financiare respective în funcție de principalele elemente din contul de profit și pierdere în care sunt contabilizate impacturile respective.
(9)
Instituțiile ar trebui să includă veniturile din taxe și comisioane în componenta serviciilor. Acestea ar trebui să cuprindă veniturile obținute din furnizarea de consultanță și de servicii și veniturile obținute de instituție prin externalizarea serviciilor financiare.
(10)
Instituțiile ar trebui să includă cheltuielile cu taxele și comisioanele în componenta serviciilor. Aceasta ar trebui să includă cheltuielile plătite pentru primirea de consultanță și servicii și taxele de externalizare plătite de instituție pentru furnizarea de servicii financiare, dar ar trebui să excludă taxele de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii nefinanciare, cum ar fi pentru resursele logistice, informatice sau umane.
(11)
Anumite tipuri de operațiuni sau alegeri contabile, inclusiv acoperirea economică a valorii juste prin poziții de profit și pierdere și separarea instrumentelor financiare derivate încorporate în instrumentele financiare hibride sau structurate gazdă, pot provoca o creștere nejustificată a componentei financiare, a cărei formulă conține suma valorilor absolute ale profitului și pierderii aferente componentei portofoliului de tranzacționare și componentei portofoliului bancar. În acoperirea economică împotriva riscurilor, o astfel de creștere nejustificată se datorează prezenței unor tipuri de operațiuni care sunt strict legate între ele și care au semn opus, și anume profit sau pierdere. Atunci când sunt înregistrate în conformitate cu standardele de contabilitate, valorile acestor operațiuni sunt contabilizate în componente diferite ale indicatorului de activitate (și anume în componenta portofoliului de tranzacționare și în componenta portofoliului bancar). Prin urmare, instituțiile financiare nu pot compensa valorile acestor operațiuni atunci când valorile respective sunt calculate în cadrul componentei financiare. În acest caz, instituțiilor ar trebui să li se permită să adopte abordarea bazată pe limite prudențiale, și anume să calculeze componenta financiară în conformitate cu partea a treia titlul I capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(12)
Instituțiile ar trebui să includă componenta de tranzacționare în componenta financiară, care conține profitul net sau pierderea netă aferent(ă) activelor și datoriilor destinate tranzacționării din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor și din diferențele de curs valutar.
(13)
Instituțiile trebuie să includă componenta bancară în componenta financiară, care conține profitul net sau pierderile nete aferente activelor și datoriilor financiare din afara portofoliului de tranzacționare, precum și profitul net sau pierderile nete din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor și din diferențele de curs valutar aferente elementelor din afara portofoliului de tranzacționare. Pierderile deja contabilizate la calcularea activelor ponderate la risc pentru riscul de credit nu ar trebui incluse în componenta bancară.
(14)
Pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a abordării bazate pe limite prudențiale, conceptul de „creștere nejustificată a componentei financiare” în cazul acoperirii economice împotriva riscurilor nu ar trebui extins pentru a acoperi profitul și pierderea instrumentelor de acoperire din portofoliul de tranzacționare care nu sunt legate în mod clar de profitul și pierderea instrumentelor acoperite din afara portofoliului de tranzacționare evaluate la valoarea justă prin profit și pierdere sau de situațiile în care instituțiile nu respectă pe deplin normele și condițiile abordării bazate pe limite prudențiale prevăzute în partea a treia titlul I capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. În plus, ajustările componentei financiare ar trebui să se limiteze la valoarea profitului și pierderii legate de riscurile acoperite efectiv de acoperirea împotriva riscurilor și să compenseze semnificativ profitul contabil și pierderea contabilă aferente elementelor acoperite împotriva riscurilor.
(15)
Instituțiile care intenționează să adopte abordarea bazată pe limite prudențiale ar trebui să poată calcula profitul și pierderea aferente tuturor pozițiilor deținute în portofoliul de tranzacționare prudențial și în afara portofoliului de tranzacționare prudențial pe parcursul celor trei exerciții financiare avute în vedere pentru calcularea componentei financiare. În cazul acoperirii economice împotriva riscurilor, instituțiile ar trebui să fie în măsură să identifice profitul și pierderea instrumentelor acoperite și a acoperirilor aferente, corelând acoperirile cu riscurile acoperite, și să documenteze relația de acoperire împotriva riscurilor în conformitate cu obiectivele de gestionare a riscurilor ale instituției. Aceste calcule sunt diferite de calculul efectuat în conformitate cu abordarea contabilă și nu se bazează pe standarde contabile armonizate și nici nu fac obiectul unor rapoarte periodice de supraveghere. Prin urmare, ar trebui să li se permită să adopte abordarea bazată pe limite prudențiale numai instituțiilor care dispun de politici, proceduri, sisteme și controale care să asigure că astfel de calcule sunt efectuate în mod corespunzător și că sunt identificate cuantumurile profitului și pierderii în cazul acoperirii economice împotriva riscurilor, cu o documentare corespunzătoare.
(16)
Pentru a preveni arbitrajul de reglementare prin alegerea utilizării abordării bazate pe limite prudențiale numai în unii ani de calcul, instituțiile ar trebui să aplice abordarea bazată pe limite prudențiale pentru toate cele trei exerciții financiare avute în vedere pentru calcularea indicatorului de activitate. În plus, instituțiilor ar trebui să li se permită să utilizeze abordarea bazată pe limite prudențiale în combinație cu abordarea contabilă pentru anumite entități din cadrul aceluiași grup sau pentru anumite tipuri de operațiuni sau alegeri contabile, inclusiv cele legate de acoperirea împotriva riscurilor a emisiunilor structurate. În special, în cazul în care instituțiile aplică abordarea bazată pe limite prudențiale numai pentru anumite tipuri de operațiuni, acestea trebuie să utilizeze abordarea contabilă pentru restul bilanțului.
(17)
Pentru a le permite autorităților competente să revizuiască adoptarea abordării bazate pe limite prudențiale, instituțiile care intenționează să adopte această abordare ar trebui să le furnizeze autorităților lor competente documentația și informațiile adecvate înainte de a pune în aplicare abordarea respectivă. Instituțiile care intenționează să utilizeze doar parțial abordarea bazată pe limite prudențiale ar trebui, din același motiv, să includă în notificare și informații privind abordarea contabilă.
(18)
Atunci când oricare dintre condițiile care permit adoptarea abordării bazate pe limite prudențiale încetează să fie îndeplinită, instituțiile ar trebui să revină la abordarea contabilă. Pentru a preveni arbitrajul de reglementare, instituțiile nu ar trebui să treacă prea frecvent de la o abordare la alta.
(19)
Din perspectiva riscului operațional, produsele sau serviciile de reasigurare nu diferă din punct de vedere conceptual de produsele sau serviciile financiare, ale căror venituri și cheltuieli care decurg din distribuția lor sunt incluse în indicatorul de activitate, de obicei la venituri din taxe și comisioane sau la cheltuieli cu taxele și comisioanele. Prin urmare, instituția nu ar trebui să excludă din calculul indicatorului de activitate toate veniturile și cheltuielile care decurg din vânzarea sau distribuirea de produse sau servicii de asigurare sau reasigurare.
(20)
Anumite impacturi financiare legate de activele care fac obiectul unui contract de leasing ori care rezultă din evenimente de risc operațional sau taxele de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii financiare ar putea, în cazuri specifice, să fie contabilizate la următoarele elemente, enumerate la articolul 314 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013: cheltuielile administrative, inclusiv cheltuielile cu personalul, astfel cum sunt menționate la articolul 314 alineatul (7) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, deprecierea imobilizărilor corporale și amortizarea imobilizărilor necorporale, astfel cum sunt menționate la articolul 314 alineatul (7) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și deprecierea și reluarea deprecierii, astfel cum sunt menționate la articolul 314 alineatul (7) litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. În astfel de cazuri, instituțiile nu ar trebui să excludă aceste impacturi financiare din calculul indicatorului de activitate.
(21)
În cazul achizițiilor, fuziunilor sau cedărilor, luarea în considerare a perioadei de trei exerciții financiare pe baza situațiilor financiare pentru calcularea indicatorului de activitate poate duce la o posibilă divergență între cerințele de capital pentru riscul operațional și profilul de risc efectiv al unei anumite instituții. Prin urmare, este necesar să se stabilească o metodă de determinare a ajustării indicatorului de activitate în cazul fuziunilor, achizițiilor sau cedărilor, precum și condițiile pentru acordarea aprobării de a exclude din indicatorul de activitate cuantumurile legate de entități sau activități cedate, pentru a se asigura o mai bună aliniere între cerințele de capital ale instituțiilor și profilul de risc efectiv al instituțiilor.
(22)
Indicatorul de activitate este un indicator pentru riscul operațional bazat pe situația financiară. Prin urmare, instituțiile ar trebui, în principiu, să își bazeze ajustarea în urma fuziunilor sau a achizițiilor pe situația financiară auditată a entităților sau a activităților fuzionate sau achiziționate. Cu toate acestea, instituțiile se pot confrunta cu dificultăți în obținerea unei serii istorice de date exacte referitoare la entitățile sau activitățile fuzionate sau achiziționate care să acopere perioada de trei exerciții financiare care trebuie luată în considerare pentru reflectarea operațiunii. Prin urmare, instituțiile ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza opțiuni alternative de calcul în cazul în care datele istorice referitoare la entitatea sau activitățile achiziționate sau fuzionate nu sunt disponibile sau nu sunt exacte pentru a acoperi întreaga perioadă care este relevantă pentru calcularea indicatorului lor de activitate. Aceste metode alternative de calcul ar trebui să fie suficient de prudente.
(23)
Cedarea unei activități sau a unei entități s-ar putea să nu implice întotdeauna faptul că riscul operațional aferent entității sau activității cedate este transferat integral entității achizitoare. Termenele și condițiile cedării pot prevedea un acord de despăgubire în cazul în care se produc, înainte de cedare, noi datorii sau pierderi care decurg din evenimente de risc operațional. Prin urmare, în cazul cedărilor, condițiile în care autoritățile competente pot acorda aprobarea menționată la articolul 315 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui, în special, să asigure faptul că entitatea sau activitatea cedată nu mai este considerată relevantă pentru profilul de risc al instituției.
(24)
În temeiul articolului 316 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile cu un indicator de activitate mai mare sau egal cu 750 de milioane EUR trebuie, pe lângă componenta indicatorului de activitate, să compileze date privind pierderile din riscul operațional și să își calculeze pierderile anuale din riscul operațional. Standardele internaționale privind riscul operațional, inclusiv cele ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, impun clasificarea evenimentelor de pierdere în șapte tipuri de evenimente. Pentru a respecta aceste standarde, taxonomia riscului operațional menționată la articolul 317 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui să se bazeze pe aceleași tipuri de evenimente.
(25)
Pentru a obține un sistem de clasificare suficient de detaliat, taxonomia riscului operațional ar trebui să includă și un al doilea nivel de clasificare, bazat pe cele mai bune practici din sector. În consecință, datele privind evenimentele de pierdere din taxonomia riscului operațional ar trebui organizate pe tipuri de evenimente de nivel 1, care să reprezinte macroevenimentele cărora ar trebui să li se atribuie un eveniment de pierdere, și pe categorii de nivel 2, care să prezinte mai detaliat caracteristicile tipurilor de evenimente de nivel 1 corespunzătoare. Pentru a încuraja armonizarea în ceea ce privește înregistrarea evenimentelor de pierdere, conceperea și descrierea categoriilor de nivel 2 ar trebui efectuate în conformitate cu standardele internaționale și cu cele mai bune practici ale sectorului.
(26)
Pentru a oferi o imagine completă asupra pierderilor unei instituții, elaborarea taxonomiei riscului operațional în funcție de tipurile de evenimente de nivel 1 și categoriile de nivel 2 ar trebui să fie concepută în așa fel încât acestea să se excludă reciproc și să fie exhaustive în mod colectiv, fără nicio categorie reziduală.
(27)
Deși tipurile de evenimente de nivel 1 și categoriile de nivel 2 ar trebui să fie exhaustive în ceea ce privește pierderile din riscul operațional, unele evenimente de pierdere pot fi atribuite unei descrieri suplimentare în plus față de încadrarea lor în tipul de eveniment de nivel 1 relevant și în categoria de nivel 2 relevantă. Pentru a îmbunătăți înregistrarea informațiilor disponibile cu privire la evenimentele de pierdere, instituțiile ar trebui să atribuie evenimentelor respective unul sau, dacă este cazul, mai multe atribute. Având în vedere natura lor, atributele nu ar trebui concepute astfel încât să se excludă reciproc și să fie exhaustive în mod colectiv. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se atribuie mai multe atribute unui singur eveniment de pierdere, inclusiv în cazul evenimentelor de pierdere legate de „furnizorii terți de servicii TIC”, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 19 din Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului (2), cărora ar trebui să li se atribuie atât atributul „risc TIC”, cât și atributul „risc asociat terților”.
(28)
Pentru a descrie în mod adecvat pierderile suferite de o instituție, instituțiile ar trebui să înregistreze în setul de date privind pierderile numai pierderile care sunt relevante pentru calcularea pierderii anuale din riscul operațional. Cu toate acestea, instituțiile nu ar trebui să includă pierderile care sunt recuperate în termen de cinci zile lucrătoare în setul de date privind pierderile, deoarece astfel de pierderi sunt recunoscute ca fiind recuperate rapid.
(29)
Taxonomia pierderilor din riscul operațional ar trebui să permită o supraveghere eficace a riscului operațional și ar trebui să fie proporțională atunci când este aplicată pentru prima dată. Din acest motiv, datele istorice privind categoriile de nivel 2 și atributele ar trebui furnizate în măsura posibilităților sau în mod voluntar cel puțin pentru întregul an 2025. În schimb, întrucât categoriile de nivel 1 sunt neschimbate în comparație cu cadrul existent, instituțiile ar trebui să furnizeze date istorice cel puțin pentru anii începând cu 1 ianuarie 2016.
(30)
Din cauza fuziunilor și achizițiilor, o instituție s-ar putea să fie obligată să calculeze pierderea anuală din riscul operațional ca urmare a creșterii dimensiunii indicatorului de activitate. În plus, din cauza provocărilor care decurg din integrarea entităților fuzionate sau achiziționate, instituțiile s-ar putea să fie obligate să își calculeze pierderile din riscul operațional, ceea ce ar putea fi o povară nejustificată. Prin urmare, instituțiilor ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se conforma cerinței de calculare a pierderii anuale din riscul operațional.
(31)
Instituțiile ar putea raporta un indicator de activitate mai mare sau egal cu 750 de milioane EUR numai temporar, din cauza unor circumstanțe tranzitorii. Prin urmare, calcularea pierderii anuale din riscul operațional atunci când depășirea pragului este doar o excepție temporară într-un anumit interval de timp ar fi o povară nejustificată pentru instituțiile respective.
(32)
În anumite circumstanțe, pot fi înființate instituții-punte pentru a gestiona rezoluția instituțiilor. Având în vedere specificitatea instituțiilor-punte și caracterul lor temporar, calcularea pierderii anuale din riscul operațional ar fi o povară nejustificată pentru instituțiile respective. Din acest motiv, instituțiile respective ar trebui să fie scutite de această obligație.
(33)
Entitățile sau activitățile achiziționate sau fuzionate își pot înregistra pierderile utilizând o taxonomie a riscurilor diferită de cea a instituției raportoare. Pentru a asigura comparabilitatea și coerența datelor, instituția raportoare ar trebui să reclasifice pierderile entităților achiziționate sau fuzionate utilizând taxonomia riscului menționată la articolul 317 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(34)
Pierderile entităților sau activităților achiziționate sau fuzionate pot fi denominate într-o monedă diferită de cea a instituției raportoare. Prin urmare, instituțiile ar trebui să includă pierderile respective în pierderile instituției raportoare utilizând, pentru fiecare dintre intervalele de 10 ani, cursul de schimb utilizat la sfârșitul anului relevant.
(35)
Este posibil ca entitățile sau activitățile fuzionate sau achiziționate să nu înregistreze pierderi sau să înregistreze pierderi utilizând o taxonomie a riscului diferită de cea menționată la articolul 317 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, deoarece entitățile sau activitățile respective nu sunt obligate de legislația aplicabilă să elaboreze un set de date privind pierderile în conformitate cu articolul 317 alineatul (2) din regulamentul respectiv. De asemenea, este posibil ca entitățile sau activitățile fuzionate sau achiziționate să nu fi intrat în domeniul de aplicare al articolului 317 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru fiecare dintre cei 10 ani anteriori achiziției sau fuziunii. În astfel de cazuri, instituțiile ar trebui să calculeze pierderea anuală din riscul operațional utilizând pierderile raportate pentru care sunt disponibile date, ajustând rezultatul pentru a ține cont de rata de acoperire sau de pierderile raportate în comparație cu întreaga instituție.
(36)
Dispozițiile prezentului regulament sunt strâns legate între ele, deoarece toate specifică aspecte-cheie ale cerințelor privind riscul operațional. Pentru a asigura coerența între aceste dispoziții, pentru a facilita accesul utilizatorilor finali și pentru a permite instituțiilor să aplice dispozițiile respective în mod consecvent, acestea ar trebui incluse într-un singur regulament.
(37)
Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.
(38)
Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),
Articolul 1
Venituri din dobânzi
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 1 Componenta dobânzilor, contractelor de leasing și divi
Instituțiile calculează veniturile din dobânzi menționate la articolul 314 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind suma următoarelor subelemente:
(a) venituri din dobânzi aferente activelor financiare deținute în vederea tranzacționării;
(b) venituri din dobânzi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere;
(c) venituri din dobânzi aferente activelor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere;
(d) venituri din dobânzi aferente activelor financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global;
(e) venituri din dobânzi aferente activelor financiare evaluate la costul amortizat;
(f) venituri din dobânzi provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii;
(g) venituri din dobânzi aferente altor active;
(h) venituri din dobânzi aferente datoriilor;
(i) venituri din contractele de leasing operațional, inclusiv veniturile din chirii provenite din investiții imobiliare;
(j) venituri din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste;
(k) profituri din activele care fac obiectul unui contract de leasing, inclusiv câștigurile din modificările contractului de leasing.
Articolul 2
Cheltuieli cu dobânzile
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 1 Componenta dobânzilor, contractelor de leasing și divi
Instituțiile calculează cheltuielile cu dobânzile menționate la articolul 314 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind suma următoarelor subelemente:
(a) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării;
(b) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere;
(c) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare evaluate la costul amortizat;
(d) cheltuieli cu dobânzile provenite din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – instrumente financiare derivate pe riscul de rată a dobânzii;
(e) cheltuieli cu dobânzile aferente altor datorii;
(f) cheltuieli cu dobânzile aferente activelor;
(g) cheltuieli de leasing operațional, inclusiv cheltuielile directe de exploatare aferente investițiilor imobiliare care generează chirii;
(h) cheltuieli din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste;
(i) pierderi din active care fac obiectul unui contract de leasing operațional;
(j) amortizarea și deprecierea sau reluarea deprecierii activelor care fac obiectul unui contract de leasing operațional ale căror venituri sau cheltuieli aferente sunt incluse în calculul componentei dobânzilor.
Subelementele menționate la primul paragraf nu trebuie să conțină cheltuieli cauzate de evenimente de risc operațional. În schimb, instituțiile includ aceste cheltuieli în elementul menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (d) punctul (i).
Articolul 3
Componenta activelor
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 1 Componenta dobânzilor, contractelor de leasing și divi
Instituțiile calculează componenta activelor menționată la articolul 314 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind suma următoarelor subelemente:
(a) valoarea contabilă brută a soldurilor de numerar la bănci centrale și a altor depozite la vedere;
(b) valoarea contabilă brută a titlurilor de datorie;
(c) valoarea contabilă brută a creditelor și avansurilor;
(d) valoarea justă a instrumentelor derivate clasificate drept active financiare la data de referință pentru calcularea componentei activelor, atât timp cât fluxurile provenite din astfel de instrumente derivate au fost recunoscute în cursul exercițiului financiar în componenta dobânzilor;
(e) valoarea contabilă a imobilizărilor corporale și necorporale care fac obiectul unui contract de leasing.
În sensul literei (d), instituțiile includ atât tranzacționarea și acoperirile economice, cât și contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor.
Articolul 4
Componenta dividendelor
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 1 Componenta dobânzilor, contractelor de leasing și divi
Componenta dividendelor menționată la articolul 314 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se compune din veniturile din dividende provenite atât din instrumente de capital, cât și din investiții.
Articolul 5
Alte venituri din exploatare
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 2 Componenta serviciilor
Instituțiile calculează alte venituri din exploatare menționate la articolul 314 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind suma următoarelor elemente, cu excepția recuperării cheltuielilor administrative:
(a) venituri din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția veniturilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste;
(b) venituri din alte venituri care nu sunt generate de contracte de leasing;
(c) profituri din active imobilizate și grupuri destinate cedării clasificate drept deținute în vederea vânzării și care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte.
Articolul 6
Alte cheltuieli de exploatare
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 2 Componenta serviciilor
(1) Instituțiile calculează celelalte cheltuieli de exploatare menționate la articolul 314 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind suma următoarelor elemente: (a) cheltuieli din modificările valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate utilizând modelul valorii juste, cu excepția cheltuielilor din modificările valorii juste a investițiilor imobiliare care generează chirii și sunt evaluate utilizând modelul valorii juste; (b) cheltuieli din alte cheltuieli care nu sunt cauzate de evenimente de risc operațional și nici de active care fac obiectul unui contract de leasing; (c) pierderi din active imobilizate și grupuri destinate cedării clasificate drept deținute în vederea vânzării și care nu pot fi considerate operațiuni întrerupte; (d) pierderi, cheltuieli, provizioane și alte impacturi financiare care sunt cauzate de evenimente de risc operațional contabilizate la orice element din contul de profit și pierdere, inclusiv pierderile, cheltuielile, provizioanele și alte impacturi financiare care sunt contabilizate la următoarele elemente: (i) cheltuieli cu dobânzile; (ii) alte cheltuieli de exploatare; (iii) cheltuieli cu personalul; (iv) alte cheltuieli administrative; (v) amortizarea; (vi) provizioane sau (-) reluări de provizioane; (vii) deprecierea sau (-) reluarea deprecierii.
(2) În sensul alineatului (1) litera (d), pierderile, cheltuielile, provizioanele și alte impacturi financiare care sunt cauzate de evenimente de risc operațional: (a) nu includ plățile aferente primite din alte polițe decât cele de asigurare sau de reasigurare achiziționate; (b) includ orice plată aferentă primită din polițele de asigurare sau de reasigurare achiziționate; (c) includ pierderile excepționale care, în urma aprobării acordate de autoritatea competentă în temeiul articolului 320 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pot fi excluse din calculul pierderii anuale aferente riscului operațional a instituției.
Articolul 7
Componenta veniturilor din taxe și comisioane
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 2 Componenta serviciilor
Componenta veniturilor din taxe și comisioane menționată la articolul 314 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 include veniturile din activități auxiliare serviciilor financiare, inclusiv veniturile din activități informatice necesare pentru executarea unui serviciu financiar. Instituțiile calculează veniturile din taxe și comisioane ca fiind suma următoarelor elemente:
(a) venituri din taxe și comisioane aferente titlurilor de valoare;
(b) venituri din taxe și comisioane provenite din finanțarea întreprinderilor;
(c) venituri din taxe și comisioane provenite din consultanța pe bază de onorarii;
(d) venituri din taxe și comisioane provenite din compensare și decontare;
(e) venituri din taxe și comisioane provenite din gestionarea activelor;
(f) venituri din taxe și comisioane provenite din custodie;
(g) venituri din taxe și comisioane provenite din serviciile administrative centrale pentru plasamente colective;
(h) venituri din taxe și comisioane provenite din tranzacții fiduciare;
(i) venituri din taxe și comisioane provenite din servicii de plată;
(j) venituri din taxe și comisioane provenite din resursele clienților distribuite, dar neadministrate;
(k) venituri din taxe și comisioane provenite din finanțare structurată;
(l) venituri din taxe și comisioane provenite din activități de administrare a creditelor;
(m) venituri din taxe și comisioane provenite din angajamente de creditare date;
(n) venituri din taxe și comisioane provenite din garanții financiare date;
(o) venituri din taxe și comisioane provenite din credite acordate;
(p) venituri din taxe și comisioane provenite din cursul de schimb valutar;
(q) venituri din taxe și comisioane aferente mărfurilor;
(r) alte venituri din taxe și comisioane.
Articolul 8
Componenta cheltuielilor cu taxe și comisioane
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 2 Componenta serviciilor
Componenta cheltuielilor cu taxe și comisioane menționată la articolul 314 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 include cheltuielile cu activitățile auxiliare serviciilor financiare, inclusiv cheltuielile cu activitățile informatice necesare pentru executarea unui serviciu financiar. Instituțiile calculează cheltuielile cu taxe și comisioane ca fiind suma următoarelor elemente:
(a) cheltuieli cu taxe și comisioane aferente titlurilor de valoare;
(b) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din compensare și decontare;
(c) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din gestionarea activelor;
(d) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din custodie;
(e) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din servicii de plată;
(f) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din activități de administrare a creditelor;
(g) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din angajamente de creditare primite;
(h) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din garanții financiare primite;
(i) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din distribuția externă de produse;
(j) cheltuieli cu taxe și comisioane provenite din cursul de schimb valutar;
(k) alte cheltuieli cu taxe și comisioane.
Articolul 9
Calculul componentei financiare
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 3 Componenta financiară
La calcularea componentei financiare menționate la articolul 314 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile utilizează una dintre următoarele abordări:
(a) „abordarea contabilă” conform căreia calculează componenta financiară în conformitate cu articolele 10 și 11 din prezentul regulament pe baza cadrului contabil aplicabil;
(b) „abordarea bazată pe limite prudențiale”, în cadrul căreia calculează componenta financiară în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament pe baza limitelor prudențiale prevăzute în partea a treia titlul 1 capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu condiția să fie îndeplinite toate condițiile următoare: (i) anumite tipuri de operațiuni efectuate sau de opțiuni contabile alese, inclusiv acoperirea economică a valorii juste prin poziții de profit și pierdere sau separarea instrumentelor derivate încorporate în instrumente-gazdă hibride sau în instrumente financiare structurate, conduc la o creștere nejustificată a componentei financiare atunci când se utilizează abordarea contabilă; (ii) instituția dispune de politici, proceduri, sisteme și controale pentru: 1. a identifica profitul și pierderea instrumentelor acoperite și a acoperirilor aferente, corelând aceste acoperiri cu riscurile acoperite; 2. a calcula în mod corespunzător profiturile și pierderile din portofoliul prudențial de tranzacționare și din afara portofoliului prudențial de tranzacționare; (iii) politicile, procedurile, sistemele și controalele interne permit documentarea relației de acoperire împotriva riscurilor și a modificărilor acesteia în timp, pe baza obiectivelor și alegerilor în materie de gestionare a riscurilor; (iv) ajustările componentei financiare sunt limitate la valoarea profitului și pierderii legate de riscurile acoperite efectiv de acoperirea împotriva riscurilor care compensează semnificativ profitul contabil și pierderea contabilă aferente elementelor acoperite împotriva riscurilor.
Articolul 10
Componenta portofoliului de tranzacționare
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 3 Componenta financiară / Secțiunea 1 Calcularea compone
Atunci când calculează componenta financiară în conformitate cu abordarea contabilă, instituțiile calculează componenta portofoliului de tranzacționare menționată la articolul 314 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind suma următoarelor elemente:
(a) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării – net;
(b) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării;
(c) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din active și datorii financiare deținute în vederea tranzacționării.
Articolul 11
Componenta portofoliului bancar
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 3 Componenta financiară / Secțiunea 1 Calcularea compone
Atunci când calculează componenta financiară în conformitate cu abordarea contabilă, instituțiile calculează componenta portofoliului bancar menționată la articolul 314 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ca fiind suma următoarelor elemente:
(a) câștiguri sau (-) pierderi din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net;
(b) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere;
(c) câștiguri sau (-) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net;
(d) câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor – net, atunci când contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor este utilizată pentru acoperirea împotriva riscurilor a altor active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării;
(e) diferențe de curs valutar [câștig sau (-) pierdere] – net, atunci când aceste diferențe provin din alte active și datorii financiare decât cele deținute în vederea tranzacționării.
Articolul 12
Abordarea bazată pe limite prudențiale
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 3 Componenta financiară / Secțiunea 2 Calcularea compone
(1) Atunci când utilizează abordarea bazată pe limite prudențiale pentru calcularea componentei financiare, instituțiile ajustează elementele menționate la articolele 10 și 11 din prezentul regulament în conformitate cu partea a treia titlul I capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(2) Instituțiile aplică abordarea bazată pe limite prudențiale în concordanță cu propriile strategii, politici, proceduri, sisteme și controale, astfel cum se prevede în partea a treia titlul 1 capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(3) Instituțiile pot utiliza abordarea bazată pe limite prudențiale în combinație cu abordarea contabilă. În sensul primului paragraf, instituțiile pot aplica abordarea bazată pe limite prudențiale anumitor entități din cadrul aceluiași grup sau anumitor tipuri de operațiuni. În acest caz, instituțiile demonstrează că domeniul de aplicare al abordării bazate pe limite prudențiale nu este ales pentru a profita de arbitrajul de reglementare. Instituțiile aplică abordarea contabilă pentru partea rămasă din bilanț. Instituțiile notifică autorităților competente orice modificare semnificativă a domeniului de aplicare al abordării bazate pe limite prudențiale în conformitate cu articolul 13.
(4) Instituțiile aplică abordarea bazată pe limite prudențiale pentru toate cele trei exerciții financiare avute în vedere pentru calcularea componentei financiare.
(5) Atunci când instituțiile aplică abordarea bazată pe limite prudențiale, autoritățile competente verifică dacă sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 9 litera (b).
Articolul 13
Procedura de notificare pentru utilizarea abordării bazate pe limite prudențiale
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 3 Componenta financiară / Secțiunea 2 Calcularea compone
(1) Instituțiile notifică autorității lor competente intenția de a utiliza abordarea bazată pe limite prudențiale cu cel puțin 90 de zile înainte de a începe să utilizeze abordarea respectivă.
(2) Notificarea privind intenția de a utiliza abordarea bazată pe limite prudențiale conține următoarele: (a) o confirmare a faptului că utilizarea abordării bazate pe limite prudențiale a fost aprobată de organul de conducere sau de un comitet intern desemnat de acesta, precum și data aprobării respective; (b) data de la care se va utiliza abordarea bazată pe limite prudențiale; (c) descrierea tipurilor de operațiuni efectuate sau a opțiunilor contabile alese care duc la creșterea nejustificată a componentei financiare și așteptările instituției cu privire la evoluția acestora; (d) o descriere a portofoliilor din componenta portofoliului de tranzacționare și din componenta portofoliului bancar care sunt afectate de creșterea nejustificată; (e) valoarea portofoliilor menționate la litera (d) la data de referință a notificării, exprimată ca: (i) valoare noțională pentru instrumentele financiare derivate; (ii) valoare nominală pentru instrumentele de datorie; (iii) valoare de piață pentru acțiuni și organisme de plasament colectiv; (f) atunci când notificarea este transmisă de o entitate consolidantă, contribuția fiecărei filiale la portofoliile menționate la literele (d) și (e); (g) o descriere a ajustărilor aduse elementelor menționate la articolele 10 și 11 ca urmare a utilizării abordării bazate pe limite prudențiale; (h) o analiză a impactului, la ultima dată de raportare și în comparație cu abordarea contabilă, al utilizării abordării bazate pe limite prudențiale, asupra: (i) componentei portofoliului de tranzacționare; (ii) componentei portofoliului bancar; (iii) componentei financiare; (iv) indicatorului de activitate; (v) cerințelor de capital pentru riscul operațional; (i) atunci când instituțiile aplică abordarea bazată pe limite prudențiale în combinație cu abordarea contabilă în conformitate cu articolul 12 alineatul (3): (i) o descriere a tipurilor de operațiuni pentru care se utilizează abordarea contabilă; (ii) o analiză a impactului la ultima dată de raportare al utilizării abordării contabile în comparație cu abordarea bazată pe limite prudențiale asupra: 1. componentei portofoliului de tranzacționare; 2. componentei portofoliului bancar; 3. componentei financiare; 4. indicatorului de activitate; 5. cerințelor de capital pentru riscul operațional; (j) o descriere a politicilor, procedurilor, sistemelor și controalelor menționate la articolul 9 litera (b) punctul (ii); (k) un raport al examinării independente de către funcția independentă de control al riscurilor sau de către auditul intern sau extern al instituției cu privire la îndeplinirea condițiilor menționate la articolul 9 litera (b).
(3) Perioada de 90 de zile menționată la alineatul (1) începe numai atunci când informațiile și documentația menționate la alineatul (2) sunt complete.
(4) Instituțiile actualizează următoarea documentație și furnizează actualizarea respectivă autorității lor competente: (a) documentația menționată la alineatul (2) literele (c)-(i) și litera (k), cel puțin o dată pe an; (b) documentația menționată la alineatul (2) litera (j), dar numai în cazul în care au existat modificări în cursul perioadei de utilizare a abordării bazate pe limite prudențiale. În sensul literei (a), instituțiile furnizează autorității lor competente documentația menționată la alineatul (2) literele (h) și (i) la data de referință a actualizării calculului indicatorului de activitate.
Articolul 14
Revenirea la abordarea contabilă
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 3 Componenta financiară / Secțiunea 2 Calcularea compone
(1) Instituțiile revin la abordarea contabilă atunci când oricare dintre condițiile prevăzute la articolul 9 litera (b) nu mai este îndeplinită.
(2) Instituțiile care au revenit la abordarea contabilă aplică această abordare contabilă pentru toate cele trei exerciții financiare avute în vedere pentru calcularea componentei financiare.
(3) Instituțiile care au revenit la abordarea contabilă nu utilizează din nou abordarea bazată pe limite prudențiale în cursul următoarelor trei exerciții financiare.
Articolul 15
Procedura de notificare pentru revenirea la abordarea contabilă
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE / CAPITOLUL 3 Componenta financiară / Secțiunea 2 Calcularea compone
(1) Instituțiile notifică autorităților competente revenirea la abordarea contabilă cu cel puțin 90 de zile înainte de revenirea la aceasta.
(2) Notificarea privind revenirea la abordarea contabilă conține: (a) o confirmare a faptului că revenirea la abordarea contabilă a fost aprobată de organul de conducere sau de un comitet intern desemnat de organul de conducere, precum și data aprobării respective; (b) data de la care se va utiliza abordarea contabilă; (c) informații privind condițiile menționate la articolul 9 litera (b) care nu mai sunt îndeplinite; (d) o analiză a impactului, la ultima dată de raportare și în comparație cu abordarea bazată pe limite prudențiale, al revenirii la abordarea contabilă, asupra: (i) componentei portofoliului de tranzacționare; (ii) componentei portofoliului bancar; (iii) componentei financiare; (iv) indicatorului de activitate; (v) cerințelor de capital pentru riscul operațional; (e) un raport al examinării independente de către funcția independentă de control al riscurilor sau de către auditul intern sau extern al instituției cu privire la literele (c) și (d).
Articolul 16
Domeniul de aplicare al excluderilor din indicatorul de activitate
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL II ELEMENTE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN INDICATORUL DE ACTIVITATE
(1) În sensul articolului 314 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile nu exclud din calculul indicatorului de activitate veniturile și cheltuielile care rezultă din distribuția de produse sau servicii de asigurare sau reasigurare.
(2) În sensul articolului 314 alineatul (7) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile nu exclud din calculul indicatorului de activitate următoarele elemente, atunci când acestea sunt contabilizate drept cheltuieli administrative: (a) taxe de externalizare plătite pentru furnizarea de servicii financiare; (b) cheltuieli de închiriere; (c) cheltuieli administrative, inclusiv cheltuieli cu personalul, rezultate din evenimente de risc operațional.
(3) În sensul articolului 314 alineatul (7) literele (f) și (i) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile nu exclud din calculul indicatorului de activitate următoarele elemente, atunci când acestea sunt legate de active care fac obiectul unui contract de leasing sau rezultă din evenimente de risc operațional: (a) amortizarea imobilizărilor corporale; (b) amortizarea imobilizărilor necorporale; (c) deprecierea sau reluarea deprecierii.
Articolul 17
Calcularea ajustărilor indicatorului de activitate în cazul fuziunilor și achizițiilor
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL III AJUSTĂRILE INDICATORULUI DE ACTIVITATE
(1) Atunci când își calculează indicatorul de activitate, instituțiile includ elementele aferente entităților sau activităților achiziționate sau fuzionate, pe baza situațiilor financiare auditate istorice. În cazul achizițiilor unor activități pentru care nu s-au stabilit de-a lungul timpului situații financiare specifice, instituțiile trebuie să își bazeze calculul pe informațiile financiare istorice utilizate pentru evaluarea finală a activității dobândite.
(2) Instituțiile care pot dovedi că situațiile financiare auditate istorice sau informațiile financiare istorice referitoare la activitatea sau entitatea achiziționată sau fuzionată nu sunt disponibile sau nu sunt exacte includ în calculul indicatorului lor de activitate entitățile sau activitățile achiziționate sau fuzionate, utilizând indicatorul de activitate al instituției înmulțit cu factorul M & A, care se calculează în conformitate cu următoarea formulă și pe baza ultimelor informații financiare disponibile și exacte în legătură cu entitatea sau activitatea respectivă, inclusiv exercițiul financiar anualizat în curs: unde venitul net din exploatare (VNE) se calculează conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/3117 al Comisiei (4) (FINREP F02.00_r355_c010).
(3) În cazul în care abordarea bazată pe factorul M & A nu este fezabilă din cauza lipsei de date, instituțiile includ entitățile sau activitățile achiziționate sau fuzionate în calculul indicatorului lor de activitate, utilizând previziuni financiare în legătură cu entitatea sau activitatea respectivă, pe baza informațiilor utilizate pentru evaluarea finală.
(4) Instituțiile utilizează situațiile financiare auditate pentru calcularea indicatorului de activitate în locul abordării menționate la alineatul (2) de îndată ce entitatea sau activitatea achiziționată sau fuzionată este inclusă integral în situațiile financiare ale instituțiilor.
(5) Instituțiile aplică, de asemenea, orice ajustare a indicatorului de activitate în conformitate cu alineatele (1)-(4) la nivelul întreprinderii-mamă, în cazul în care întreprinderea-mamă respectivă face obiectul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în temeiul articolului 11 din regulamentul respectiv.
(6) Instituțiile notifică autorității competente planul lor de a include în calculul indicatorului de activitate entitățile sau activitățile care urmează să fie achiziționate sau fuzionate, în conformitate cu metodele menționate la alineatele (1), (2) și (3). Instituțiile efectuează această notificare fără întârziere și cel târziu în momentul includerii, în conformitate cu articolul 315 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, a entităților sau activităților care urmează să fie achiziționate sau fuzionate și prezintă cerințele de fonduri proprii pentru riscul operațional calculate în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol.
Articolul 18
Momentul ajustărilor indicatorului de activitate în urma fuziunilor și achizițiilor
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL III AJUSTĂRILE INDICATORULUI DE ACTIVITATE
Instituțiile iau în considerare ajustările menționate la articolul 17 la prima dată de transmitere a raportării aplicabilă în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/3117 de după data de la care fuziunea sau achiziția produce efecte.
Articolul 19
Procedura de acordare a aprobării de a exclude din indicatorul de activitate sumele care sunt legate de entități sau activități cedate
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL III AJUSTĂRILE INDICATORULUI DE ACTIVITATE
(1) Autoritățile competente pot acorda instituțiilor aprobarea menționată la articolul 315 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 după ce au analizat profilul de risc operațional al următoarelor elemente: (a) contribuția entităților sau activităților cedate la pierderile din riscul operațional ale instituției din ultimele cel puțin cinci exerciții financiare; (b) orice acord contractual prin care instituția sau orice altă entitate din grupul său se angajează să ofere cumpărătorului entităților sau activităților cedate compensații sau despăgubiri pentru pierderile sau datoriile viitoare rezultate din evenimente de risc operațional care au avut loc înainte de cedare; (c) impactul asupra structurii de gestionare a riscului operațional a instituției al cedării entităților sau activităților care ar submina capacitatea acesteia de a identifica, măsura și atenua riscul operațional, inclusiv al modificărilor care afectează sistemele de tehnologie a informației, transferul de resurse și orice alte aspecte relevante legate de restructurare.
(2) Instituțiile care solicită aprobarea menționată la articolul 315 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 transmit autorității competente următoarele: (a) o descriere a cedării entităților sau activităților, a justificării acesteia și a datelor sale de punere în aplicare; (b) o analiză cantitativă a impactului cedării entităților sau activităților asupra cerințelor de capital pentru riscul operațional și orice documente justificative, inclusiv situațiile financiare auditate și situațiile financiare proforma întocmite de un auditor independent; (c) detaliile pierderilor din riscul operațional aferente entităților sau activităților cedate din ultimele 10 exerciții financiare, dacă sunt disponibile; (d) termenele și condițiile cedării entităților sau activităților, inclusiv orice acorduri secundare, precum și o analiză juridică privind datoriile care pot apărea ca urmare a unor evenimente care au avut loc înainte de cedare; (e) o confirmare a faptului că organul de conducere a aprobat cedarea entităților sau a activităților și data aprobării respective; (f) o analiză a impactului cedării entităților sau activităților asupra structurii de gestionare a riscului operațional a instituției; (g) orice document sau informație suplimentară care dovedește că entitatea sau activitățile cedate nu mai sunt considerate relevante pentru profilul de risc al instituției.
(3) Instituțiile transmit autorității competente relevante cererea lor completă de acordare a aprobării menționată la articolul 315 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 cu cel puțin 90 de zile înainte de data preconizată pentru ajustarea indicatorului de activitate.
(4) Autoritatea competentă în cauză răspunde în scris unei cereri de acordare a aprobării menționate la articolul 315 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în termen de 90 de zile de la primirea documentației complete în sprijinul cererii respective.
Articolul 20
Procedura de acordare a aprobării de a exclude din indicatorul de activitate sumele aferente entităților sau activităților cedate în cazul cărora impactul cesionărilor este scăzut
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL III AJUSTĂRILE INDICATORULUI DE ACTIVITATE
(1) În cazul în care se depune cererea menționată la articolul 19 alineatul (2), se consideră că aprobarea menționată la articolul 315 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a fost acordată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții: (a) suma veniturilor nete din exploatare (VNE) ale entităților sau activităților cedate pe parcursul unui exercițiu financiar nu reprezintă mai mult de 5 % din VNE ale instituției cedente în cursul aceluiași exercițiu financiar; (b) autoritatea competentă nu respinge cererea în scris în termen de 90 de zile de la primirea documentației complete în sprijinul unei cereri de acordare a aprobării depuse de o instituție.
(2) Instituțiile efectuează calculul menționat la alineatul (1) litera (a) la sfârșitul exercițiului financiar precedent, utilizând cuantumul VNE al entităților sau activităților cedate și pe cel al instituției cedente.
Articolul 21
Calcularea ajustării indicatorului de activitate în cazul cedărilor
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL III AJUSTĂRILE INDICATORULUI DE ACTIVITATE
Instituțiile cărora li s-a acordat aprobarea menționată la articolul 19 sau 20, după caz, pot exclude din indicatorul de activitate sumele aferente entităților sau activităților cedate pentru cele mai recente trei exerciții financiare, pe baza situațiilor financiare auditate ale entităților respective sau a informațiilor financiare utilizate pentru evaluarea finală a activităților respective.
Articolul 22
Momentul ajustărilor indicatorilor de activitate în cazul cedărilor
PARTEA I COMPONENTELE INDICATORULUI DE ACTIVITATE, ELEMENTELE CARE TREBUIE EXCLUSE DIN ACEST INDICATOR ȘI AJUSTĂRILE ACESTUI INDICATOR / TITLUL III AJUSTĂRILE INDICATORULUI DE ACTIVITATE
Instituțiile cărora li s-a acordat aprobarea menționată la articolul 19 sau 20, după caz, își pot ajusta indicatorul de activitate în conformitate cu articolul 21. Instituțiile respective raportează cerințele de capital pentru riscul operațional revizuite la următoarea dată de transmitere a raportării aplicabilă, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3117.
Articolul 23
Clasificarea evenimentelor de pierdere
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
(1) În sensul articolului 317 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere într-un singur tip de evenimente de nivel 1 în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament și într-o singură categorie de nivel 2 în conformitate cu articolele 25-31 din prezentul regulament. În cazul în care un eveniment de pierdere se încadrează în mai multe tipuri de evenimente de nivel 1 sau în mai multe categorii de nivel 2, instituțiile clasifică evenimentul respectiv în cel mai relevant tip de evenimente de nivel 1 sau în cea mai relevantă categorie de nivel 2.
(2) Instituțiile atribuie fiecărui eveniment de pierdere toate atributele aplicabile în conformitate cu articolul 32.
(3) Instituțiile nu includ în setul de date privind pierderile acele pierderi care sunt recuperate integral în termen de cinci zile lucrătoare. În cazul în care recuperarea este parțială, instituțiile includ în pierderea brută menționată la articolul 318 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 numai partea din pierdere care nu este recuperată în termen de cinci zile lucrătoare.
(4) Instituțiile consideră drept evenimente de pierdere cauzate de proceduri judiciare pierderile cauzate de toate litigiile și acordurile de soluționare, incluzând atât tranzacțiile judiciare, cât și diferendele și acordurile de soluționare extrajudiciară.
Articolul 24
Clasificarea de nivel 1
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere într-unul dintre următoarele tipuri de evenimente de nivel 1:
Clasificarea pe tipuri de evenimente de nivel 1 Descriere Număr de referință Fraudă internă Pierderi cauzate de acțiuni de tipul celor care vizează fraudarea și însușirea frauduloasă de bunuri, excluzând evenimentele de discriminare sau încălcare a principiului diversității, care implică cel puțin o parte internă (și anume o parte care are o relație directă cu instituția sau pentru care instituția este răspunzătoare în solidar), inclusiv cazurile în care partea internă acționează în coluziune cu părți externe. 1 Fraudă externă Pierderi cauzate de acțiuni de tipul celor care vizează fraudarea și însușirea frauduloasă de bunuri, săvârșite de o parte externă fără implicarea unei părți interne. 2 Practici de angajare și siguranța la locul de muncă Pierderi rezultate din acțiuni contrare dispozițiilor legislației și convențiilor în materie de ocupare a forței de muncă, sănătate și siguranță la locul de muncă, din plata de daune pentru vătămări corporale sau din evenimente de discriminare sau de încălcare a principiilor diversității împotriva angajaților. 3 Clienți, produse și practici comerciale Pierderi, altele decât cele cauzate de fraude, rezultate din încălcarea obligațiilor profesionale față de anumiți clienți (inclusiv a celor privind încrederea/siguranța și cele privind adecvarea serviciilor), din practici comerciale sau din natura sau caracteristicile unui produs. 4 Pagube aduse activelor corporale Pierderi rezultate din distrugerea sau deteriorarea activelor corporale, vătămarea angajaților sau a afiliaților instituției, distrugerea sau deteriorarea activelor publice sau vătămarea persoanelor neafiliate pentru care instituția este răspunzătoare, ca urmare a unor dezastre naturale sau a altor evenimente, inclusiv accidente, daune intenționate, război, tulburări civile, revolte și terorism. 5 Întreruperea activității și funcționarea neadecvată a sistemelor Pierderi rezultate din întreruperi ale activității sau funcționarea neadecvată a sistemelor. 6 Execuția, livrarea și gestionarea proceselor Pierderi rezultate din prelucrarea neadecvată a tranzacțiilor sau din gestionarea necorespunzătoare a proceselor și a datelor, din relațiile cu contrapărțile comerciale, cu vânzătorii și cu autoritățile fiscale și de reglementare. 7
Articolul 25
Clasificarea de nivel 2 pentru tipul de evenimente de nivel 1 Fraudă internă
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere clasificat drept „Fraudă internă” în conformitate cu articolul 24 într-una dintre următoarele categorii de nivel 2:
Clasificarea de nivel 2 a fraudelor interne Descriere Număr de referință Mită și corupție Darea sau luarea de mită sau acte de corupție comise de o parte internă din cadrul instituției. 1.1 Fraudă internă comisă împotriva instituției Fraudă comisă de o parte internă împotriva instituției. Această categorie include furtul sau manipularea datelor și evenimentele de tranzacționare necinstite, inclusiv pe cele comise prin utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pozițiilor, a riscurilor și a conturilor de profit și pierdere. 1.2 Fraudă internă comisă împotriva altor părți interesate Fraudă comisă de o parte internă împotriva părților externe ale instituției, inclusiv împotriva clienților și a părților terțe. Această categorie include furtul sau manipularea datelor și evenimentele de tranzacționare necinstite, inclusiv pe cele comise prin utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pozițiilor, a riscurilor și a conturilor de profit și pierdere. 1.3
Articolul 26
Clasificarea de nivel 2 pentru tipul de evenimente de nivel 1 Fraudă externă
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere clasificat drept „Fraudă externă” în conformitate cu articolul 24 într-una dintre următoarele categorii de nivel 2:
Clasificarea de nivel 2 a fraudelor externe Descriere Număr de referință Fraudă comisă de clienții instituției Acte frauduloase care nu au legătură cu furtul sau manipularea datelor și care au fost comise de un client al instituției, chiar și în coluziune cu o altă persoană. 2.1 Fraudă care nu a fost comisă de clienții instituției Acte frauduloase care nu au legătură cu furtul sau manipularea datelor și care nu au fost comise de un client al instituției, inclusiv actele comise sub identitatea unei terțe persoane care nu are cunoștință de acest fapt. 2.2 Furtul și manipularea datelor Date furate sau manipulate în mod răuvoitor în sistemele bancare prin orice mijloace, inclusiv atacuri cibernetice. Sunt acoperite toate tipurile de date, de exemplu datele clienților, datele angajaților și datele aflate în proprietate instituției. 2.3 Tâlhărie, spargere și furt de active fizice Tâlhărie, spargere și furt de active fizice comise de o parte externă. 2.4
Articolul 27
Clasificarea de nivel 2 pentru tipul de evenimente de nivel 1 Practici de angajare și siguranța la locul de muncă
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere clasificat drept „Practici de angajare și siguranța la locul de muncă” în conformitate cu articolul 24 într-una dintre următoarele categorii de nivel 2:
Clasificarea de nivel 2 a practicilor de angajare și siguranței la locul de muncă Descriere Număr de referință Practici de angajare inadecvate Pierderi care decurg din încălcări ale legislației sau ale cerințelor de reglementare în domeniul muncii (inclusiv relele tratamente efective sau percepute ale angajaților, care pot fi identificate ca având drept origine o încălcare a reglementărilor, cum ar fi concedierea abuzivă sau hărțuirea); relații de muncă ineficiente (inclusiv acțiuni sindicale, cum ar fi greve, litigiile în instanță și gestionarea ineficientă a relațiilor sindicale sau a relațiilor de grup ale angajaților); evenimente de discriminare și încălcare a principiului diversității față de angajați. 3.1 Siguranța neadecvată la locul de muncă Pierderi care decurg din deficiențe la nivelul siguranței la locul de muncă și din încălcarea normelor de sănătate și siguranță a angajaților. 3.2
Articolul 28
Clasificarea de nivel 2 pentru tipul de evenimente de nivel 1 Clienți, produse și practici comerciale
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere clasificat drept „Clienți, produse și practici comerciale” în conformitate cu articolul 24 într-una dintre următoarele categorii de nivel 2:
Clasificarea de nivel 2 a clienților, produselor și practicilor comerciale Descriere Număr de referință Rele tratamente aplicate clienților/Neîndeplinirea obligațiilor față de clienți Comportamentul inadecvat față de clienți și nerespectarea obligațiilor față de clienții reali sau potențiali. 4.1 Încălcarea confidențialității datelor/Gestionarea necorespunzătoare a aspectelor legate de confidențialitate Divulgarea necorespunzătoare sau utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale. 4.2 Practici de piață necorespunzătoare/Antitrust/Practici anticoncurențiale Desfășurarea de activități comerciale care încalcă normele și standardele comerciale, inclusiv toate tipurile de abuz de piață și manipulare a pieței. Încălcări ale legislației antitrust sau ale legislației în materie de concurență atunci când instituția nu acționează în conformitate cu interesul superior al clienților. 4.3 Distribuție și marketing necorespunzătoare, inclusiv disfuncționalități ale serviciilor de vânzare Mijloace necorespunzătoare/inadecvate de distribuție a produselor și serviciilor și practici de marketing direct inadecvate/inexacte. Disfuncționalități ale serviciilor de vânzare, inclusiv disfuncționalități ale serviciilor pre-vânzare și post-vânzare. Disfuncționalitățile pre-vânzare se referă la serviciile inadecvate/necorespunzătoare furnizate clienților înainte de vânzare, inclusiv vânzarea inadecvată și nefurnizarea de consultanță adecvată. Disfuncționalitățile post-vânzare se referă la serviciile inadecvate/necorespunzătoare furnizate clienților după vânzare, inclusiv incapacitatea de a răspunde plângerilor clienților cu privire la serviciile de vânzare necorespunzătoare în termenele definite de autoritatea de reglementare. 4.4 Criminalitate financiară Riscul de spălare a banilor, necunoașterea clientelei și încălcarea sancțiunilor. Această categorie cuprinde: (a) nerespectarea restricțiilor impuse prin sancțiuni, inclusiv evenimente de risc operațional cauzate de tranzacții eronate care implică țări sancționate; (b) implicarea în spălarea banilor și finanțarea terorismului, inclusiv erori în procesul de cunoaștere a clientelei. 4.5 Încălcări ale legilor și reglementărilor, altele decât cele atribuite în mod specific altor tipuri sau categorii de evenimente Încălcarea oricăror obligații legale sau de reglementare, altele decât cele atribuite în mod specific altor tipuri sau categorii de evenimente, inclusiv a obligațiilor legale ale instituției și a obligațiilor impuse de autoritățile de reglementare și fiscale. Această categorie cuprinde: (a) funcționarea fără autorizația, licența, certificarea sau înregistrarea necesară; (b) evaziunea fiscală. În cazul în care evaziunea fiscală este comisă cu scopul încălcării deliberate a reglementărilor fiscale, instituțiile atribuie evenimentul de pierdere categoriei de evenimente 1.3. 4.6 Proiectarea necorespunzătoare a produselor și serviciilor Deficiențe în proiectarea produselor sau a serviciilor destinate clienților care fac ca proiectarea unui produs/serviciu să nu răspundă nevoilor clientului. 4.7 Metodologia care stă la baza modelului Pierderi cauzate de erori care afectează modelul în sine, inclusiv proiectarea modelului sau formule, metodologii și ipoteze subiacente incorecte. În cazul în care sistemele de inteligență artificială (IA) sunt componente ale modelului, o eroare cauzată de tehnologia respectivă ar putea intra în domeniul de aplicare al riscului de model. 4.8
Articolul 29
Clasificarea de nivel 2 pentru tipul de evenimente de nivel 1 Pagube aduse activelor corporale
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere clasificat drept „Pagube aduse activelor corporale” în conformitate cu articolul 24 într-una dintre următoarele categorii de nivel 2:
Clasificarea de nivel 2 a pagubelor aduse activelor corporale Descriere Număr de referință Dezastre naturale Pierderi cauzate de dezastre naturale, inclusiv de evenimente pandemice. 5.1 Alte evenimente externe Pierderi cauzate de alte evenimente, inclusiv accidente, daune intenționate, război, tulburări civile, revolte și terorism. Evenimentele de întrerupere a activității, inclusiv cele care decurg din probleme legate de disponibilitatea forței de muncă, nu sunt încadrate în această categorie. 5.2
Articolul 30
Clasificarea de nivel 2 pentru tipul de evenimente de nivel 1 Întreruperea activității și funcționarea neadecvată a sistemelor
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere clasificat drept „Întreruperea activității și funcționarea neadecvată a sistemelor” în conformitate cu articolul 24 într-una dintre următoarele categorii de nivel 2:
Clasificarea de nivel 2 a întreruperii activității și funcționării neadecvate a sistemelor Descriere Număr de referință Defecțiuni ale infrastructurii și ale sistemului Defecțiuni ale infrastructurii și ale sistemului cauzate de defecțiuni ale aplicațiilor interne, ale rețelelor și ale sistemelor informatice și de suport interne, defecțiuni ale utilităților și ale sistemelor de suport externe, defecțiuni ale infrastructurii, defecțiuni ale programelor generate de modificări TIC. 6.1 Întreruperea activității Întreruperea activității din cauza indisponibilității forței de muncă sau a lipsei de acces la locul de muncă. 6.2
Articolul 31
Clasificarea de nivel 2 pentru tipul de evenimente de nivel 1 Execuția, livrarea și gestionarea proceselor
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile clasifică fiecare eveniment de pierdere clasificat drept „Execuția, livrarea și gestionarea proceselor” în conformitate cu articolul 24 într-una dintre următoarele categorii de nivel 2:
Clasificarea de nivel 2 a execuției, livrării și gestionării proceselor Descriere Număr de referință Erori de procesare/execuție Incapacitatea de a procesa, gestiona și executa în mod corect sau adecvat tranzacții [inclusiv pierderi cauzate de erori de tastare (fat finger)] sau alte procese (inclusiv programe de modificare, diferite de cele TIC). 7.1 Gestionarea inadecvată a conturilor clienților Gestionarea inadecvată a portofoliului/investițiilor clienților, inclusiv accesul neautorizat la conturi, evidențe incorecte ale clienților (pierderi suferite), pierderi din neglijență sau daune aduse activelor clienților. 7.2 Nerespectarea drepturilor/obligațiilor Nerespectarea procedurii adecvate pentru gestionarea proceselor juridice. Gestionarea incorectă a drepturilor/obligațiilor contractuale și necontractuale. Această categorie include toate erorile de executare legate de proceduri și procese juridice, inclusiv în ceea ce privește raportarea către părți externe, cum ar fi autoritățile fiscale și de reglementare. Aceasta nu include încălcările obligațiilor legale ale organizației, conflictele între părți și litigiile. 7.3 Gestionarea datelor Gestionarea și păstrarea necorespunzătoare a datelor, incluzând toate tipurile de date, de exemplu datele clienților, datele angajaților și datele aflate în proprietatea organizației, dar excluzând încălcările confidențialității datelor și gestionarea necorespunzătoare a aspectelor legate de confidențialitate. 7.4 Implementarea și utilizarea modelului Implementarea incorectă a unui model, chiar dacă modelul respectiv poate fi corect. Utilizarea unui model într-un context eronat, chiar dacă modelul respectiv poate fi corect și poate fi implementat în mod corect. 7.5
Articolul 32
Atribute
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
(1) Instituțiile atribuie fiecărui eveniment de pierdere toate atributele aplicabile dintre următoarele: Atribute Descriere Riscuri juridice – Conduită necorespunzătoare Astfel cum este definită la articolul 4 punctul 52a litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Riscuri juridice – Altele decât conduita necorespunzătoare Astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 52a literele (a), (b), (c), (e), (f) și (g) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Risc de model Astfel cum este definit la articolul 4 punctul 52b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Risc TIC – nelegat de securitatea cibernetică Astfel cum este definit la articolul 4 punctul 52c din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu excepția pierderilor din atacuri cibernetice. Risc TIC – legat de securitatea cibernetică Pierderi cauzate de atacuri cibernetice, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 14 din Regulamentul (UE) 2022/2554. Risc de credit (atunci când nu este inclus în activele ponderate în funcție de riscul de credit) Pierderi din riscul operațional legate de activele de credit, inclusiv fraude de credit (comise de client în nume propriu sau de o parte terță prin furt de identitate), contracte de credit inopozabile sau nerespectarea garanțiilor reale, care sunt neplătite și nu sunt contabilizate în valoarea ponderată la risc a expunerii pentru riscul de credit. Risc de piață Următoarele evenimente și pierderile aferente se clasifică drept risc operațional legat de tranzacțiile financiare și de riscul de piață: (a) evenimentele cauzate de erori operaționale și erori de introducere a datelor, inclusiv următoarele: (i) deficiențele și erorile survenite în timpul introducerii sau al executării ordinelor; (ii) pierderea datelor sau interpretarea greșită a fluxului de date provenind de la departamentul de front office și dirijat către departamentele de middle și back office; (iii) erorile la nivelul clasificării; (iv) specificarea incorectă a tranzacțiilor în lista de termene și condiții, inclusiv erorile legate de valoarea tranzacției, scadențe și caracteristici financiare; (b) evenimentele survenite din cauza deficiențelor controalelor interne, inclusiv următoarele: (i) executarea necorespunzătoare a unui ordin de a lichida o poziție de pe piață în caz de evoluții negative ale prețurilor; (ii) pozițiile neautorizate care depășesc limitele alocate, indiferent de tipul de risc la care se referă; (c) evenimentele cauzate de calitatea necorespunzătoare a datelor și lipsa de disponibilitate a mediului informatic, inclusiv indisponibilitatea tehnică a accesului pe piață, care a dus la incapacitatea de a încheia contractele. Risc asociat terților Pierderi care pot apărea pentru o instituție în legătură cu utilizarea de către aceasta a serviciilor furnizate de furnizori terți de servicii sau de subcontractanți ai furnizorilor respectivi, inclusiv prin acorduri de externalizare. Printre aceste pierderi se numără pierderile cauzate de deficiențele în gestionarea corespunzătoare a relațiilor cu terții și a riscurilor asociate acestora, inclusiv elaborarea și menținerea unui cadru adecvat de control al terților (inclusiv procesul de diligență, selectarea furnizorilor terți de servicii, monitorizarea continuă) sau definirea și punerea în aplicare a unor acorduri contractuale/acorduri privind nivelul serviciilor adecvate. Riscuri de mediu, sociale și de guvernanță Pierderi care pot rezulta din riscurile de mediu, fizice și de tranziție, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctele 52e, 52f și 52g din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Pierderi care pot rezulta din riscurile sociale și de guvernanță, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctele 52h și 52i din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Risc de dezinformare ecologică Domeniul de aplicare include riscul de dezinformare ecologică, făcând referire la pierderile care decurg din practici prin care declarațiile, acțiunile sau comunicările legate de durabilitate nu reflectă în mod clar și echitabil profilul de durabilitate subiacent al unei entități, al unui produs financiar sau al unor servicii financiare. Astfel de practici pot induce în eroare consumatorii, investitorii sau alți participanți pe piață. Continuitatea activității Nerespectarea obligației de a furniza și de a menține un cadru adecvat de gestionare a continuității activității și de gestionare a evenimentelor [inclusiv în ceea ce privește aspecte legate de continuitatea activității TIC și de recuperarea și răspunsul în domeniul TIC, astfel cum se menționează la articolele 11 și 12 din Regulamentul (UE) 2022/2554] și la articolele 24, 25 și 26 din Regulamentul delegat (UE) 2024/1774 al Comisiei (5), inclusiv planuri inadecvate de continuitate a activității. Retail (inclusiv servicii bancare și de brokeraj de retail) Evenimente și pierderi operaționale legate de clienții de retail, inclusiv: (a) persoanele fizice; (b) IMM-urile (întreprinderi mici și mijlocii), astfel cum sunt definite la articolul 5 punctul 9 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Lista activităților pentru acest atribut include: (a) servicii bancare de retail și private: împrumuturi și depozite, conturi de tranzacționare și de economii, servicii ATM, servicii bancare, leasing financiar, garanții și angajamente, fiducii și proprietăți, consultanță în materie de investiții, servicii de carduri (carduri de debit și de credit, carduri comerciale/corporative, mărci private); (b) brokeraj de retail: primirea, transmiterea și executarea ordinelor clienților, plasarea de instrumente financiare fără angajament ferm. Tranzacționare și vânzări Evenimente și pierderi operaționale legate de activități, inclusiv activități legate de fluxuri și vânzări, brokeraj, formarea pieței, trezorerie, asumarea de poziții și poziții proprii gestionate de birouri de tranzacționare, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 144 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Lista produselor pentru acest atribut include: (a) titluri de capital: portofolii de acțiuni și indici pe acțiuni; (b) tranzacționare cu venit fix și tranzacționarea creditelor; (c) schimb valutar; (d) mărfuri și produse energetice; (e) piața monetară, finanțare, contracte repo și dare cu împrumut de titluri de valoare; (f) instrumentele financiare derivate. Servicii bancare comerciale Evenimente și pierderi operaționale legate de activități, inclusiv împrumuturi și depozite, garanții, leasing și factoring, credite comerciale, finanțare de proiecte, bunuri imobile. Alte linii de activitate (inclusiv finanțe corporatiste, plăți și decontări, gestionarea activelor, servicii de agenție, elemente corporatiste) Acest atribut include restul evenimentelor și pierderilor operaționale legate de activități, altele decât cele menționate în atributele „Retail”, „Tranzacționare și vânzări” și „Servicii bancare comerciale”, inclusiv următoarele: (a) finanțe corporatiste: fuziuni și achiziții, subscriere, privatizări, securitizare, oferte publice inițiale și plasamente private, servicii de consiliere, finanțe municipale și guvernamentale, servicii bancare de investiții; (b) plăți și decontări pentru clienți externi: plăți și colectări, transfer de fonduri, compensare și decontare de numerar și de titluri de valoare; pierderile din plăți și decontări legate de activitățile proprii ale unei instituții se încadrează la linia de activitate afectată; (c) servicii de agenție în contul clienților: servicii de custodie (conturi escrow, certificate de depozit, operațiuni corporative etc.), servicii fiduciare și de agenție pentru întreprinderi (agenți emitenți și de plată); (d) administrarea activelor: administrarea discreționară și nediscreționară a fondurilor, inclusiv administrarea portofoliului (în comun, segregată, retail, instituțională, închisă, deschisă, de capital privat); (e) elemente corporatiste: pentru elementele la nivel pur corporativ, inclusiv cele care afectează consiliul de administrație, raportarea eronată a situațiilor financiare sau alte evenimente care pot fi clasificate numai la nivelul centrului corporativ. (5) Regulamentul delegat (UE) 2024/1774 al Comisiei din 13 martie 2024 de completare a Regulamentului (UE) 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează instrumentele, metodele, procesele și politicile de gestionare a riscurilor TIC și cadrul simplificat de gestionare a riscurilor TIC (JO L, 2024/1774, 25.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2024/1774/oj).
(2) Prin derogare de la alineatul (1), instituțiile atribuie fiecărui eveniment de pierdere cel puțin unul dintre atributele „Retail (inclusiv servicii bancare și de brokeraj de retail)”, „Tranzacționare și vânzări”, „Servicii bancare comerciale” și „Alte linii de activitate (inclusiv finanțe corporatiste, plăți și decontări, gestionarea activelor, servicii de agenție, elemente corporatiste)”.
(3) Prin derogare de la alineatul (1), instituțiile atribuie atributele „Riscuri juridice – Conduită necorespunzătoare”, „Riscuri juridice – Altele decât conduita necorespunzătoare” și „Risc de model” tipurilor de evenimente de nivel 1 și categoriilor de nivel 2 în conformitate cu anexa.
Articolul 33
Aplicarea retroactivă a setului de date privind pierderile
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
(1) Instituțiile încadrează evenimentele de pierdere în tipurile de evenimente de nivel 1 relevante, în conformitate cu articolul 24, începând cu 1 ianuarie 2016.
(2) Instituțiile pot încadra evenimentele de pierdere în categoriile de nivel 2 relevante, în conformitate cu articolele 25-31, începând cu 1 ianuarie 2025.
(3) Instituțiile pot atribui atribute evenimentelor de pierdere în conformitate cu articolul 32 cel puțin începând cu 1 ianuarie 2025.
Articolul 34
Fuziuni și achiziții
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
(1) În sensul articolului 316 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, calculul pierderii din riscul operațional este considerat a fi o povară nejustificată pentru o perioadă de până la trei exerciții financiare de la data la care fuziunea sau achiziția produce efecte, în cazul în care, ca urmare a fuziunii sau a achiziției respective, indicatorul de activitate al unei instituții este mai mare sau egal cu 750 de milioane EUR, dar nu depășește 1 miliard EUR.
(2) Perioada menționată la alineatul (1) se reduce la până la două exerciții financiare după finalizarea legală a fuziunii sau a achiziției în cazul în care cel puțin una dintre instituțiile implicate în fuziune sau achiziție, dar nu toate, a calculat pierderea din riscul operațional în anul anterior operațiunii.
(3) În cazul în care toate instituțiile implicate în fuziune sau achiziție au calculat pierderea din riscul operațional în anul anterior operațiunii, calculul pierderii din riscul operațional a instituției rezultate în urma fuziunii sau a achiziției nu este considerat a fi o povară nejustificată.
Articolul 35
Un indicator de activitate care este temporar mai mare sau egal cu 750 de milioane EUR și care nu depășește 1 miliard EUR
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
În sensul articolului 316 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, calculul pierderii din riscul operațional este considerat a fi o povară nejustificată pentru instituțiile al căror indicator de activitate este mai mare sau egal cu 750 de milioane EUR, dar nu depășește 1 miliard EUR, pentru cel mult patru date de raportare consecutive sau pentru cel mult opt date de raportare din ultimele 20 de date de raportare.
Articolul 36
Instituția-punte menționată la articolul 40 din Directiva 2014/59/UE
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
În sensul articolului 316 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, calculul pierderii din riscul operațional este considerat a fi o povară nejustificată pentru instituțiile-punte, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 59 din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6).
Articolul 37
Ajustări ale setului de date privind pierderile legate de calcularea pierderilor și de taxonomia riscurilor
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
Instituțiile înregistrează pierderile care decurg din entități sau activități fuzionate sau achiziționate în setul de date privind pierderile al instituției raportoare, cu ajustările necesare pentru a respecta articolele 317 și 318 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Articolul 38
Ajustări ale setului de date privind pierderile cauzate de diferențele de curs valutar
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
În cazul în care moneda entităților sau a activităților fuzionate sau achiziționate este diferită de moneda instituției achizitoare, instituțiile includ pierderile care decurg din entități sau activități fuzionate sau achiziționate în setul de date privind pierderile aplicând, pentru fiecare interval de 10 ani, cursul de schimb utilizat la sfârșitul anului relevant în situația financiară a instituției.
Articolul 39
Calcularea pierderilor atunci când instituția care realizează achiziția sau fuziunea nu este în măsură să integreze prompt setul de date privind pierderile al instituției sau al activităților achiziționate sau fuzionate
PARTEA II TAXONOMIA PIERDERILOR DIN RISCUL OPERAȚIONAL, CONDIȚIILE ÎN CARE CALCULAREA PIERDERII ANUALE DIN RISCUL OPERAȚIONAL POATE FI CONSIDERATĂ O „POVARĂ NEJUSTIFICATĂ”, CALCULAREA SETULUI DE DATE PRIVIND PIERDERILE ȘI AJUSTĂRILE RESPECTIVULUI SET DE D
(1) În cazul în care entitățile sau activitățile fuzionate sau achiziționate nu au stabilit sau menținut un set de date privind pierderile deoarece nu intră sub incidența articolului 317 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția achizitoare poate utiliza următoarea formulă pentru a calcula pierderea anuală din riscul operațional menționată la articolul 316 din regulamentul respectiv: unde: pierderile raportate = pierderea anuală din riscul operațional a entităților sau a activităților care pot raporta pierderea anuală din riscul operațional; acoperirea pierderilor raportate = ; indicatorul de activitate al instituției = indicatorul de activitate care rezultă din consolidarea instituției achizitoare, incluzând entitățile sau activitățile achiziționate sau fuzionate.
(2) Instituția achizitoare poate utiliza formula prevăzută la alineatul (1) pentru a calcula pierderea anuală din riscul operațional pentru până la 10 exerciții financiare anterioare finalizării juridice a achiziției sau fuziunii.
(3) Prin derogare de la alineatul (2), în cazul în care entitățile sau activitățile fuzionate sau achiziționate intră sub incidența articolului 317 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, dar instituția achizitoare nu este în măsură să își ajusteze prompt setul de date privind pierderile, instituția achizitoare respectivă poate utiliza formula prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol pentru a calcula pierderea anuală din riscul operațional menționată la articolul 316 din regulamentul respectiv pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea juridică a achiziției sau a fuziunii.
(4) În cazul în care instituția achizitoare nu este în măsură să aloce prompt pierderea anuală din riscul operațional pentru o parte sau pentru toate instituțiile sau activitățile achiziționate sau fuzionate, în conformitate cu corelarea datelor istorice privind pierderile menționată la articolul 317 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția achizitoare respectivă alocă pierderile, pentru o perioadă de maximum doi ani după finalizarea juridică a achiziției sau a fuziunii, în funcție de repartizarea pierderilor în cadrul instituției raportoare.
Articolul 40
Intrare în vigoare
PARTEA III DISPOZIȚII FINALE
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.