Recitale
(1) Articolul 126 alineatul (1) din TFUE prevede că statele membre evită deficitele publice excesive.
(2) Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide și sustenabile ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute, durabile și incluzive, favorizate de stabilitatea financiară, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă. Pactul de stabilitate și de creștere include Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (1) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, care a fost adoptat cu scopul de a favoriza corectarea rapidă a deficitelor publice excesive.
(3) La 26 iulie 2024, Consiliul a adoptat, în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, Decizia (UE) 2024/2128 (2) privind existența unui deficit excesiv în Malta din cauza nerespectării criteriului deficitului.
(4) La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE (3) cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv. Consiliul a recomandat o traiectorie corectivă pentru Malta, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, cu următoarele rate maxime anuale de creștere a cheltuielilor nete (4): 6,0 % în 2025, 5,8 % în 2026 și 5,8 % în 2027. Acest lucru corespunde ratelor maxime cumulate de creștere, calculate prin raportare la 2023, de 13,8 % în 2025, de 20,4 % în 2026 și de 27,4 % în 2027. Acestea sunt aceleași rate de creștere anuale și cumulate pentru perioada 2025-2027 stabilite în Recomandarea de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Maltei (5). Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2024 care au stat la baza prezentei recomandări și a cadrului de proiecție a datoriei publice pe termen mediu al Comisiei, se preconiza că respectarea acestei traiectorii corective va conduce la un deficit care nu va mai depăși valoarea de referință de 3 % din PIB până în 2027.
(5) În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, o decizie a Consiliului privind existența unui deficit excesiv trebuie abrogată atunci când, din punctul de vedere al Consiliului, deficitul excesiv din statul membru în cauză a fost corectat.
(6) În conformitate cu articolul 4 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la TFUE, Comisia furnizează datele necesare pentru punerea în aplicare a procedurii aplicabile deficitelor excesive. În cadrul aplicării protocolului respectiv, statele membre trebuie să raporteze date privind deficitele și datoriile publice și alte variabile conexe de două ori pe an, și anume înainte de 1 aprilie și înainte de 1 octombrie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului (6).
(7) Pe baza datelor furnizate de Comisie, Consiliul ia o decizie de abrogare a deciziei privind existența unui deficit excesiv. O decizie privind existența unui deficit excesiv luată din cauza nerespectării criteriului deficitului ar trebui abrogată numai în cazul în care deficitul a fost adus sub valoarea de referință de 3 % din PIB, iar previziunile Comisiei indică faptul că deficitul va rămâne astfel în anul curent și în anul următor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.
(8) Pe baza datelor furnizate de Comisie (Eurostat) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009, în urma notificării efectuate de Malta în aprilie 2026 (7), și pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, se pot extrage următoarele concluzii: — După ce a atins 3,4 % din PIB în 2024, deficitul public a scăzut la 2,2 % din PIB în 2025, situându-se astfel sub valoarea de referință de 3 % din PIB. Deficitul public din 2024 a inclus un transfer considerabil de capital către compania aeriană națională. În pofida nerepetării respectivului transfer de capital, cheltuielile publice au crescut substanțial în 2025, inclusiv ca urmare a unor creșteri considerabile ale cheltuielilor cu consumul intermediar și cu remunerarea angajaților, precum și a unei cheltuieli cu caracter excepțional generate de o hotărâre judecătorească. Prin urmare, scăderea deficitului a fost determinată în principal de creșterea puternică a veniturilor publice, determinată de creșterea PIB-ului nominal și de veniturile fiscale excepționale semnificative. În comparație cu deficitul prevăzut pentru 2025 în notificarea din octombrie 2025, deficitul din 2025 a fost cu 1,1 puncte procentuale din PIB mai scăzut, ca urmare a cheltuielilor de investiții mai mici decât cele planificate și a veniturilor mai mari decât se preconizase provenite din impozitarea întreprinderilor. — Previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 preconizează un deficit de 2,2 % din PIB în 2026 și de 2,1 % din PIB în 2027, indicând astfel că deficitul ar rămâne sub valoarea de referință de 3 % din PIB. Proiecția unei ponderi a deficitului în general stabile reflectă așteptările privind continuarea creșterii considerabile a cheltuielilor, inclusiv ca urmare a costului mai ridicat al subvențiilor pentru energie, contrabalansând veniturile mai mari generate de condițiile economice favorabile. În notificarea din aprilie 2026, Malta a raportat un deficit public planificat pentru 2026 care ar urma să scadă la 1,6 % din PIB.
(9) Pe baza calculelor Comisiei (8), cheltuielile nete ale Maltei au crescut cu 5,6 % în 2025 și cu 22,2 %, cumulat, în 2024 și 2025. Rata de creștere a cheltuielilor nete în 2025 se situează sub rata maximă de creștere anuală recomandată. Cu toate acestea, dacă se iau în considerare împreună anii 2024 și 2025, rata cumulată de creștere a cheltuielilor nete depășește rata maximă de creștere recomandată, ceea ce corespunde unei abateri de 2,3 % din PIB în termeni cumulativi. Rata ridicată de creștere a cheltuielilor nete în 2024 a fost determinată de transferul de capital menționat mai sus către compania aeriană națională. Se preconizează o creștere a cheltuielilor nete ale Maltei cu 6,1 % în 2026 și cu 29,7 %, cumulat, în 2024, 2025 și 2026. Rate de creștere preconizată a cheltuielilor nete în 2026 depășește rata maximă de creștere recomandată, ceea ce corespunde unei abateri de 0,1 % din PIB în termeni anuali. Dacă se consideră 2024, 2025 și 2026 împreună, rata cumulată preconizată de creștere a cheltuielilor nete depășește, de asemenea, rata maximă de creștere recomandată, corespunzând unei abateri de 2,2 % din PIB în termeni cumulativi.
(10) Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 45,9 % la sfârșitul anului 2024 la 46,4 % din PIB la sfârșitul anului 2025, rămânând astfel sub valoarea de referință de 60 % din PIB. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2026 se estimează că aceasta va scădea la 46,2 % până la sfârșitul anului 2026, ca urmare a scăderii deficitului primar și a „efectului bulgărelui de zăpadă” generat de creșterea PIB-ului real și de inflație.
(11) În opinia Consiliului, deficitul excesiv din Malta a fost corectat, iar Decizia (UE) 2024/2128 ar trebui abrogată în consecință.
(12) Abrogarea Deciziei (UE) 2024/2128 face ca Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE să devină caducă. În schimb, Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al Maltei continuă să se aplice; prin urmare, Malta ar trebui să se asigure că creșterea cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime recomandate prevăzute la punctul 1 și în anexa I la recomandarea respectivă a Consiliului,