Recitale
(1) În temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea Franței de înregistrare a denumirii „Sel de Camargue”/„Fleur de sel de Camargue” (PGI-FR-02443) ca indicație geografică protejată (IGP) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).
(2) Comisia a primit o declarație de opoziție motivată din partea Portugaliei și trei declarații de opoziție motivate din partea unor persoane juridice cu sediul în Japonia, Statele Unite și, respectiv, Guineea.
(3) Toate declarațiile de opoziție au fost trimise cu privire la o parte a denumirii pentru care s-a depus cererea, și anume, „Fleur de sel de Camargue”.
(4) După ce a examinat declarațiile de opoziție motivate și le-a considerat admisibile, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat părțile să inițieze consultări adecvate în vederea ajungerii la un acord.
(5) Consultările dintre Franța și oponenți s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuie să ia o decizie privind înregistrarea, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(6) Oponenții își bazează declarațiile de opoziție pe motivele menționate la articolul 10 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Ei doresc să demonstreze că condițiile prevăzute la articolul 5 și articolul 7 alineatul (1) din regulamentul menționat nu sunt îndeplinite și că înregistrarea ar periclita existența unei denumiri total sau parțial identice sau a unui produs care s-a aflat legal pe piață timp de cel puțin cinci ani înainte de data publicării (15 aprilie 2021).
(7) În ceea ce privește motivul prevăzut la articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, privind nerespectarea condițiilor menționate la articolul 5 și articolul 7 alineatul (1) din regulamentul respectiv, oponenții argumentează că condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul menționat nu sunt îndeplinite deoarece nu există o legătură între produs și zona Camargue. Mai mult decât atât, conform oponenților, numai sarea care este recoltată manual la suprafața saramurii poate purta denumirea de fleur de sel. Deoarece produsul „Fleur de sel de Camargue” este obținut cu o lopată de pe fundul bazinului, nu este fleur de sel, iar denumirea produsului ar putea induce în eroare consumatorii.
(8) Cu privire la nerespectarea articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, oponenții susțin că nu există dovezi istorice referitoare la metoda de producție în Camargue și, prin urmare, nu există dovezi ale tradiției de producție a sării fleur de sel în regiunea respectivă. Așadar, oponenții concluzionează că nu există o legătură între produs și arie.
(9) În cererea lor, bazată pe articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, oponenții afirmă că „Fleur de sel de Camargue” nu corespunde produsului cunoscut în mod obișnuit ca fiind „fleur de sel”. Conform metodelor tradiționale de producție a sării „fleur de sel”, aceasta este recoltată la suprafața bazinului, iar cristalele de sare au o structură specifică piramidală, tipică sării recoltate la suprafață. „Fleur de sel de Camargue” este recoltată de pe fundul bazinului, unde se depune pe stratul tare de zăcământ de sare (gâteau), iar cristalele de sare au o structură diferită. Din aceste motive, produsul denumit „Fleur de sel de Camargue” nu poate fi considerat „fleur de sel”, iar înregistrarea unei astfel de denumiri ar periclita existența produselor „Fleur de sel” care au existat legal pe piață de zeci de ani și ar induce în eroare consumatorii în ceea ce privește natura produsului. Portugalia a afirmat, în mod deosebit, că înregistrarea ar dăuna folosirii termenului „fleur de sel” însuși.
(10) În plus, oponenții au făcut trimiteri la legislațiile naționale ale unor state membre, cum ar fi Portugalia și Spania, care definesc „fleur de sel” ca fiind o sare plutitoare recoltată manual la suprafața saramurii. De asemenea, s-a afirmat că „Fleur de sel de Camargue” ar contrazice denumirile IGP și DOP înregistrate anterior pentru produse de tip „fleur de sel” în Uniune. Oponenții au menționat, în special, IGP „Sel de Guérande”/„Fleur de sel de Guérande”, DOP „Sal de Tavira”/„Flor de Sal de Tavira”, DOP „Piranska sol” și DOP „Paška sol”. Producătorii din Camargue ar profita pe nedrept de pe urma reputației, câștigate în rândul consumatorilor, a produselor de tip „fleur de sel” și ar prejudicia interesele economice ale producătorilor de „fleur de sel”.
(11) Comisia a evaluat argumentele prezentate în declarațiile de opoziție motivate și informațiile primite referitor la consultările dintre părți, având în vedere dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012.
(12) Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 menționează următoarele: „o «indicație geografică» este o denumire […], care identifică un produs: (a) originar dintr-un anumit loc, dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară; (b) în cazul căruia o anumită calitate, reputație sau o altă caracteristică poate fi atribuită în principal originii geografice a produsului; și (c) atunci când cel puțin una dintre etapele de producție se desfășoară în zona geografică delimitată”. Pentru a se încadra în definiția indicației geografice protejate, este suficient ca denumirea să îndeplinească cerințele respective.
(13) Cererea trimisă de solicitant a inclus o descriere a legăturii dintre produsul „Fleur de sel de Camargue” și originea geografică pe baza reputației și a calității specifice ale produsului.
(14) Atunci când descrie legătura dintre un produs și o origine geografică pe baza reputației, solicitantul trebuie să arate că reputația produsului este legată de denumirea pentru care s-a depus cererea de înregistrare și că poate fi atribuită ariei geografice în care este făcut produsul. Solicitantul a demonstrat că reputația produsului „Fleur de sel de Camargue” a fost legată de denumirea „Fleur de sel de Camargue” și că a putut fi atribuită originii geografice (zona Camargue), prin oferirea de trimiteri la cărți de bucate scrise de bucătari renumiți, la lucrări gastronomice și ghiduri turistice, la articole din presa locală și națională și la programe difuzate pe canale de televiziune naționale și internaționale, care au continuat să fie publicate sau difuzate încă din anii 1990.
(15) Referitor la calitatea și caracteristicile produsului, în cererea de înregistrare a denumirii „Fleur de sel de Camargue” se menționează că producția are loc vara, atunci când vântul nu mai bate și milioane de cristale de sare se formează la suprafața apei. Apoi, vântul mistral suflă peste suprafețele ample ale cristalizoarelor și împinge „floarea de sare” cristalizată la suprafață către margine, unde se acumulează și cade în saramura sa inițială. Saramura inițială saturată și floarea de sare nu se dizolvă. Stratul foarte dur și gros de „zăcământ de sare” împiedică floarea de sare să intre în contact cu solul nisipos, garantându-i puritatea. Produsul finit „Fleur de sel de Camargue” este o sare foarte fină, deoarece viteza rapidă de evaporare, datorată condițiilor meteorologice, favorizează formarea de cristale mici. Prin urmare, cererea de înregistrare a denumirii „Fleur de sel de Camargue” demonstrează legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea specifică a produsului, precum și reputația de lungă durată a produsului, care datează din anii 1990. Acest lucru este suficient pentru ca denumirea respectivă să fie înregistrată ca IGP.
(16) Argumentul potrivit căruia „Fleur de sel de Camargue” nu este fleur de sel nu exclude în sine existența unei legături între produs și arie.
(17) Denumirea „Fleur de sel de Camargue” este suficient de specifică și diferită față de alte produse denumite „Fleur de sel” și, prin urmare, este puțin probabil că va induce în eroare consumatorii în ceea ce privește originea produsului. „Fleur de sel” va fi întotdeauna folosit împreună cu denumirea ariei geografice „Camargue”. Așadar, consumatorii vor putea distinge „Fleur de sel de Camargue” de alte produse denumite „Fleur de sel” datorită termenului geografic asociat „Camargue”. Mai mult decât atât, având în vedere că diferite DOP și IGP conțin termenul „fleur de sel” în asociere cu numele unei arii geografice specifice, consumatorii vor putea face distincția în mod clar între produsele protejate de DOP sau IGP care conțin termenul „Fleur de sel” pe baza originii lor geografice. Posibila confuzie privind natura produsului din cauză că termenul care constituie partea comună a denumirii poate să nu se refere la produsul denumit astfel în mod obișnuit nu este relevantă pentru verificarea îndeplinirii condițiilor menționate la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Faptul că „Bergamote de Nancy”/„Bergamotes de Nancy” (IGP) nu a fost un fruct, ci un produs de cofetărie sau faptul că „Crottin de Chavignol”/„Chavignol” (DOP) nu a fost o balegă, ci un tip de brânză, nu a reprezentat un motiv de respingere a respectivei cereri de înregistrare.
(18) Având în vedere cele menționate anterior, condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sunt îndeplinite.
(19) În ceea ce privește motivul de opoziție bazat pe articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, oponenții argumentează, în esență, că, întrucât „Fleur de sel de Camargue” este obținut în mod diferit față de produsul tradițional „fleur de sel”, nu pot exista dovezi istorice care să ateste metoda de producție a sării „fleur de sel” produsă în Camargue în trecut. Totuși, solicitantul a descris metoda de obținere a produsului denumit „Fleur de sel de Camargue”. În plus, denumirea „Fleur de sel de Camargue” a fost folosită în mod legal în ultimi 30 de ani în Franța și în Uniune (piața unică). Având în vedere cele menționate anterior, cerințele articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 sunt îndeplinite.
(20) În ceea ce privește motivul de opoziție bazat pe articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, se consideră, în mod normal, că existența denumirilor și a produselor este periclitată atunci când o denumire specifică a unui produs sau un produs specific este afectat(ă) în mod direct de înregistrarea unei noi denumiri. Înregistrarea ar trebui să afecteze drepturile persoanelor fizice sau juridice de a utiliza denumirea. Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când un produs poate să nu mai fie produs sub aceeași denumire folosindu-se aceleași metode de producție sau atunci când denumirea nu mai poate fi utilizată. Impactul asupra denumirilor comune nu este relevant.
(21) Oponenții susțin că existența tuturor produselor cu denumirea „Fleur de sel” urmată de numele unei anumite arii geografice este periclitată deoarece un produs despre care se presupune că ar avea o calitate inferioară ar ocupa același segment de piață ca produsul de o calitate superioară, provocând pierderi economice. Totuși, nu se demonstrează impactul direct asupra unui produs specific sau asupra unui produs cu o denumire specifică. De asemenea, respectivul argument nu se referă la dreptul de a folosi denumirea, întrucât toți producătorii diferitelor produse de tip „Fleur de sel” pot continua să folosească denumirile lor după înregistrarea produsului „Fleur de sel de Camargue”. În cazul de față, nu se periclitează nici denumirea specifică a unui produs, nici produsul specific.
(22) În orice caz, faptul că unele state membre impun, în legislațiile lor naționale, o metodă de producție specifică pentru ca un produs să fie comercializat sub denumirea de „fleur de sel” nu poate fi considerat o dovadă concludentă pentru ca același lucru să fie aplicat și la nivelul Uniunii. De fapt, la nivelul Uniunii, întrucât nu există o definiție juridică comună pentru „fleur de sel”, dreptul de a folosi denumirea „fleur de sel” poate să nu fie limitat la o metodă de producție specifică.
(23) Mai mult decât atât, referitor la structura cristalelor, analiza efectuată de către Comisie în privința denumirilor deja înregistrate arată că formele produselor deja înregistrate ca IGP sau DOP și care conțin „fleur de sel” variază. De exemplu, sarea cu IGP „Sel de Guérande”/„Fleur de sel de Guérande” este descrisă ca fiind „constituită din cristale ușoare, fine și friabile”; DOP „Sal de Tavira”/„Flor de Sal de Tavira” menționează că această sare „este formată din lamele foarte fine”; DOP „Piranska sol” se referă la faptul că „fleur de sel se cristalizează la suprafața saramurii din bazinele de cristalizare, fapt care îi conferă structura cristalină tipică, care păstrează o parte din apa de mare”, iar DOP „Paška sol” specifică faptul că „cristalele sale au formă de cochilii”. Prin urmare, aceste produse au specificități și forme variate, datorită ariei geografice în care sunt produse și recoltate.
(24) Având în vedere cele de mai sus, denumirea „Sel de Camargue”/„Fleur de sel de Camargue” trebuie înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate.
(25) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,