Articolul 1
Regulamentul (UE) 2016/44 se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1 se adaugă următoarele litere: „(j) «servicii de intermediere» înseamnă: (i) negocierea sau organizarea de tranzacții pentru achiziționarea, vânzarea sau furnizarea de produse și tehnologii ori de servicii financiare și tehnice dintr-o țară terță către oricare altă țară terță; sau (ii) vânzarea sau cumpărarea de produse și tehnologii ori de servicii financiare și tehnice care se află în țări terțe, în vederea transferului lor către o altă țară terță; (k) «finanțare sau asistență financiară» înseamnă orice acțiune, indiferent de mijloacele specifice alese, prin care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul în cauză, condiționat sau necondiționat, plătește sau se angajează să plătească propriile fonduri sau resurse economice, inclusiv, dar fără a se limita la granturi, împrumuturi, garanții, cauțiuni, obligațiuni, scrisori de credit, credite-furnizor, credite-cumpărător, avansuri la import sau la export și toate tipurile de asigurări și de reasigurări, inclusiv asigurarea pentru credit în vederea exportului. Plata, precum și clauzele și condițiile aferente plății prețului convenit pentru un bun sau un serviciu, efectuate în conformitate cu practicile comerciale obișnuite, nu constituie finanțare sau asistență financiară; (l) «autorități competente» înseamnă autoritățile competente ale statelor membre, astfel cum sunt identificate pe site-urile web care figurează pe lista cuprinsă în anexa IV.”
2. Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 2 (1) Se interzice: (a) vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne enumerate în anexa I, indiferent dacă acestea provin sau nu din Uniune, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Libia ori în scopul utilizării în Libia; (b) furnizarea, directă sau indirectă, de asistență tehnică ori de servicii de brokeraj legate de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, astfel cum sunt enumerate în anexa I, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia; (c) furnizarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, astfel cum sunt enumerate în anexa I, pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de astfel de produse sau pentru furnizarea de asistență tehnică conexă către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Libia ori în scopul utilizării în Libia; (d) participarea cu bună știință și intenționată la activitățile care au ca obiect sau efect eludarea interdicțiilor prevăzute la literele (a)-(c). (2) Se interzice achiziția, importul sau transportul din Libia de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă, astfel cum sunt incluse pe lista din anexa I, indiferent dacă produsul în cauză provine sau nu din Libia. (3) Alineatul (1) nu se aplică îmbrăcămintei de protecție, inclusiv vestelor antiglonț și căștilor militare exportate temporar către Libia de personalul ONU, de personalul Uniunii sau al statelor sale membre, de reprezentanții media și de personalul umanitar, de personalul din domeniul asistenței pentru dezvoltare și de personalul asociat exclusiv pentru uz personal. (4) Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă, dacă stabilesc că respectivele echipamente sunt destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție. (5) Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, furnizarea de asistență tehnică, de finanțare și de asistență financiară în legătură cu echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă, dacă acestea stabilesc ca echipamentele respective sunt destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție.”
3. Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 3 (1) Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia, de produse și tehnologii enumerate în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare (*1) (denumită în continuare «Lista comună cuprinzând produsele militare»), de arme de foc, de piese și de componente esențiale ale acestora, precum și de muniții, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (*2), indiferent dacă acestea provin sau nu din Uniune. (2) Se interzice: (a) furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistență tehnică sau de servicii de intermediere, în legătură cu produsele și tehnologiile enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare, sau de arme de foc, de piese și de componente esențiale ale acestora, precum și de muniții, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 258/2012, sau în legătură cu furnizarea, fabricarea, întreținerea și utilizarea acestora, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia; (b) furnizarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau de asistență financiară, în legătură cu produsele și tehnologiile enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare, sau de arme de foc, de piese și de componente esențiale ale acestora, precum și de muniții, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 258/2012, pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de astfel de produse sau pentru furnizarea de asistență tehnică sau de servicii de intermediere conexe către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia; (c) furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistență tehnică, de asistență de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu punerea la dispoziție de mercenari înarmați în Libia sau în scopul utilizării în Libia; (d) participarea cu bună știință și intenționată la activitățile care au ca obiect sau efect eludarea interdicțiilor prevăzute la literele (a)-(c). (3) Alineatele (1) și (2) nu se aplică: (a) vânzării, furnizării, transferului sau exportului de echipamente militare neletale sau furnizării de asistență tehnică conexă, de servicii de intermediere, de finanțare sau de asistență financiară destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție; (b) îmbrăcămintei de protecție, inclusiv vestelor antiglonț și căștilor militare, exportate temporar către Libia de personalul ONU, de personalul Uniunii sau al statelor sale membre, de reprezentanții media și de personalul umanitar, de personalul din domeniul asistenței pentru dezvoltare și de personalul asociat exclusiv pentru uz personal; (c) vânzării, furnizării, transferului sau exportului de echipamente militare neletale sau furnizării de asistență tehnică conexă, de servicii de intermediere, de finanțare sau de asistență financiară destinate exclusiv asistenței în materie de securitate sau de dezarmare acordate guvernului libian. (4) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), autoritățile competente pot autoriza vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de produse și tehnologii menționate la alineatul (1) sau furnizarea de asistență tehnică, de servicii de intermediere, de finanțare sau de asistență financiară prevăzute la alineatul (2), cu condiția ca Comitetul pentru sancțiuni să fi aprobat în prealabil vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul ori furnizarea de asistență tehnică, de servicii de intermediere, de finanțare sau de asistență financiară conexă. (5) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), autoritățile competente pot autoriza vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de produse și tehnologii menționate la alineatul (1) sau furnizarea de asistență tehnică, de servicii de intermediere, de finanțare sau de asistență financiară prevăzute la alineatul (2) destinate exclusiv asistenței în materie de securitate sau de dezarmare acordate guvernului libian, cu condiția ca Comitetul pentru sancțiuni să fi aprobat în prealabil vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul ori furnizarea de asistență tehnică, de servicii de intermediere, de finanțare sau de asistență financiară conexă. (6) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), autoritățile competente pot autoriza vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de arme, de armament ușor și de materiale conexe exportate temporar în Libia pentru uzul exclusiv al personalului ONU, al reprezentanților mass-mediei, al personalului umanitar, al personalului din domeniul asistenței pentru dezvoltare și al personalului asociat, cu condiția ca statul membru în cauză să fi notificat în prealabil Comitetul pentru sancțiuni, iar Comitetul pentru sancțiuni să nu fi obiectat cu privire la această acțiune în termen de cinci zile lucrătoare de la notificarea respectivă. (7) Alineatele (1) și (2) nu se aplică furnizării de asistență tehnică prevăzute la alineatul (2) de către statele membre forțelor de securitate libiene, asistență destinată exclusiv promovării procesului de reunificare a instituțiilor militare și de securitate libiene, precum și intrarea temporară în Libia a produselor și tehnologiilor menționate la alineatul (1) destinate exclusiv utilizării de către furnizorii care nu sunt libieni a unei astfel de asistențe tehnice, furnizării unei astfel de asistențe sau utilizării lor în scopuri de protecție, cu condiția ca statul membru în cauză să fi notificat în prealabil Comitetul pentru sancțiuni. (8) Alineatele (1) și (2) nu se aplică aeronavelor militare sau navelor militare care pătrund temporar pe teritoriul Libiei de către un stat membru exclusiv pentru a livra articole sau pentru a facilita activități exceptate în alt mod sau care nu intră sub incidența alineatelor (1) și (2), inclusiv asistență umanitară, și nici produselor și tehnologiilor menționate la alineatul (1) în scopuri defensive care rămân în permanență la bordul navei sau al aeronavei aflate temporar în Libia sau asupra oricărui membru al personalului care nu sunt libieni debarcat temporar de pe o astfel de navă sau aeronavă. (*1) Ultima versiune publicată în JO C, C/2024/1945, 1.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1945/oj." (*2) Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 10 din Protocolul Organizației Națiunilor Unite împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Protocolul ONU privind armele de foc) și de stabilire a măsurilor privind autorizațiile de export, importul și tranzitul pentru arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și muniții (JO L 94, 30.3.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/258/oj).” "
4. Se introduce următorul articol: „Articolul 3a Se interzice importul, achiziționarea sau transferul, direct sau indirect, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Libia sau în scopul utilizării în Libia de produse și tehnologii enumerate în Lista comună cuprinzând produsele militare, de arme de foc, de piese și de componente esențiale ale acestora, precum și de muniții, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, din Libia, indiferent dacă acestea provin sau nu din Libia.”
5. La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Anexa II cuprinde persoanele fizice sau juridice, entitățile și organismele desemnate de Consiliul de Securitate sau de Comitetul de sancțiuni în conformitate cu punctul 22 din RCSONU 1970 (2011), punctul 19, 22 sau 23 din RCSONU 1973 (2011), punctul 4 din RCSONU 2174 (2014), punctul 11 din RCSONU 2213 (2015), punctul 11 din RCSONU 2362 (2017), punctul 11 din RCSONU 2441 (2018) sau punctul 18 din RCSONU 2769 (2025).”
6. Se introduce următorul articol: „Articolul 11a (1) După notificarea Comitetului pentru sancțiuni de către statul membru în cauză și cu condiția ca, în prealabil, Comitetul pentru sancțiuni să fi aprobat utilizarea rezervelor de lichidități înghețate astfel cum se menționează la punctul 14 din RCSONU 2769 (2025) și în conformitate cu acesta, ceea ce include consultările cu guvernul Libiei, autoritățile competente din statul membru respectiv autorizează utilizarea rezervelor de lichidități înghețate care aparțin entității ce figurează la rubrica cu numărul 1 din anexa VI exclusiv pentru investiții în: (a) depozite la termen cu risc scăzut constituite la o instituție financiară corespunzătoare selectată de entitatea menționată la rubrica cu numărul 1 din anexa VI și situată în statul membru în care fondurile sunt înghețate, în cazul rezervelor de lichidități înghețate menționate la «recomandarea 7.1» menționată în RCSONU 2769 (2025); sau (b) instrumente cu venit fix, în cazul rezervelor de lichidități înghețate menționate la «recomandarea 7.2» menționată în RCSONU 2769 (2025), în conformitate cu aprobarea Comitetului pentru sancțiuni. (2) Depozitele la termen cu risc scăzut menționate la alineatul (1) litera (a) și dobânzile acumulate aferente rămân îngheațate. Instrumentele cu venit fix menționate la alineatul (1) litera (b) și venitul acumulat aferent rămân înghețate. Fiecare reinvestire face obiectul procedurii menționate la alineatul (1). (3) Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul alineatului (1), în termen de două săptămâni de la acordarea autorizației.”