Recitale
(1) În conformitate cu articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a modificat Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 continuă să se aplice cererilor de înregistrare a indicațiilor geografice pentru vin primite de Comisie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene înainte de 13 mai 2024. O cerere de înregistrare a denumirii de origine (DOP) „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”, depusă de Slovacia, a fost primită de Comisie la 19 iulie 2022.
(2) În conformitate cu articolul 97 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cererea Slovaciei de înregistrare a denumirii de origine „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 23 octombrie 2023 (3).
(3) La 19 ianuarie 2024, Comisia a primit o declarație de opoziție motivată din partea Ungariei. La 29 februarie 2024, după evaluarea admisibilității declarației de opoziție, Comisia a invitat Ungaria și Slovacia să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, în conformitate cu articolul 98 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(4) La 29 mai 2024, Ungaria a solicitat o prelungire a consultărilor. Cu toate acestea, întrucât nu a fost depusă de Slovacia, cererea respectivă nu a îndeplinit condiția prevăzută la articolul 98 alineatul (2) ultima teză din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Prin urmare, perioada consultărilor nu a fost prelungită. Consultările s-au încheiat fără un acord între Ungaria și Slovacia. Prin urmare, Comisia trebuie să ia o decizie în conformitate cu articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, luând în considerare rezultatele consultărilor.
(5) În declarația sa de opoziție motivată, precum și în timpul consultărilor cu Slovacia, Ungaria a susținut că denumirea „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” nu poate fi înregistrată, deoarece este parțial omonimă cu denumirea „Tokaj/Tokaji”, menționată în registrul Uniunii de indicații geografice pentru Ungaria. Ungaria a susținut că înregistrarea denumirii propuse se află, astfel, în contradicție cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În plus, Ungaria a susținut că evidențierea componentei „TOKAJSKÉ VÍNO” din denumirea „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” prin utilizarea literelor majuscule ar putea induce în eroare consumatorii, oferindu-le impresia că produsele desemnate astfel îndeplinesc aceleași standarde stricte care se aplică vinurilor maghiare produse sub denumirea „Tokaj/Tokaji”.
(6) De asemenea, Ungaria a pus sub semnul întrebării validitatea teritorială a produsului „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”, susținând că arealul geografic al acestei indicații nu corespunde cu regiunea Tokaj definită în trecut și, prin urmare, contextul istoric și tradițiile comune Ungariei și Slovaciei în ceea ce privește vinul Tokaj au fost neglijate de omologii slovaci. Ungaria a observat că, dintre cele șapte municipalități incluse în arealul geografic delimitat al indicației „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”, doar Malá Tŕňa și Viničky aparțin din punct de vedere istoric regiunii Tokaj definite de legislația austro-ungară aflată în vigoare între 1908 și 1924.
(7) Mai mult, Ungaria a susținut că este mai ușor să se producă „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” decât „Tokaj/Tokaji”, această ultimă denumire fiind astfel pusă într-un dezavantaj concurențial. În acest sens, Ungaria a observat că, în caietul de sarcini al DOP „Tokaj/Tokaji”, standardele sunt mai stricte, iar calitatea mai bună, în comparație cu cele din caietul de sarcini al produsului „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”. Această observație a vizat în special producția de vinuri dulci naturale sau producția maximă. De asemenea, caietul de sarcini al vinurilor care poartă denumirea slovacă a permis producerea mai multor tipuri de vinuri și a mai multor categorii de produse vitivinicole decât permite caietul de sarcini al produsului maghiar „Tokaj/Tokaji”. În acest context, Ungaria a insistat asupra faptului că un produs înregistrat sub aceeași denumire nu poate fi fabricat în două moduri distincte.
(8) În final, Ungaria a atras atenția asupra unei DOP existente a Slovaciei, „«Vinohradnícka oblast» Tokaj”, care presupune un proces de fabricație a vinului aproape identic cu cel menționat în cererea de înregistrare a denumirii de origine „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”. Ungaria a afirmat că nu s-ar opune înregistrării denumirii de origine „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” dacă Slovacia ar anula DOP existentă „«Vinohradnícka oblast» Tokaj”.
(9) Comisia a evaluat argumentele prezentate în declarația de opoziție a Ungariei în sensul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, luând în considerare informațiile pe care le-a primit cu privire la consultările desfășurate între părțile interesate.
(10) Înainte de a examina argumentele Ungariei invocate în obiecție, Comisia a luat act de faptul că Slovacia a înregistrat denumirea „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” ca denumirea de origine AO-45 la 22 noiembrie 1967 (4) în Sistemul internațional al denumirilor de origine și al indicațiilor geografice în temeiul Acordului de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine („Acordul de la Lisabona”) (5).
(11) Normele privind tranziția de la Acordul de la Lisabona la Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice („Actul de la Geneva”) (6) sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/1753 al Parlamentului European și al Consiliului (7). În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1753, în ceea ce privește denumirile de origine care nu sunt protejate în temeiul sistemului Uniunii, statele membre care sunt părți la Acordul de la Lisabona și care au aderat la Actul de la Geneva (cum ar fi Slovacia) au posibilitatea de a alege. Pot alege fie să solicite înregistrarea denumirii de origine în temeiul sistemului Uniunii și, ulterior, înregistrarea în temeiul Actului de la Geneva, fie să solicite anularea înregistrării denumirii de origine din registrul internațional (8).
(12) În conformitate cu articolul 3 din Decizia (UE) 2019/1754 a Consiliului (9), statele membre care erau părți la Acordul de la Lisabona la 26 februarie 2020 (cum ar fi Slovacia) sunt autorizate să ratifice Actul de la Geneva sau să adere la acesta strict în măsura în care aderarea lor este necesară pentru a menține, în interesul Uniunii, vechimea și continuitatea protecției denumirilor de origine deja înregistrate de către statele membre respective în temeiul Acordului de la Lisabona, precum și pentru a respecta obligațiile prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1753.
(13) Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/1753, cererea de înregistrare a denumirii „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” în sistemul Uniunii constituie o condiție prealabilă pentru înregistrarea internațională a denumirii de origine AO-45 „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” în temeiul Actului de la Geneva și pentru menținerea drepturilor de prioritate conexe. În absența unei înregistrări în sistemul Uniunii a denumirii „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”, Slovacia nu ar fi autorizată să înregistreze denumirea de origine AO 45 „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” în temeiul Actului de la Geneva și ar pierde protecția denumirii de origine în temeiul Acordului de la Lisabona.
(14) În ceea ce privește argumentul Ungariei referitor la omonimie, Comisia consideră că denumirea „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” este, într-adevăr, parțial omonimă cu DOP maghiară „Tokaj/Tokaji”. În conformitate cu articolul 100 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în astfel de situații, trebuie luate în considerare utilizarea locală și tradițională, precum și orice risc de confuzie. În special, în ceea ce privește acest ultim menționat risc de confuzie, o denumire omonimă nu trebuie să determine consumatorii să creadă în mod fals că produsele respective provin de pe alt teritoriu.
(15) În ceea ce privește utilizarea locală și tradițională, atât Ungaria, cât și Slovacia afirmă că tradițiile viticole din regiunea Tokaj sunt păstrate de secole. Această regiune este situată în nord-estul Ungariei și în sud-estul Slovaciei, iar atât Ungaria, cât și Slovacia produc vinuri Tokaj și asigură protecția denumirilor înrudite de vinuri. Slovacia a precizat că „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” este o denumire a vinului Tokaj folosită în mod tradițional în Slovacia în legătură cu arealul geografic corespunzător, delimitat de Slovacia. Această declarație referitoare la utilizarea cuvântului „Tokaj” pentru a desemna un vin slovac este susținută de existența legislației slovace privind vinul Tokaj începând din 1959 și de protecția denumirii „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” în temeiul Acordului de la Lisabona începând din 1967.
(16) În ceea ce privește riscul de confuzie, în primul rând, denumirea face referire la originea reală a produsului, mai exact la regiunea Tokaj, o parte din aceasta aflându-se în Slovacia, iar alta în Ungaria, iar denumirea a fost utilizată în mod tradițional în ambele părți ale regiunii transfrontaliere Tokaj. Comisia nu are cunoștință de vreo confuzie care s-ar fi creat în rândul consumatorilor din cauza acestor circumstanțe. Dimpotrivă, consumatorii cunosc lunga istorie pe care o au în ambele țări vinurile cu denumirea „Tokaj”. Coexistența pe piață a vinurilor Tokaj din Ungaria și Slovacia, precum și reputația lor tot mai mare au determinat atât Ungaria, cât și Slovacia să solicite protecția denumirilor înrudite de vinuri. În urma acestor acțiuni, în 2006 au fost înregistrate ca DOP două denumiri care fac referire la regiunea Tokaj, mai exact „Tokaj/Tokaji” pentru Ungaria și „Vinohradnícka oblasť Tokaj” pentru Slovacia. Aceste DOP au coexistat în aceeași regiune viticolă transfrontalieră fără a genera confuzie (10). Nu există niciun motiv să se creadă că cererea actuală de înregistrare a unei alte DOP slovace care conține denumirea „Tokaj” va prezenta riscul de confuzie cu denumirea maghiară.
(17) În al doilea rând, denumirea vinului maghiar și denumirea vinului slovac nu sunt identice. Sunt doar parțial omonime. În limba slovacă, „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” este o denumire compusă, care face referire la „Tokaj” prin intermediul unui adjectiv („TOKAJSKÉ”).
(18) În al treilea rând, denumirea slovacă include componenta geografică „zo slovenskej oblasti” („din arealul slovac”), ceea ce indică în mod clar țara de origine și reduce și mai mult riscul de confuzie. Astfel cum a explicat Slovacia, această componentă geografică era deja utilizată la momentul înregistrării denumirii de origine AO 45 „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”, în temeiul Acordului de la Lisabona, cu scopul de a se face o distincție clară între denumirea de origine maghiară și cea slovacă.
(19) În al patrulea rând, articolul 119 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede ca etichetarea și prezentarea vinului în Uniune să includă o indicație privind proveniența. În practică, acest lucru înseamnă că informația referitoare la țara de origine a vinului este obligatorie. Astfel, etichetele vinurilor includ, de obicei, mențiunile „vin din […]”, „vin de […]”, „produs în […]”, „produs originar din […]”. Respectivele mențiuni oferă mai multă claritate în ceea ce privește originea vinului și fac o distincție suplimentară între vinurile Tokaj produse, pe de o parte, în Ungaria și, pe de altă parte, în Slovacia.
(20) În al cincilea rând, în ceea ce privește accentul pus pe regiunea Tokaj prin utilizarea literelor majuscule, pus sub semnul întrebării de Ungaria, Slovacia a explicat că literele majuscule utilizate în denumirea prezentată în vederea înregistrării în temeiul sistemului Uniunii erau necesare pentru a asigura alinierea denumirii care urmează să fie înregistrată în temeiul Actului de la Geneva la denumirea deja înregistrată în temeiul Acordului de la Lisabona. În orice caz, pe baza elementelor care permit distincția dintre vinul Tokaj maghiar și cel slovac, astfel cum se explică în considerentele 16, 17, 18 și 19, utilizarea literelor majuscule în denumirea „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” nu este considerată susceptibilă de a mări riscul de confuzie.
(21) Pe baza tuturor acestor elemente, Comisia consideră că, având în vedere utilizarea locală și tradițională, precum și lipsa oricărui risc de confuzie, în special întrucât consumatorii nu sunt determinați să creadă în mod fals că produsele provin de pe un alt teritoriu, omonimia parțială nu împiedică înregistrarea denumirii „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”.
(22) În ceea ce privește argumentul Ungariei potrivit căruia arealul geografic al „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” nu corespunde regiunii Tokaj definite în trecut, Comisia observă că, deși vinurile din Tokaj din Ungaria și Slovacia au o istorie viticolă comună, producția vinurilor Tokaj are loc în prezent în două arealuri geografice distincte din două state membre. Arealul geografic al „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” include șapte municipalități slovace. Acest areal a fost stabilit oficial în legislația națională a Slovaciei în 1959 ca fiind arealul de producție a vinurilor slovace Tokaj. Regiunile viticole pot evolua în timp, iar limitele lor teritoriale se pot modifica în raport cu configurația pe care o aveau cu secole în urmă, fără a pune, însă, sub semnul întrebării autenticitatea locului de origine.
(23) Slovacia a demonstrat îndeplinirea condițiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, inclusiv în ceea ce privește noțiunea de „denumire de origine” definită la articolul 93 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. În special, Slovacia a demonstrat legătura dintre produs și factorii naturali și umani inerenți mediului său geografic. Totodată, Slovacia a indicat că arealul geografic și metoda de producție a vinului slovac Tokaj sunt reglementate în Slovacia din 1959. Simpla trimitere de către Ungaria la o delimitare istorică prevăzută într-o lege aflată în vigoare în 1908 în Imperiul Austro-Ungar nu poate justifica suficient contestarea delimitării arealului realizate de Slovacia sau a legăturii dintre arealul respectiv și caracteristicile vinului slovac Tokaj. Prin urmare, Comisia respinge observația Ungariei referitoare la validitatea teritorială a denumirii „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”, precum și solicitarea sa de realizare a alinierii arealului geografic delimitat aferent denumirii „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” la arealul geografic al vinului Tokaj prevăzut într-o lege aflată în vigoare în 1908 în Imperiul Austro-Ungar.
(24) În ceea ce privește afirmația Ungariei potrivit căreia, în comparație cu caietul de sarcini al produsului slovac „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti”, cerințele mai stricte din caietul de sarcini al produsului maghiar „Tokaj/Tokaji” le creează producătorilor maghiari un dezavantaj concurențial, Comisia consideră că „Tokaj/Tokaji” și „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” sunt denumiri distincte și fac referire la caiete de sarcini distincte. În scopul prezentei cereri de înregistrare, Slovacia nu este obligată să respecte caietul de sarcini al produsului maghiar „Tokaj/Tokaji”. De asemenea, Ungaria nu este obligată să își alinieze normele la caietul de sarcini al produsului slovac „«Vinohradnícka oblast» Tokaj” sau la cel al produsului „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” și este liberă să stabilească și să mențină propriile cerințe referitoare la vinul „Tokaj/Tokaji”. Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu prevede nicio cerință conform căreia denumirile parțial omonime trebuie să aibă același caiet de sarcini. În absența oricărui risc de confuzie între DOP slovacă și DOP maghiară, standardele potențial diferite nu afectează evaluarea în temeiul articolului 100 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru care să se ridice problema unui dezavantaj concurențial ca urmare a unor cerințe mai stricte din caietul de sarcini al unei anumite DOP în comparație cu caietul de sarcini al unei alte DOP. În concluzie, afirmația Ungariei privind existența unui dezavantaj concurențial ca urmare a unor cerințe de producție mai stricte trebuie respinsă.
(25) În ceea ce privește afirmația Ungariei potrivit căreia Ungaria nu s-ar opune înregistrării denumirii de origine „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” dacă Slovacia ar anula denumirea de origine existentă „«Vinohradnícka oblast» Tokaj”, Comisia consideră că este de competența Slovaciei să decidă cu privire la calea de acțiune adecvată. Slovacia a confirmat că DOP „«Vinohradnícka oblast» Tokaj” este utilizată și că nu intenționează să o anuleze. În opinia Comisiei, înregistrarea denumirii „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” (DOP) nu depinde de anularea denumirii „«Vinohradnícka oblast» Tokaj” (DOP), pe ale cărei utilizare și protecție Slovacia dorește să le mențină, întrucât este vorba despre două denumiri diferite.
(26) În concluzie, niciunul dintre argumentele invocate de Ungaria nu justifică respingerea cererii de înregistrare. În consecință, denumirea de origine „TOKAJSKÉ VÍNO zo slovenskej oblasti” trebuie înregistrată în registrul de indicații geografice al Uniunii.
(27) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,