Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2018/841 oferă statelor membre acces la compensații pentru emisiile în exces specifice și pentru reducerea absorbțiilor. În conformitate cu regulamentul respectiv, astfel de emisii și absorbții trebuie să poată fi atribuite fie impactului pe termen lung al schimbărilor climatice care generează emisii în exces sau diminuării absorbanților care nu pot fi controlați de statele membre și nu se califică drept perturbări naturale, fie efectelor moștenite ale practicilor de gestionare anterioare din statele membre cu o proporție excepțional de mare de soluri organice pe suprafața lor de teren gestionată.
(2) În conformitate cu articolul 13b alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2018/841, ariditatea trebuie considerată o caracteristică de mediu pentru identificarea zonelor afectate de efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice. Prin urmare, pentru a analiza evoluția raportului dintre necesarul de apă și disponibilitatea apei pe perioade lungi de timp, este oportun să se recurgă la indicele de ariditate. Distribuția geografică a biomurilor și productivitatea terenurilor gestionate sunt legate în mod intrinsec de ariditate. Întrucât indicele de ariditate cuprinde variabilele principale ale precipitațiilor și evapotranspirației potențiale și este insensibil la impactul local al activității umane, acesta este un mijloc fiabil de analiză a modificărilor raportului dintre necesarul de apă și disponibilitatea apei pe perioade lungi de timp.
(3) Zonele care au trecut în clasa de ariditate de la umedă sau uscată subumedă la semiaridă, aridă sau hiperaridă, astfel cum sunt descrise în Convenția ONU privind combaterea deșertificării, sau zone clasificate drept semiaride, aride sau hiperaride, al căror indice de ariditate a scăzut, se confruntă cu constrângeri cauzate de deficitul de apă. Deficitul tot mai mare de apă poate duce la schimbări caracterizate de o acoperire cu vegetație mai rară, de un nivel scăzut de carbon organic din sol, de o structură deficitară a solului, de o biodiversitate redusă a solului și de o rată ridicată de eroziune a solului. Aceste evoluții reduc atât potențialul terenurilor de sechestrare a carbonului, cât și reziliența la schimbările climatice. Prin urmare, o zonă care a suferit o astfel de schimbare ar trebui considerată o zonă afectată de impactul pe termen lung al schimbărilor climatice.
(4) Pentru a permite utilizarea unor date potențial de calitate superioară susținute de comunitatea științifică, statelor membre ar trebui să li se permită să utilizeze alți indici decât indicele de ariditate pentru a determina zonele afectate de impactul pe termen lung al schimbărilor climatice, cu condiția să demonstreze legătura dintre impactul pe termen lung al schimbărilor climatice și capacitatea redusă de sechestrare a carbonului.
(5) În comunitatea științifică este o practică uzuală să se descrie apariția unor fenomene naturale care sunt egale sau mai mari decât a 85-a percentilă a unei distribuții ca fiind excepțională. Prin urmare, este oportun să se considere că proporția solurilor organice din suprafața de teren gestionată a unui stat membru este excepțional de ridicată în comparație cu media Uniunii, atunci când aceasta sunt egală sau mai mare decât a 85-a percentilă a distribuției frecvenței acestor proporții în toate statele membre.
(6) Efectele moștenite ale practicilor de gestionare anterioare asupra solurilor organice, cum ar fi drenarea sau împădurirea pe turbării, pot accelera degradarea solurilor organice și, prin urmare, pot genera emisii din sol pe termen lung, conducând la ecosisteme mai puțin reziliente. Zonele care prezintă un impact negativ al unor astfel de practici de gestionare anterioare ar trebui, prin urmare, să fie considerate, de asemenea, zone afectate de efecte moștenite.
(7) Pentru a nu submina integritatea Regulamentului (UE) 2018/841 și eforturile statelor membre de a atinge obiectivele pentru 2030 stabilite în regulamentul respectiv, statele membre care doresc să utilizeze compensarea suplimentară prevăzută în regulamentul respectiv ar trebui să prezinte probe ale acțiunilor pe care le-au întreprins pentru a îmbunătăți performanța climatică în zonele afectate, atât în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, cât și reziliența la schimbările climatice. Astfel de măsuri de politică reprezintă o condiție prealabilă pentru utilizarea mecanismului de flexibilitate. În cazul efectelor pe termen lung ale schimbărilor climatice, eforturile statului membru în cauză ar trebui, prin urmare, să includă practici și tehnologii durabile de gestionare a terenurilor, iar în cazul efectelor moștenite ale practicilor de gestionare anterioare asupra solurilor organice, eforturile ar trebui să includă gestionarea nivelului pânzei freatice sau a unor practici de gestionare echivalente care să reducă la minimum impactul negativ al efectelor moștenite, ținând seama, în același timp, de reziliența zonelor afectate.
(8) Pentru a furniza dovezi ale emisiilor în exces și ale diminuării absorbțiilor, este oportun să se utilizeze comparația. Pentru a înțelege amploarea, în echivalent tone de CO2, a efectelor pe termen lung ale schimbărilor climatice sau a efectelor moștenite ale practicilor de gestionare anterioare asupra solurilor organice, suprafața afectată ar trebui comparată cu o zonă neafectată cu aceleași caracteristici esențiale, cum ar fi dimensiunea, utilizarea terenurilor, clima, configurația terenului și tipul de sol.
(9) Întrucât atât efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice, cât și efectele moștenite ale practicilor de gestionare anterioare asupra solurilor organice necesită inversarea tendințelor negative privind absorbțiile bazate pe terenuri, este oportun să se prezinte dovezi ale unor astfel de eforturi la începutul perioadei de conformitate 2026-2030.
(10) Pentru a asigura alinierea la datele din inventarele gazelor cu efect de seră transmise în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (2), datele utilizate pentru a furniza dovezi privind cuantumul compensării pentru emisiile în exces și pentru diminuarea absorbțiilor ar trebui să respecte standardele de transparență, acuratețe, coerență, comparabilitate și exhaustivitate aplicate revizuirilor inventarelor de gaze cu efect de seră efectuate în conformitate cu articolul 38 din regulamentul respectiv.
(11) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,