Decizia (UE) 2025/1904 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 septembrie 2025 privind aprobarea de către Uniune a Acordului privind interpretarea și aplicarea Tratatului privind Carta energiei

Articolul 1

Se aprobă Acordul privind interpretarea și aplicarea Tratatului privind Carta energiei care însoțește prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1

Definiții

SECȚIUNEA 1 ÎNȚELEGERE COMUNĂ PRIVIND NEAPLICABILITATEA ARTICOLULUI 26 DIN TRATATUL PRIVIND CARTA ENERGIEI CA TEMEI PENTRU PROCEDURILE DE ARBITRAJ ÎN INTERIORUL UE

În sensul prezentului acord, se aplică următoarele definiții: 1. „Tratatul privind Carta energiei” înseamnă Tratatul privind Carta energiei, semnat la Lisabona la 17 decembrie 1994 și aprobat în numele Comunităților Europene prin Decizia 98/181/CE, CECO, Euratom la 23 septembrie 1997, cu eventualele modificări sporadice; 2. „relații din interiorul UE” înseamnă relațiile dintre statele membre sau dintre un stat membru și Uniunea Europeană; 3. „procedură de arbitraj în interiorul UE” înseamnă orice procedură în fața unei instanțe de arbitraj având în vedere dispozițiile articolului 26 din Tratatul privind Carta energiei pentru soluționarea unui litigiu între un investitor dintr-un stat membru, pe de o parte, și un alt stat membru sau Uniunea Europeană, pe de altă parte.

Articolul 2

Înțelegere comună cu privire la interpretarea și neaplicabilitatea continuă a articolului 26 din Tratatul privind Carta energiei și la lipsa unui temei juridic pentru procedurile de arbitraj în interiorul UE

SECȚIUNEA 1 ÎNȚELEGERE COMUNĂ PRIVIND NEAPLICABILITATEA ARTICOLULUI 26 DIN TRATATUL PRIVIND CARTA ENERGIEI CA TEMEI PENTRU PROCEDURILE DE ARBITRAJ ÎN INTERIORUL UE

(1) Părțile reafirmă pe această cale, pentru o mai mare certitudine, că împărtășesc o înțelegere comună cu privire la interpretarea și aplicarea Tratatului privind Carta energiei, conform căreia articolul 26 din tratatul respectiv nu poate și nu ar putea servi niciodată drept temei juridic pentru procedurile de arbitraj în interiorul UE. Interpretarea comună exprimată la primul paragraf se bazează pe următoarele elemente ale dreptului Uniunii Europene: (a) interpretarea CJUE a articolului 26 din Tratatul privind Carta energiei prin care se înțelege că dispoziția respectivă nu se aplică și nu ar fi trebuit nicicând să fie aplicată ca temei pentru procedurile de arbitraj în interiorul UE; și (b) supremația dreptului Uniunii Europene, amintită în Declarația nr. 17 anexată la Actul final al Conferinței interguvernamentale în cadrul căreia s-a adoptat Tratatul de la Lisabona, ca normă de drept internațional care reglementează conflictul de norme în relațiile lor reciproce, astfel încât, în orice caz, articolul 26 din Tratatul privind Carta energiei nu se aplică și nu se putea aplica ca temei pentru procedurile de arbitraj în interiorul UE. (2) Părțile reafirmă, pentru o mai mare certitudine, că împărtășesc înțelegerea comună potrivit căreia, ca urmare a absenței unui temei juridic pentru procedurile de arbitraj în interiorul UE în temeiul articolului 26 din Tratatul privind Carta energiei, articolul 47 alineatul (3) din Tratatul privind Carta energiei nu se extinde și nu ar fi putut fi extins în niciun moment la astfel de proceduri. În consecință, articolul 47 alineatul (3) din Tratatul privind Carta energiei nu poate să fi produs efecte juridice în relațiile din interiorul UE atunci când un stat membru s-a retras din Tratatul privind Carta energiei înainte de încheierea prezentului acord, și nu ar produce efecte juridice în ceea ce privește relațiile din interiorul UE în cazul în care o parte se retrage ulterior din Tratatul privind Carta energiei. (3) Pentru mai multă certitudine, părțile sunt de acord că, în conformitate cu interpretarea comună exprimată la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol și fără a aduce atingere acestora, articolul 26 din Tratatul privind Carta energiei nu se aplică drept temei pentru procedurile de arbitraj în interiorul UE și articolul 47 alineatul (3) din Tratatul privind Carta energiei nu produce efecte juridice în relațiile din interiorul UE. (4) Alineatele (1)-(3) nu aduc atingere interpretării și aplicării altor dispoziții ale Tratatului privind Carta energiei, în măsura în care acestea se referă la relațiile din interiorul UE.

Articolul 3

Depozitarul

SECȚIUNEA 2 DISPOZIȚII FINALE

(1) Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene este depozitarul prezentului acord (denumit în continuare „depozitarul”). (2) Depozitarul notifică părțile cu privire la: (a) depunerea oricărui instrument de ratificare, de aprobare sau de acceptare în conformitate cu articolul 5; (b) data intrării în vigoare a prezentului acord, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1); (c) data intrării în vigoare a prezentului acord pentru fiecare parte în conformitate cu articolul 6 alineatul (2). (3) Depozitarul publică prezentul acord în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și notifică depozitarului Tratatului privind Carta energiei, precum și Secretariatului Cartei energiei, adoptarea și intrarea sa în vigoare. (4) Depozitarul invită depozitarul Tratatului privind Carta energiei să notifice prezentul acord celorlalte părți contractante la Tratatul privind Carta energiei. (5) Prezentul acord se înregistrează de către depozitar la Secretariatul Organizației Națiunilor Unite, în conformitate cu articolul 102 din Carta Organizației Națiunilor Unite, după intrarea în vigoare a acestuia.

Articolul 4

Rezerve

SECȚIUNEA 2 DISPOZIȚII FINALE

Nu pot fi formulate rezerve cu privire la prezentul acord.

Articolul 5

Ratificarea, aprobarea sau acceptarea

SECȚIUNEA 2 DISPOZIȚII FINALE

Prezentul acord face obiectul ratificării, aprobării ori acceptării. Părțile depun instrumentele de ratificare, de aprobare sau de acceptare la depozitar.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

SECȚIUNEA 2 DISPOZIȚII FINALE

(1) Prezentul acord intră în vigoare la 30 de zile calendaristice de la data la care depozitarul primește al doilea instrument de ratificare, de aprobare sau de acceptare. (2) Pentru fiecare parte care îl ratifică, îl aprobă sau îl acceptă după intrarea sa în vigoare în conformitate cu alineatul (1), prezentul acord intră în vigoare la 30 de zile calendaristice de la data depunerii de către o astfel de parte a instrumentului său de ratificare, de aprobare sau de acceptare.

Articolul 7

Texte autentice

SECȚIUNEA 2 DISPOZIȚII FINALE

Prezentul acord, redactat într-un singur exemplar în limbile bulgară, croată, cehă, daneză, neerlandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, textele redactate în fiecare limbă fiind egal autentice, se depun la arhiva depozitarului. DREPT CARE subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați, au semnat prezentul acord.