Articolul text
Text integral
Rezoluție a Consiliului privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării spațiului european al educației (2026-2030) (C/2026/3720) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, REAMINTIND RECUNOSCÂND REAFIRMÂND SALUTÂND EVIDENȚIAZĂ că: RECUNOAȘTE că: IA ACT de faptul că, potrivit Raportului Comisiei privind evaluarea interimară a cadrului strategic al Spațiului european al educației pentru perioada 2021-2030: IA ACT, DE ASEMENEA, de: CONVINE că: Prioritatea strategică 1: Competențele în materie de alfabetizare, matematică și științe pentru toți Educația și formarea de înaltă calitate îi ajută pe toți cursanții să dezvolte competențe constând în cunoștințe, abilități și atitudini care sunt esențiale pentru calitatea vieții unei persoane, pentru oportunitățile sale de angajare, pentru coeziunea socială și competitivitate, precum și pentru reziliența și pregătirea UE. Pentru a atinge acest obiectiv, sistemele de educație și formare ar trebui să garanteze echitatea în materie de acces, participare și rezultate prin promovarea învățării de înaltă calitate, a incluziunii și a stării de bine. În pofida progreselor înregistrate în primul ciclu al cadrului strategic, rămâne esențială îmbunătățirea în continuare a educației, formării și competențelor pentru dezvoltarea personală, cetățenia activă și dezvoltarea profesională a cursanților de toate vârstele. Asigurarea unui nivel suficient în ceea ce privește competențele în materie de alfabetizare (inclusiv o înțelegere temeinică a informațiilor scrise și orale), matematică și științe pentru toți stă la baza învățării continue. Această bază le permite cursanților să dezvolte competențe mai ample și totodată mai specializate, cum ar fi în domeniul STEM (9), și să reușească în educația inițială și cea continuă, pe piața forței de muncă și în societate, dintr-o perspectivă mai largă. Cheia asigurării unor competențe în materie de alfabetizare, matematică și științe este îmbunătățirea calității predării și consolidarea echității și a incluziunii. Acest lucru va contribui la asigurarea pentru toți a succesului în educație și formare, care este astăzi mai important ca niciodată. Europa se confruntă cu o provocare majoră: evaluările internaționale recente, inclusiv PISA, indică o scădere îngrijorătoare a nivelului în ceea ce privește citirea, matematica și științele, ponderea elevilor care nu reușesc să atingă nivelurile minime de competență fiind tot mai mare. Trebuie depuse eforturi sporite pentru a aborda acest aspect, inclusiv eforturi de reducere a părăsirii timpurii a sistemelor de educație și formare și de îmbunătățire a accesului la educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate, în special pentru cursanții din grupurile vulnerabile. Asigurarea pentru toți indivizii a unor competențe în materie de alfabetizare, matematică și științe, precum și promovarea unor competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții în general sunt esențiale pentru dezvoltarea lor personală și profesională și contribuie la abordarea inegalităților socioeconomice și a lipsei de personal calificat. În același timp, îmbunătățirea calității educației și formării ar trebui să crească numărul persoanelor cu performanțe excelente, inclusiv în vederea consolidării capacității de inovare și a competitivității Europei. În întreaga Europă, cursanții care provin din medii defavorizate sunt suprareprezentați în rândul elevilor cu rezultate slabe. Pentru a dispune de sisteme de educație și formare cu adevărat incluzive, ar trebui ca, la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și formare, nivelul de educație și rezultatele școlare ale cursanților să nu fie determinate de factori personali, sociali și economici. Educația și formarea incluzive implică, de asemenea, dezvoltarea sensibilității în procesele de învățare pentru a ține seama de diversitate, incluziune și nediscriminare. În acest context sunt, de asemenea, importante combaterea tuturor stereotipurilor și furnizarea sprijinului necesar pentru cursanții cu dizabilități și cu nevoi educaționale speciale. Prioritatea strategică 2: Dezvoltarea competențelor digitale și a educației civice În contextul mondial actual, marcat de crize, schimbări climatice, schimbări tehnologice rapide, digitalizare [inclusiv inteligența artificială (IA)], polarizare tot mai mare, răspândirea dezinformării și provocări în creștere la adresa normelor și valorilor democratice, precum și de un nivel scăzut de participare democratică, există o nevoie urgentă de a consolida democrația și reziliența în cadrul Uniunii Europene. Atât educația digitală, cât și educația civică joacă un rol esențial în acest sens. Competențele digitale sunt esențiale pentru viața modernă și au devenit esențiale în aproape toate sferele societății și ale economiei. Acestea sunt esențiale pentru cetățenia activă, capacitatea de inserție profesională, incluziunea socială și starea de bine, având, în același timp, un rol important în îmbunătățirea competitivității europene prin dezvoltarea unor competențe STEM mai avansate. Educația digitală ar trebui să acopere alfabetizarea media, digitală și în domeniul datelor, gândirea critică, starea de bine digitală, combaterea informării greșite și a dezinformării, hărțuirea cibernetică, discursurile dăunătoare și care incită la ură, precum și cunoștințele în ceea ce privește IA, utilizarea etică și responsabilă a acesteia și a altor tehnologii emergente. Educația civică este în egală măsură importantă în contextul actual. Situația mondială actuală necesită cetățeni informați și implicați, care să înțeleagă și să respecte instituțiile, principiile și procesele democratice la nivel local, național, european și internațional. Educația civică îl ajută pe fiecare individ să dobândească cunoștințele, competențele și atitudinile necesare pentru o participare activă și responsabilă la viața democratică și pentru o implicare civică semnificativă. O dimensiune europeană a predării (10) poate contribui la susținerea valorilor europene comune (11), cu scopul de a promova un sentiment de identitate și solidaritate europeană. Aceasta ar trebui să promoveze respectul pentru diversitatea culturală și să îi ajute pe cursanți să își gestioneze identitățile locale, naționale, europene și mondiale. Educația civică merge mână în mână cu înțelegerea provocărilor tranziției digitale și ale tranziției verzi. Un aspect esențial al educației civice îl constituie predarea și învățarea prin, despre și pentru democrație. Educația și formarea, în toate domeniile și la toate nivelurile, ar trebui să promoveze valorile democratice, să încurajeze dialogul deschis și gândirea critică și să combată atât informarea greșită, cât și dezinformarea (inclusiv online). Școlile și toate celelalte instituții de educație și formare ar trebui să funcționeze ca comunități democratice în care cursanții experimentează participarea, dialogul și luarea de decizii în comun. Profesorii, educatorii, formatorii și liderii de toate nivelurile din domeniul educației și formării ar trebui să fie bine pregătiți pentru a juca un rol vital în crearea unor medii de învățare incluzive și participative, care să reflecte în practică valorile democratice. În acest sens, educația digitală și cea civică sunt deosebit de importante pentru a-i ajuta pe cursanți să gândească critic și să acționeze în siguranță și în mod responsabil în mediile online. Este necesară elaborarea unei abordări etice a utilizării ecranelor pentru a asigura starea de bine și siguranța copiilor. Ar trebui pus accentul pe promovarea cetățeniei active și pe înzestrarea persoanelor cu competențele și încrederea necesare pentru a se implica în mod constructiv în comunitățile lor și în procesul democratic la toate nivelurile. Învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă (12) și educația civică sunt strâns interconectate și, de asemenea, sunt relevante pentru competitivitatea europeană. Pregătirea cursanților la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și formare astfel încât să răspundă provocărilor societale și de mediu reprezintă un aspect central al cetățeniei active și responsabile. Aceasta include înzestrarea persoanelor cu cunoștințele, competențele și atitudinile necesare pentru a se implica în mod semnificativ în tranziția verde și cea digitală și pentru a contribui la o societate justă și durabilă în plan social și din punctul de vedere al mediului. Prioritatea strategică 3: Transformarea învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității într-o realitate pentru toți Provocările societale, tehnologice, economice și de mediu afectează din ce în ce mai mult modul în care trăim și lucrăm. În special, evoluțiile tehnologice necesită perfecționarea și recalificarea populației. Învățarea pe tot parcursul vieții este esențială în contextul crizei climatice, precum și al schimbărilor tehnologice, deoarece ajută indivizii să își consolideze reziliența și să fie pregătiți pentru schimbările de mediu și societale actuale. Aceasta sprijină dezvoltarea competențelor verzi și a competențelor digitale și asigură posibilitatea ca oamenii să se adapteze la cererile nou apărute sau emergente de pe piața forței de muncă, contribuind astfel la moduri de viață și de muncă mai durabile. În cadrul unor societăți în continuă schimbare, învățarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru dezvoltarea personală, civică și profesională. Sunt încă necesare progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea unor oportunități de învățare pe tot parcursul vieții flexibile și de înaltă calitate pentru toți. Rata de participare medie a adulților la activități de învățare în UE rămâne scăzută. Sistemele de educație și formare ar trebui să devină mai flexibile, mai reziliente, mai adaptate exigențelor viitorului și mai atractive și să se adreseze unui grup mai divers de cursanți, inclusiv celor cu un nivel scăzut de competențe. Acestea trebuie să asigure recunoașterea calificărilor și validarea învățării anterioare și să ofere oportunități de formare pentru perfecționare și recalificare, inclusiv la niveluri de calificare mai înalte și pe tot parcursul vieții profesionale a unui individ, de exemplu prin microcertificări. În plus, inovațiile în parcursurile de învățare, noile abordări educaționale și orientarea profesională pe tot parcursul vieții pot contribui la o mai bună adaptare a nevoilor unei diversități mai mari de cursanți, dat fiind că din ce în ce mai mulți adulți vor avea nevoie de recalificare și perfecționare. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită sprijinirii cursanților care provin din medii marginalizate și a celor cu dizabilități și cu nevoi educaționale speciale. Ar trebui extinsă suplimentar mobilitatea cursanților, a cadrelor didactice, a educatorilor, a formatorilor și a personalului, în special prin actualul program Erasmus+, ca element-cheie al cooperării UE și ca instrument de îmbunătățire a calității și a incluziunii în educație și formare și de promovare a multilingvismului, a competențelor interculturale, a identității europene și a cetățeniei active, atât în UE, cât și în afara acesteia. Prin urmare, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a elimina barierele existente în calea mobilității în scopul învățării și al predării, inclusiv în domeniul perioadelor de studiu petrecute în străinătate, al asigurării calității și al recunoașterii reciproce automate a calificărilor și a rezultatelor obținute ca urmare a perioadelor de învățare petrecute în străinătate (13). Este important să se depună eforturi pentru o mobilitate echilibrată, astfel încât să se asigure circulația și alocarea echilibrată a competențelor, și să se monitorizeze aceste procese. Prioritatea strategică 4: Îmbunătățirea atractivității, a competențelor și a motivației în profesia de cadru didactic și formator Cadrele didactice, educatorii, formatorii, liderii din domeniul educației și formării și alți membri ai personalului didactic și pedagogic, la toate nivelurile și în toate mediile, se află în centrul educației și formării. Țările UE se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari în ceea ce privește deficitul de cadre didactice, în special pentru anumite materii și în anumite zone geografice. Motivația cadrelor didactice, a educatorilor, a formatorilor și a altor membri ai personalului didactic și pedagogic joacă un rol vital în calitatea educației și a formării. Prin urmare, este necesar să se sporească atractivitatea profesiei de cadru didactic și aprecierea din partea societății pentru aceasta și să se dezvolte strategii de recrutare mai bune și mai flexibile. Calitatea educației cadrelor didactice, a educatorilor și a formatorilor, precum și dezvoltarea profesională, oportunitățile de mobilitate, condițiile de muncă și starea de bine ale acestora sunt factori-cheie pentru creșterea atractivității profesiei. Pentru a sprijini inovarea, incluziunea, calitatea și rezultatele în educație și formare, cadrele didactice trebuie să fie competente și motivate, iar în acest scop au nevoie de o educație inițială și o formare profesională continuă de înaltă calitate. Ele ar trebui să beneficieze de recunoaștere și de oportunități de avansare în carieră. Prioritatea strategică 5: Promovarea unei educații și formări profesionale (EFP) europene atractive și caracterizate prin excelență EFP inițial și continuu joacă un rol esențial în pregătirea forței de muncă din Europa pentru viitor. Țările din întreaga UE se confruntă cu deficite tot mai mari de forță de muncă în sectoare-cheie. Pentru a asigura competitivitatea europeană și a stimula inovarea, este esențial să se sporească atractivitatea, excelența și caracterul incluziv ale EFP. De asemenea, este necesar să se promoveze recunoașterea în societate a EFP și să se sensibilizeze cursanții, părinții și angajatorii cu privire la calitatea acestuia și la oportunitățile de carieră pe care le oferă. Procesul de la Copenhaga consolidează eforturile europene colective de dezvoltare a unor sisteme EFP inovatoare și de înaltă calitate, care să susțină competitivitatea și reziliența în plan național și european. Tranziția verde și cea digitală în curs, în special în ceea ce privește apariția IA și a altor tehnologii inovatoare, necesită noi competențe și adaptabilitate, iar EFP joacă un rol important în asigurarea unor răspunsuri adecvate și eficace. Sprijinul pentru perfecționarea cadrelor didactice și a formatorilor EFP și modernizarea infrastructurii EFP sunt esențiale pentru integrarea efectivă în practica de predare a competențelor verzi și a celor digitale. Prin alinierea formării la cerințele pieței forței de muncă, EFP asigură nu doar faptul că cursanții sunt pregătiți pentru locurile de muncă actuale, ci și posibilitatea acestora de a se adapta la schimbările viitoare. Rămâne de o importanță majoră să se asigure relevanța pentru piața forței de muncă în cadrul EFP. La fel de important este să se dezvolte un nivel adecvat în ceea ce privește alte abilități și competențe transversale pentru adaptabilitatea pe tot parcursul vieții la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă și la dezvoltarea personală, prin cetățenie, spirit întreprinzător, educație digitală și educație pentru dezvoltare durabilă. Există o nevoie urgentă de a consolida EFP în domeniile STEM pentru a asigura inovarea și progresul tehnologic în Europa. Încurajarea tinerilor – în special a fetelor și a tinerilor din cadrul grupurilor subreprezentate – să urmeze programe EFP legate de STEM va fi esențială pentru a face față viitoarelor provocări societale și economice. EFP joacă, de asemenea, un rol important în cercetarea aplicată, în inovare și în spirit întreprinzător, de exemplu prin intermediul centrelor de excelență profesională. Îmbunătățirea diversității în cadrul programelor EFP rămâne o provocare majoră. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită sprijinirii cursanților care provin din medii marginalizate și a celor cu nevoi educaționale speciale. Este esențial să se transforme EFP într-un parcurs atractiv, flexibil și incluziv pentru toți cursanții prin orientare profesională timpurie, nu numai din perspectiva egalității, ci și pentru a aborda întregul spectru al deficitelor de competențe din toată Europa. În plus, EFP ar trebui să beneficieze de recunoaștere și promovare pentru faptul că oferă oportunități de dezvoltare personală, academică și profesională la fel de valoroase ca cele oferite de parcursurile educaționale generale. Pentru a spori și mai mult atractivitatea EFP, este important să se stimuleze oportunitățile de mobilitate în scopul învățării. Prin încurajarea schimburilor transfrontaliere și îmbunătățirea recunoașterii calificărilor și a perioadelor de formare în străinătate, EFP poate deveni un parcurs mai dinamic și mai atractiv pentru toți cursanții. Astfel de eforturi promovează, de asemenea, competitivitatea, precum și un sentiment de colaborare și identitate europeană. Învățarea la locul de muncă rămâne o piatră de temelie pentru eficacitatea sistemelor EFP. Prin consolidarea parteneriatelor dintre instituțiile de formare și angajatori și extinderea oportunităților de ucenicie și de învățare la locul de muncă se poate spori atractivitatea și relevanța programelor EFP. EFP ar trebui să asigure opțiuni pentru învățarea continuă, permițând astfel cursanților să continue să avanseze în studiile lor, prin promovarea permeabilității dintre EFP și parcursurile de educație și formare generală sau superioară. Ar trebui să fie posibilă tranziția fără probleme de la parcursurile profesionale la educația și formarea continuă, inclusiv la învățământul superior, asigurându-li-se astfel cursanților posibilitatea de a-și dezvolta în continuare competențele pe tot parcursul vieții și de a se adapta la schimbările survenite în cadrul parcursului profesional. Prioritatea strategică 6: Promovarea unui învățământ superior european competitiv Învățământul superior, cercetarea și inovarea continuă să joace un rol esențial în asigurarea competitivității viitoare, a capacității de inovare, a atractivității și a rezilienței societale în Uniunea Europeană. S-au înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea cooperării dintre instituțiile europene de învățământ superior (14), în special prin punerea în aplicare a angajamentelor-cheie ale Procesului Bologna și a unor inițiative precum alianțele universităților europene și Rezoluția Consiliului privind o etichetă de diplomă europeană comună și etapele următoare către o posibilă diplomă europeană comună: stimularea competitivității Europei și a atractivității învățământului superior european (15), aprobată în mai 2025. Aceste eforturi au pus bazele unei mobilități și integrări mai profunde, care urmează a se dezvolta suplimentar în următorii ani. Continuarea colaborării transfrontaliere nu numai că îmbunătățește calitatea educației și a cercetării, ci și consolidează democrația și cultivă identitatea și valorile comune europene. Ar trebui continuate eforturile de înlăturare a barierelor din calea cooperării transnaționale prin înregistrarea de progrese în punerea în aplicare a unor inițiative precum alianțele universităților europene și prin continuarea procesului în trei faze convenit în mai 2025 „în vederea punerii în aplicare a unei etichete de diplomă europeană comună și a pregătirii terenului pentru o diplomă europeană comună” (16). Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida recunoașterea reciprocă automată a calificărilor în scopul continuării studiilor (17), ceea ce va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea mobilității studenților și a cursanților. Procesul Bologna continuă să fie o piatră de temelie importantă în peisajul învățământului superior european. Este esențial să se asigure o sinergie între cadrul strategic și Procesul Bologna pentru a se evita suprapunerile și ineficiențele și pentru a sprijini un spațiu european al educației mai coerent. Consolidarea legăturilor cu Spațiul european de cercetare rămâne, de asemenea, importantă. Pentru a aborda în mod eficace lacunele în materie de competențe și deficitul de absolvenți de învățământ superior care se resimt tot mai mult pe piața forței de muncă, ar trebui extinsă accesibilitatea învățământului superior prin crearea de oportunități pentru cursanții de toate vârstele și din toate mediile și prin conceperea unor parcursuri de învățare flexibile care să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții, recunoașterea învățării anterioare și să sprijine starea de bine a studenților și a personalului. Studenții trebuie să aibă acces la un învățământ superior de înaltă calitate și incluziv și să beneficieze de îndrumare și sprijin suficiente pentru a-și valorifica pe deplin potențialul. De asemenea, va fi crucial să se protejeze valorile academice fundamentale (inclusiv libertatea academică) și să se recunoască rolul instituțiilor de învățământ superior în sprijinirea dezvoltării viitoare a societăților democratice. Personalul academic este esențial pentru ca instituțiile de învățământ superior europene să prospere, iar cooperarea transnațională să se intensifice. Pentru a aborda provocările cu care se confruntă membrii personalului academic, este necesar să se sprijine inițiative care să recunoască și să promoveze valoarea diverselor lor roluri și importanța unor cariere atractive și durabile în învățământul superior. Cercetarea și inovarea sunt definitorii pentru rolul învățământului superior în abordarea provocărilor societale și economice complexe. O cooperare mai strânsă între instituțiile de învățământ superior și sectoarele economice este vitală pentru alinierea ofertelor educaționale la evoluția cererii de pe piața forței de muncă. Învățământul superior în domeniile STEM este crucial pentru a răspunde cererii de profesioniști calificați în sectoare-cheie, inclusiv prin utilizarea microcertificărilor. Pentru a spori numărul de înscrieri în învățământul terțiar și numărul de profesioniști din domeniul STEM este esențială atragerea către studiile STEM a unui număr mai mare de femei și fete încă de la o vârstă fragedă. În plus, dezvoltarea competențelor verzi și a celor digitale este determinantă în sprijinirea dublei tranziții și a autonomiei strategice ale Europei. De asemenea, este necesar un accent sporit asupra dezvoltării învățământului superior în ceea ce privește inteligența artificială și utilizarea etică și responsabilă a acesteia. IA va avea un impact profund asupra sectorului, de la predare, învățare și evaluarea studenților până la cercetare, inovare și procesele interne ale instituțiilor de învățământ superior. SUBLINIAZĂ că: INVITĂ STATELE MEMBRE: INVITĂ COMISIA CA, RESPECTÂND PE DEPLIN PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII: (1) COM(2025) 340 final. (2) COM(2025) 90 final. (3) COM(2025) 88 final. (4) Astfel cum atestă PISA și PIAAC pentru adulți. (5) Astfel cum se atestă în ICILS și ICCS +. (6) Științe, tehnologie, inginerie și matematică. (7) COM(2025) 89 final. (8) Astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (JO C 189, 4.6.2018, p. 1). (9) Poate fi, de asemenea, aplicată abordarea bazată pe STEAM (știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică), care îmbrățișează potențialul creativ al conectării educației STEM cu artele, științele umaniste și științele sociale. (10) A se promova în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării (JO C 195, 7.6.2018, p. 1). (11) Astfel cum se prevede la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. (12) Astfel cum se prezintă în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă (JO C 243, 27.6.2022, p. 1). (13) În concordanță cu Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (JO C 444, 10.12.2018, p. 1). (14) În sensul rezoluției de față, termenul „instituții de învățământ superior” este utilizat ca trimitere la sector în ansamblul său, reprezentând întregul domeniu al învățământului terțiar și acoperind astfel toate tipurile de instituții de învățământ superior, inclusiv, în conformitate cu legislația sau practica națională, universitățile de cercetare, colegiile universitare, universitățile de științe aplicate, instituțiile de învățământ profesional și tehnic superior și instituțiile superioare de artă. (15) JO C, C/2025/2939, 22.5.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2939/oj (16) Sunt în curs discuții privind diploma europeană comună, însă Consiliul Uniunii Europene nu a luat încă o decizie cu privire la posibila introducere a acesteia și orice trimitere la o diplomă europeană comună din rezoluția de față a Consiliului ar trebui înțeleasă în acest sens. (17) În concordanță cu Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (JO C 444, 10.12.2018, p. 1). (18) După cum reiese din Rezoluția Consiliului privind structura de guvernanță a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a Spațiului european al educației (2021-2030) (JO C 497, 10.12.2021, p. 1). (19) După cum reiese din Recomandarea Consiliului din 23 noiembrie 2023 privind îmbunătățirea ofertei de competențe digitale în educație și formare, (JO C, C/2024/1030, 23.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1030/oj) și din Recomandarea Consiliului din 23 noiembrie 2023 privind factorii favorizanți esențiali pentru succesul educației și formării digitale (JO C, C/2024/1115, 24.1.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1115/oj). ANEXA I CONTEXT POLITIC Consiliul Uniunii Europene Comisia Europeană Alte documente ANEXA II ȚINTE LA NIVELUL UE – Niveluri de referință pentru performanțele medii europene în educație și formare Ca mijloc de monitorizare a progreselor și de identificare a provocărilor, precum și în vederea contribuirii la elaborarea de politici pe baza unor elemente concrete prin culegerea și analizarea sistematică a datelor comparabile la nivel internațional, o serie de niveluri de referință ale performanței europene medii în educație și formare („ținte la nivelul UE”) ar trebui să sprijine prioritățile strategice prezentate în rezoluție pentru perioada 2026-2030. Acestea ar trebui să se bazeze numai pe date comparabile și fiabile și să țină seama de caracteristicile sistemelor de educație și formare și de situațiile diferite din fiecare stat membru. Ele ar trebui realizate în mod colectiv de către statele membre și nu ar trebui considerate ținte concrete pe care fiecare țară în parte să le atingă până în 2030. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea unor ținte naționale relevante. Pe această bază, statele membre convin asupra următoarelor ținte la nivelul UE care trebuie atinse până în 2030 în următoarele nouă domenii-țintă: 1. Rezultatele tinerilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică și științe 2. Elevi de clasa a opta având competențe digitale scăzute Proporția de elevi de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul digital și al alfabetizării informaționale ar trebui să fie mai mică de 15 % (4). 3. Participarea la educația și îngrijirea timpurie Cel puțin 96 % dintre copiii cu vârste între 3 ani și vârsta necesară pentru înscrierea în învățământul primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de educație și îngrijire timpurie (5). 4. Părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare Proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemele de educație și formare ar trebui să fie sub 8 % (6). 5. Absolvirea învățământului terțiar Proporția persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar ar trebui să fie de cel puțin 47 % (7). 6. Participarea adulților la activitățile de învățare Cel puțin 60 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni (8). 7. Participarea la STEM 8. Mobilitatea în scopul învățării 9. Atractivitate internațională Numărul anual al cursanților din afara UE care vin să studieze și să obțină o diplomă la nivel terțiar în UE ar trebui să fie de cel puțin 350 000 (14). Pe lângă țintele de la nivelul UE menționate anterior, Consiliul: (1) Sursa datelor este Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), astfel cum au fost culese și administrate de OCDE. Ținta măsoară ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani (care frecventează instituții de învățământ în clasa a șaptea de învățământ obligatoriu sau într-o clasă superioară) care nu ating nivelul 2 (pe o scară de la 1 la 6) pe scara de competență a disciplinei respective (citire, matematică sau științe). (2) Sursa datelor este PISA. Ținta măsoară ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani (care frecventează instituții de învățământ în clasa a șaptea de învățământ obligatoriu sau într-o clasă superioară) care ating cel puțin nivelul 5 (pe o scară de la 1 la 6) pe scara de competență a disciplinei respective (citire, matematică sau științe). (3) Sursa datelor este PISA. Ținta măsoară ponderea tinerilor în vârstă de 15 ani (care frecventează instituții de învățământ în clasa a șaptea de învățământ obligatoriu sau într-o clasă superioară) aflați în sfertul inferior al indicelui statutului economic, social și cultural (ESCS) care ating cel puțin nivelul 4 pe scara de competență (1-6) la cel puțin o disciplină (citire, matematică sau științe). (4) Ținta se bazează pe ancheta privind competențele digitale și alfabetizarea informațională (CIL) cuprinsă în Studiul internațional privind competențele digitale și alfabetizarea informațională (ICILS) realizat de Asociația internațională pentru evaluarea performanțelor educaționale (AIE). Ținta măsoară ponderea elevilor din clasa a opta (elevi cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani) care au rezultate sub nivelul 2 pe scara de competențe în domeniul digital și al alfabetizării informaționale. (5) Sursa datelor este Eurostat (colectarea de date în comun UNESCO-OCDE-Eurostat). Ținta măsoară ponderea copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta necesară în fiecare țară pentru înscrierea în învățământul primar obligatoriu care beneficiază de educație și îngrijire timpurie. (6) Sursa datelor este Eurostat (Ancheta UE asupra forței de muncă). Ținta măsoară ponderea populației cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care a absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu mai urmează o formă de educație sau formare formală sau non-formală. (7) Sursa datelor este Eurostat (Ancheta UE asupra forței de muncă). Ținta măsoară ponderea populației cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care a absolvit un ciclu scurt de învățământ terțiar, de licență, de masterat, de doctorat sau echivalent. (8) Ținta a fost salutată de șefii de stat sau de guvern din UE în Declarația de la Porto și, respectiv, de Consiliul European în concluziile sale din 24-25 iunie 2021. Sursa datelor este Eurostat, cu un posibil transfer din Ancheta privind educația adulților către ancheta UE privind forța de muncă în curs de evaluare. Colectarea de date în curs în cadrul anchetei UE privind forța de muncă a început în 2022. Ținta măsoară ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani care au participat la educație și formare formală sau non-formală în ultimele 12 luni (cu excepția formării ghidate la locul de muncă). Odată ce sursa este în cele din urmă confirmată, Consiliul poate decide, dacă este cazul, cu privire la o revizuire a țintei. (9) Sursa datelor este Eurostat (colectarea de date în comun UNESCO-OCDE-Eurostat). Ținta măsoară ponderea cursanților înscriși în științele naturii, matematică, statistică, tehnologia informației și comunicațiilor, inginerie, industria prelucrătoare și construcții din numărul total al cursanților înscriși în învățământul liceal tehnologic și postliceal neterțiar. În ceea ce privește înscrierea cursantelor, ținta măsoară ponderea femeilor înscrise în STEM din numărul total al persoanelor înscrise în STEM. (10) Sursa datelor este Eurostat (colectarea de date în comun UNESCO-OCDE-Eurostat). Ținta măsoară ponderea cursanților înscriși în științele naturii, matematică, statistică, tehnologia informației și comunicațiilor, inginerie, industria prelucrătoare și construcții din numărul total al cursanților înscriși în învățământul terțiar. În ceea ce privește înscrierea cursantelor, ținta măsoară ponderea femeilor înscrise în STEM din numărul total al persoanelor înscrise în STEM. (11) Sursa datelor este Eurostat (colectarea de date în comun UNESCO-OCDE-Eurostat). Ținta măsoară ponderea cursanților înscriși în programele din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) din numărul total de cursanți înscriși la nivel de doctorat. În ceea ce privește înscrierea cursantelor, ținta măsoară ponderea femeilor înscrise în TIC din numărul total al persoanelor înscrise în TIC. (12) Sursa datelor este Eurostat (colectarea de date în comun UNESCO-OCDE-Eurostat). Ținta măsoară ponderea absolvenților care beneficiază de mobilitate a studiilor universitare și de mobilitate a creditelor [mobilitate a creditelor cu o durată minimă de trei luni sau reprezentând cel puțin 15 credite din Sistemul european de credite transferabile (ECTS) (incluzând atât stagiile, cât și mobilitatea studiilor) sau mobilitate a creditelor care constă în mai puțin de trei luni și cel puțin trei credite ECTS pe parcursul întregului ciclu de studiu]. Aceste acțiuni de mobilitate a creditelor pot fi fie integral fizice, fie mixte, de exemplu constând atât într-o componentă virtuală, cât și într-una fizică. În Recomandarea Consiliului din 13 mai 2024 „Europa în mișcare” – oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru toți, (JO C, C/2024/3364, 14.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3364/oj), Consiliul a solicitat Comisiei să prezinte o propunere privind o metodologie actualizată de colectare a datelor în 2026. Lucrările privind viitoarea metodologie sunt încă în desfășurare, sub conducerea Eurostatului. (13) Ținta valorifică indicatorul definit în Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (JO C 417, 2.12.2020, p. 1). Acesta măsoară ponderea cursanților mobili într-un an calendaristic, ca proporție din cohorta de absolvenți de EFP din anul respectiv. Sunt incluși participanții la oportunități de mobilitate flexibilă, cum ar fi cele din cadrul programului Erasmus+ (de exemplu, mobilitatea pe termen scurt, mobilitatea de grup, mobilitatea mixtă, mobilitatea legată de participarea la concursuri de abilități) sau alte programe de mobilitate. Indicatorul se va baza pe datele obținute de la Eurostat (colectarea de date în comun UNESCO-OCDE-Eurostat) pentru absolvenții EFP și Erasmus+ pentru mobilitate. În cazul în care sunt disponibile și numai dacă datele furnizate sunt comparabile cu datele Erasmus+, datele din programele de mobilitate ale autorităților naționale, inclusiv privind durata mobilității, ar putea fi de asemenea utilizate pentru a completa datele din programul Erasmus+. În cazul în care sunt incluse date provenind de la autoritățile naționale, acest lucru ar trebui să fie indicat într-un mod transparent. (14) Sursa datelor este Eurostat (colectarea de date în comun UNESCO-OCDE-Eurostat). Ținta măsoară numărul absolvenților cu mobilitate universitară din învățământul terțiar (învățământ terțiar cu ciclu scurt, licență, masterat, doctorat sau echivalent) care provin dintr-o țară din afara UE. ANEXA III ASPECTE ȘI ACȚIUNI CONCRETE PENTRU PRIORITĂȚILE STRATEGICE ALE COOPERĂRII EUROPENE ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI ȘI FORMĂRII PE PARCURSUL CELUI DE AL DOILEA CICLU: 2026-2030 (1) În concordanță cu Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (JO C 444, 10.12.2018, p. 1). ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2026/3720/oj ISSN 1977-1029 (electronic edition)