Recitale
(1) În 2013, șeful Statului-Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Valeri Gherasimov, a pledat pentru o schimbare în ceea ce privește conduita de război a Federației Ruse și pentru utilizarea de măsuri politice, diplomatice și alte măsuri nemilitare în combinație cu utilizarea forței militare. Gherasimov a afirmat că spațiul informațional oferă posibilități asimetrice ample de reducere a potențialului de luptă al dușmanului.
(2) La 21 septembrie 2021, în hotărârea sa în cauza Carter/Rusia (20914/07), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că Alexander Litvinenko a fost otrăvit de două persoane care au acționat sub conducerea sau controlul autorităților ruse.
(3) La 9 martie 2022, Parlamentul European, în rezoluția sa referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea, a afirmat că Rusia s-a implicat într-o dezinformare fără precedent ca nivel de rea-voință și amploare, în presa tradițională, dar și pe platformele de comunicare socială, pentru înșelarea propriilor cetățeni și a comunității internaționale în ajunul și în timpul războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Parlamentul European a subliniat că Rusia este una dintre țările care au vizat jurnaliști și opozanți din Uniune.
(4) La 10 mai 2022, Uniunea și partenerii săi internaționali au condamnat cu fermitate activitatea cibernetică răuvoitoare desfășurată de Federația Rusă împotriva Ucrainei, care a vizat rețeaua prin satelit KA-SAT, deținută de Viasat. Respectivul atac cibernetic a avut loc cu o oră înainte de invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, facilitând astfel agresiunea militară, și a exemplificat încă o dată persistența modelului de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic.
(5) La 19 iulie 2022, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) a condamnat activitățile cibernetice răuvoitoare desfășurate în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile multiple vizând blocarea serviciului (DDoS – Distributed Denial of Service) orientate împotriva mai multor state membre și parteneri, revendicate de grupuri de hackeri proruși.
(6) În concluziile sale din 21 iunie 2022, Consiliul Uniunii Europene a constatat că, deși definițiile amenințărilor și ale campaniilor hibride pot varia, acestea trebuie să rămână flexibile pentru a permite răspunsuri adecvate la caracterul evolutiv al amenințării respective. În acest context, Consiliul a luat act de conceptualizarea „amenințării hibride” și a „campaniei de amenințări hibride” furnizată de Comisie și de Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride în documentul „Peisajul amenințărilor hibride: un model conceptual” (The Landscape of Hybrid Threats: A conceptual model).
(7) În concluziile sale din 21 iunie 2022, precum și în cele din 18 iulie 2022, Consiliul a transmis în mod repetat apelul său către Înaltul Reprezentant și către Comisie de a prezenta opțiuni, respectând pe deplin drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru măsuri bine definite care ar putea fi luate împotriva actorilor implicați în acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine (FIMI) atunci când este necesar pentru a proteja ordinea publică și securitatea în Uniune.
(8) În februarie 2023, Serviciul European de Acțiune Externă a publicat un raport privind amenințările legate de FIMI, în care a definit FIMI ca fiind un model de comportament care în mare parte nu este ilegal, dar care reprezintă o amenințare la adresa valorilor, procedurilor și proceselor politice sau are potențialul de a avea un impact negativ asupra acestora. O astfel de activitate are un caracter manipulator și este desfășurată în mod intenționat și coordonat de către actori statali sau nestatali, inclusiv de către reprezentanții acestora în interiorul și în afara teritoriului lor.
(9) La 3 februarie 2023, într-o declarație în urma celui de al 24-lea summit UE-Ucraina, Uniunea și-a reconfirmat solidaritatea cu Ucraina în contracararea amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice, precum și angajamentul de a continua sprijinul său în acest sens. Uniunea și Ucraina au recunoscut importanța consolidării cooperării în ceea ce privește combaterea ingerințelor și manipulării informațiilor controlate de către statul rus, inclusiv a dezinformării, precum și importanța consolidării rezilienței în transformarea digitală a Ucrainei.
(10) La 1 iunie 2023, Parlamentul European, într-o rezoluție referitoare la ingerințele străine în toate procesele democratice din Uniune, inclusiv dezinformarea, a subliniat că Rusia utilizează o serie de metode diferite de ingerință, integrate într-o strategie mai amplă, pentru a vătăma, deruta, speria, slăbi și diviza statele membre și vecinătatea Uniunii.
(11) În concluziile sale din 14 și 15 decembrie 2023, Consiliul European a condamnat toate atacurile hibride, inclusiv instrumentalizarea migranților de către țări terțe în scopuri politice, și a declarat că rămâne hotărât să asigure un control eficace al frontierelor externe ale Uniunii. Consiliul European a subliniat că Uniunea este hotărâtă să contracareze la frontierele sale externe atacurile hibride în curs de desfășurare, lansate de Federația Rusă.
(12) În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European a subliniat, în contextul alegerilor europene, hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a limita orice riscuri care rezultă din FIMI în procesele electorale.
(13) Instrumentalizarea migranților, astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1359 al Parlamentului European și al Consiliului (1), este de natură să pericliteze funcții esențiale ale unui stat membru, inclusiv menținerea ordinii publice sau garantarea securității sale interne.
(14) În concluziile sale din 21 mai 2024, Consiliul a recunoscut că actorii statali și nestatali utilizează tot mai mult tactici hibride, ceea ce reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității Uniunii, a statelor sale membre și a partenerilor săi și a invitat instituțiile Uniunii și statele membre să își intensifice acțiunile de monitorizare a încercărilor actorilor străini de a interveni în procesul democratic din Uniune.
(15) În concluziile sale din 27 iunie 2024, Consiliul European a condamnat cu fermitate toate tipurile de activități hibride, al căror număr e în creștere și care sunt îndreptate împotriva Uniunii, a statelor sale membre și a partenerilor săi, inclusiv intimidarea, sabotajul, subversiunea, acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine, dezinformarea, activitățile cibernetice răuvoitoare și instrumentalizarea migranților de către țări terțe, și a subliniat că Rusia și-a intensificat campania cu noi operațiuni active pe teritoriul european. Consiliul European a solicitat, printre altele, să se înregistreze progrese în cadrul Consiliului în vederea instituirii unui nou regim de sancțiuni având în vedere amenințările hibride.
(16) Dată fiind gravitatea situației, ar trebui impuse măsuri restrictive împotriva persoanelor, entităților sau organismelor răspunzătoare pentru punerea în aplicare sau sprijinirea unor acțiuni sau politici ale guvernului Federației Ruse care subminează sau amenință valorile fundamentale ale Uniunii și securitatea, independența și integritatea sa, precum și stabilitatea, securitatea sau independența statelor sale membre, ale organizațiilor internaționale sau ale țărilor terțe, ori suveranitatea statelor membre sau a țărilor terțe. Astfel de măsuri restrictive specifice vor urmări obiectivele politicii externe și de securitate comune, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și vor contribui la acțiunile Uniunii în scopul apărării valorilor, a intereselor fundamentale, a securității, a independenței și integrității sale, consolidării și sprijinirii democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor dreptului internațional, al prevenirii conflictelor și consolidării securității internaționale în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) literele (a)-(c) din TUE.
(17) Astfel de măsuri sunt conforme cu drepturile și libertățile fundamentale recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cu dreptul la libertatea de exprimare și de informare, cu libertatea de a desfășura o activitate comercială și cu dreptul la proprietate, astfel cum sunt recunoscute în articolele 11, 16 și 17 din aceasta. În special, astfel de măsuri nu modifică obligația de a respecta drepturile, libertățile și principiile menționate la articolul 6 din TUE, în Carta drepturilor fundamentale, și în constituțiile statelor membre, potrivit domeniului de aplicare al acestora.
(18) Pentru a îmbunătăți coerența dintre regimurile de măsuri restrictive ale Uniunii și cele adoptate de CSONU sau de comitetele sale de sancțiuni și pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței umanitare sau pentru a sprijini alte activități prin care se oferă ajutor pentru nevoi umane de bază, este oportun să se introducă o derogare de la măsurile de înghețare a activelor aplicabile persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor desemnate în temeiul prezentei decizii și de la restricțiile privind punerea de fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice sau juridice și entităților sau organismelor respective, în beneficiul actorilor menționați în RCSONU 2664 (2022), al organizațiilor și agențiilor cărora Uniunea le-a acordat certificatul de parteneriat umanitar sau al organizațiilor și agențiilor care sunt certificate ori recunoscute de un stat membru și de agenții specializate ale statelor membre. În plus, Consiliul consideră că ar trebui să fie introdus un mecanism de derogare pentru acele organizații și acei actori implicați în activități umanitare care nu pot beneficia de respectiva scutire. De asemenea, Consiliul consideră că ar trebui să se aplice un mecanism de derogare în locul scutirii în cazurile în care Consiliul a stabilit că este necesar un control din partea autorităților naționale competente din cauza unui risc mai ridicat ca fondurile sau resursele economice furnizate să fie utilizate în mod abuziv în alte scopuri decât asistența umanitară.
(19) Sunt necesare acțiuni suplimentare din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a anumitor măsuri,