Regulament 2023/2767 · CELEX 32023R2767

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2767 al Comisiei din 13 decembrie 2023 de stabilire a unei proceduri de omologare și de certificare a tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de autoturisme și de vehiculele utilitare ușoare, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului

Data act: 13.12.2023
Intrare in vigoare: 03.01.2024
Jurnalul Oficial UE: oj:L_202302767
Status: In vigoare

automobile inovație măsuri pentru controlul poluării omologare poluare produsă de autovehicule reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră standard de mediu standard tehnic tehnologii ecologice vehicul ușor

Recitale

(1) Pentru a promova dezvoltarea de tehnologii noi și avansate pentru vehicule care reduc emisiile de CO2, articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/631 prevede posibilitatea de a lua în considerare reducerile emisiilor de CO2 care sunt realizate prin utilizarea unor astfel de tehnologii inovatoare la autoturisme sau la vehiculele utilitare ușoare, dar care nu pot fi cuantificate integral utilizând procedura de încercare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial (WLTP).

(2) Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 (2) și (UE) nr. 427/2014 (3) ale Comisiei stabilesc proceduri de aprobare și certificare a tehnologiilor inovatoare pentru reducerea emisiilor de CO2 generate de autoturisme și, respectiv, de vehiculele utilitare ușoare. Deși domeniul de aplicare al acestor regulamente diferă, ele au un conținut aproape identic.

(3) Domeniile de aplicare ale Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014 prevăd că îmbunătățirile în materie de eficiență pentru sistemele de climatizare nu sunt eligibile ca ecoinovații, însă articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/631 prevede că astfel de îmbunătățiri ale eficienței vor deveni eligibile începând cu 1 ianuarie 2025. Prin urmare, este necesar să se modifice Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014 pentru a le alinia la Regulamentul (UE) 2019/631 și pentru a se asigura că se pot depune cereri înainte de 2025, astfel încât producătorii de vehicule să poată beneficia de reduceri ale emisiilor de CO2 începând cu 2025.

(4) Este oportun să se fuzioneze Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014 într-un singur regulament, reportând majoritatea dispozițiilor acestora și în același timp introducând dispoziții noi în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2019/631 și, dacă este necesar, aducând îmbunătățiri pe baza experienței dobândite în aplicarea Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014. Prin urmare, este oportun ca regulamentele de punere în aplicare respective să fie abrogate și înlocuite cu un singur regulament de punere în aplicare.

(5) Producătorii sau furnizorii pot depune cereri prin care să propună o tehnologie inovatoare ca ecoinovație. Astfel de cereri ar trebui să propună o metodologie care să conțină toate elementele necesare pentru a determina cu precizie reducerile de emisii de CO2 realizate, având în vedere în special identificarea unei valori de referință adecvate, condițiile specifice de încercare și utilizarea în condiții reale de utilizare a tehnologiei inovatoare. O astfel de cerere ar trebui să includă, de asemenea, un raport de verificare întocmit de un organism independent și certificat care să ateste eligibilitatea și calificările tehnologiei inovatoare.

(6) Pentru a simplifica certificarea reducerilor emisiilor de CO2, ar trebui să fie posibil ca solicitantul să propună, în cererea de omologare a unei tehnologii inovatoare ca ecoinovație, pe lângă o metodologie de încercare detaliată pentru determinarea reducerilor, și o metodă de evaluare simplificată sau o valoare predefinită a reducerilor emisiilor de CO2. În cazul în care sunt utilizate astfel de metode simplificate sau valori predefinite ale reducerilor emisiilor de CO2, reducerile certificate de autoritățile de omologare ar trebui să fie determinate în mod prudent, reflectând cel mai scăzut nivel demonstrat al reducerilor.

(7) În urma depunerii unei cereri de către un producător sau un furnizor, Comisia ar trebui să evalueze integralitatea și conținutul cererii și să decidă, în termen de 9 luni, dacă poate aproba sau nu ecoinovația.

(8) Producătorii de vehicule care doresc să utilizeze ecoinovații pentru a beneficia de o reducere a mediei emisiilor specifice de CO2 ale parcului lor de vehicule ar trebui să determine reducerile de emisii de CO2 în scopul omologării de tip pe baza deciziilor de omologare. Pentru a limita mecanismul ecoinovațiilor la tehnologiile cu un impact mai semnificativ asupra emisiilor de CO2, ar trebui stabilit un prag minim al reducerilor de 0,5 g/km per inovație.

(9) În cazul în care un vehicul este echipat cu mai multe ecoinovații, interacțiunea dintre aceste tehnologii ar putea face ca reducerile combinate de emisii de CO2 să fie mai mici decât suma reducerilor individuale. Orice formă de astfel de interacțiune ar trebui evaluată atât în etapa de depunere a cererii, cât și în cea de omologare de tip, pentru a se asigura o înregistrare exactă a reducerilor emisiilor de CO2.

(10) Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a analiza reducerile emisiilor de CO2 datorate ecoinovațiilor vehiculelor individuale pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a deciziilor de omologare emise în conformitate cu prezentul regulament.

(11) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește procedura care trebuie urmată pentru omologarea tehnologiilor inovatoare în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/631.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (4), la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2019/631 și la punctul 3 din Regulamentul ONU nr. 154 (5). Se aplică, de asemenea, următoarele definiții: 1. „tehnologie inovatoare” înseamnă o tehnologie care a fost montată în cel mult 3 % din totalul autoturismelor noi înmatriculate în Uniune în anul n-4 pentru cereri referitoare la autoturisme sau în cel mult 3 % din totalul vehiculelor utilitare ușoare noi înmatriculate în Uniune în anul n-4 pentru cereri referitoare la vehiculele utilitare ușoare, n fiind anul aplicării, sau o combinație de astfel de tehnologii cu caracteristici tehnice similare pentru care reducerile emisiilor de CO2 pot fi demonstrate utilizând o singură metodologie; 2. „ecoinovație” înseamnă o tehnologie inovatoare însoțită de o metodologie de încercare care a fost aprobată de Comisie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament; 3. „furnizor” înseamnă producătorul unei tehnologii inovatoare responsabil cu asigurarea conformității producției, reprezentantul autorizat al acestuia în Uniune sau importatorul; 4. „solicitant” înseamnă un producător sau furnizor sau un grup de producători sau furnizori care depune o cerere de ecoinovare; 5. „decizie de omologare” înseamnă o decizie de punere în aplicare a Comisiei privind omologarea unei tehnologii inovatoare ca ecoinovație; 6. „organism independent și certificat” înseamnă un serviciu tehnic de categoria A sau B menționat la articolul 68 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului (6) care îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 69 și 70 din regulamentul respectiv și care nu este un serviciu tehnic intern al unui producător; 7. „condiții de încercare specifice” înseamnă condiții de încercare care sunt stabilite în scopul demonstrării reducerilor emisiilor de CO2 care sunt obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare, au o puternică semnificație statistică și nu sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1151; 8. „vehicul ecoinovator” înseamnă un vehicul echipat cu tehnologia inovatoare sau tehnologia inovatoare ca o componentă de sine stătătoare; 9. „vehicul de referință” înseamnă un vehicul care nu este echipat cu tehnologia inovatoare, dar care, în toate celelalte privințe, este identic cu vehiculul ecoinovator sau, după caz, o tehnologie de referință ca o componentă de sine stătătoare.

Articolul 3

Cererea de ecoinovare

(1) Solicitantul transmite Comisiei, prin e-mail, cererea sa de omologare a unei tehnologii inovatoare ca ecoinovație („cererea de ecoinovare”). În cazul în care datele justificative nu pot fi trimise prin e-mail, acestea se trimit pe un suport electronic de date sau se încarcă pe un server accesibil Comisiei. (2) O cerere de ecoinovare trebuie să includă următoarele: (a) datele de contact ale solicitantului; (b) descrierea tehnologiei inovatoare, a modului în care este montată pe vehicul, a categoriei de vehicule (și anume M1 sau N1), a tipului de propulsie (adică vehicul ICE pur, NOVC-HEV sau OVC-HEV), a tipului de combustibil și a modului de alimentare vizat; (c) o propunere de metodologie pentru a demonstra reducerile de emisii de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare sau, în cazul în care o astfel de metodologie este deja stabilită într-o decizie de omologare existentă, o trimitere la metodologia respectivă; (d) un raport de verificare. (3) Fără a se aduce atingere alineatului (2) litera (c), solicitantul poate include în cererea sa și o metodologie simplificată asociată metodologiei menționate la alineatul (2) litera (c) sau valori predefinite ale reducerilor emisiilor de CO2. (4) În cazul în care solicitantul este un grup de producători sau de furnizori și dacă acest lucru este necesar din motive legate de confidențialitate sau concurență, membrii grupului solicitant pot furniza mai multe rapoarte de verificare pentru seturi diferite de date în sprijinul aceleiași cereri.

Articolul 4

Metodologia de demonstrare a reducerilor emisiilor de CO2 obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare

(1) Metodologia menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c) și, după caz, metodologia simplificată asociată menționată la articolul 3 alineatul (3) trebuie să furnizeze rezultate verificabile, repetabile și reproductibile în ceea ce privește reducerile emisiilor de CO2. (2) Metodologia menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament trebuie: (a) să definească condițiile de încercare specifice; (b) să identifice un vehicul de referință care este susținut de dovezi statistice pe baza cărora se pot formula ipoteze verificabile cu privire la caracterul adecvat și reprezentativitatea acestuia; (c) să stabilească modul de determinare a reducerilor emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea tehnologiei inovatoare, ținând seama de condițiile de încercare specifice menționate la litera (a), de utilizarea în condiții reale a tehnologiei inovatoare, susținută de dovezi statistice, și de măsura în care tehnologia inovatoare este deja acoperită de încercarea de tip 1 prevăzută în anexa XXI la Regulamentul (UE) 2017/1151; (d) să țină seama de orice efect de deteriorare a tehnologiei în timp și de măsura în care acesta modifică reducerile de emisii de CO2; (e) dacă este cazul, să țină seama de interacțiunea cu alte ecoinovații și de măsura în care aceasta modifică reducerile de emisii de CO2. (3) Metodologia simplificată menționată la articolul 3 alineatul (3) trebuie să furnizeze rezultate în ceea ce privește reducerile emisiilor de CO2 care să fie inferioare sau egale cu cele determinate utilizând metodologia asociată menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c), inclusiv orice posibile interacțiuni cu alte ecoinovații aprobate. (4) În cazul valorilor predefinite ale reducerilor emisiilor de CO2 propuse în conformitate cu articolul 3 alineatul (3), aceste valori trebuie să fie inferioare sau egale cu reducerile emisiilor de CO2 determinate în conformitate cu metodologia menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c).

Articolul 5

Raportul de verificare

(1) În raportul de verificare menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din prezentul regulament, organismul independent și certificat trebuie: (a) să declare că se califică drept organism independent și certificat: (b) să demonstreze că tehnologia propusă sau combinația de tehnologii propusă se califică drept tehnologie inovatoare; (c) să demonstreze că tehnologia inovatoare îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/631; (d) să demonstreze că tehnologia inovatoare se referă la elemente intrinseci funcționării eficiente a vehiculului sau constituie o îmbunătățire a eficienței sistemelor de climatizare; (e) să demonstreze că metodologiile menționate la articolul 3 îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 4; (f) să descrie interacțiunea dintre tehnologia inovatoare și toate ecoinovațiile care fac obiectul unor decizii de omologare și care pot fi montate pe același vehicul și să precizeze impactul oricărei astfel de interacțiuni asupra reducerilor totale ale emisiilor de CO2. (2) În cazul în care cererea se referă la o tehnologie inovatoare care face deja obiectul unei decizii de omologare existente, literele (b)-(f) de la alineatul (1) pot fi înlocuite cu trimiteri la decizia de omologare respectivă.

Articolul 6

Verificarea integralității cererii și a deciziei de omologare

(1) În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea unei cereri de ecoinovare, Comisia informează solicitantul dacă cererea este considerată completă sau nu. Comisia poate invita solicitantul să furnizeze elemente suplimentare pentru a-și completa cererea și îl informează, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea acestor elemente suplimentare, dacă cererea este considerată completă sau nu. (2) În cazul în care solicitantul nu furnizează informațiile lipsă în termenul stabilit de Comisie, se consideră că cererea a fost retrasă. (3) După ce a constatat că o cerere este completă, Comisia procedează la evaluarea acesteia. În cazul în care constată că metodologiile menționate la articolul 3 nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 4, Comisia poate ajusta metodologiile sau poate propune alte metodologii decât cele propuse de solicitant. În astfel de cazuri, solicitantul trebuie să fie consultat. (4) În termen de 9 luni de la primirea unei cereri de ecoinovare complete, Comisia emite o decizie de omologare dacă concluzionează că raportul de verificare menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 5. În cazul în care nu concluzionează astfel, Comisia notifică solicitantului respingerea cererii și își motivează concluzia. (5) Perioada de 9 luni menționată la alineatul (4) poate fi prelungită cu până la 5 luni în cazul în care Comisia constată că, din cauza complexității tehnologiei inovatoare sau a metodologiei aferente, cererea de ecoinovare nu poate fi evaluată în mod corespunzător în termen de 9 luni. În acest caz, în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii de ecoinovare complete, Comisia notifică solicitantului termenul prelungit. (6) Decizia de omologare precizează informațiile necesare pentru determinarea reducerilor emisiilor de CO2 în conformitate cu articolul 7. (7) Comisia poate modifica în orice moment o decizie de omologare din proprie inițiativă, în special pentru a ține seama de progresul tehnic.

Articolul 7

Certificarea reducerilor de emisii de CO2 obținute cu ajutorul ecoinovațiilor

(1) Un producător care dorește să beneficieze de o reducere a mediei emisiilor sale specifice de CO2 prin intermediul reducerilor de emisii de CO2 obținute printr-o ecoinovație trebuie să procedeze în conformitate cu anexa XII la Regulamentul (UE) 2017/1151 și să facă trimitere la decizia de omologare. (2) Autoritatea de omologare menționată în anexa XII la Regulamentul (UE) 2017/1151 determină reducerile emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea ecoinovației în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) 2018/858, utilizând o metodologie stabilită în decizia de omologare. (3) În cazul în care reducerile emisiilor de CO2 pentru un vehicul individual sunt mai mici de 0,5 g/km, reducerile emisiilor de CO2 nu se iau în considerare în scopul omologării de tip, iar valoarea lor nu se indică în certificatul de conformitate. (4) În cazul în care vehiculele sunt echipate cu mai multe ecoinovații, producătorul declară în cererea de omologare CE de tip în conformitate cu anexa XII la Regulamentul (UE) 2017/1151 dacă interacțiunile dintre ecoinovații pot afecta sau nu reducerile totale ale emisiilor sale de CO2. Dacă ecoinovațiile nu au astfel de interacțiuni, reducerile emisiilor de CO2 se demonstrează separat pentru fiecare ecoinovație, iar reducerile totale ale emisiilor de CO2 în scopul certificării vehiculelor reprezintă suma reducerilor emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea ecoinovațiilor individuale. Dacă ecoinovațiile au astfel de interacțiuni, producătorul furnizează un raport întocmit de un organism independent și certificat cu privire la impactul interacțiunii asupra reducerilor totale generate de ecoinovațiile instalate pe vehicule, cu excepția cazului în care acest impact este cuantificat în decizia de omologare. Dacă, din cauza unor astfel de interacțiuni, reducerile totale ale emisiilor de CO2 sunt mai mici de 0,5 g CO2/km înmulțit cu numărul ecoinovațiilor instalate pe vehicul, reducerile emisiilor de CO2 nu se iau în considerare în scopul omologării de tip, iar valoarea lor nu se indică în certificatul de conformitate. (5) În cazul vehiculelor completate legate de vehicule de bază incomplete, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/858, numai ecoinovațiile montate pe vehiculul de bază se iau în considerare pentru certificarea reducerilor emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea unei ecoinovații.

Articolul 8

Analiza reducerilor emisiilor de CO2

(1) Comisia poate verifica reducerile emisiilor de CO2 atribuite vehiculelor individuale utilizând o metodologie stabilită în deciziile de omologare aplicabile. (2) În cazul în care constată că există o diferență între reducerile certificate ale emisiilor de CO2 și reducerile de emisii de CO2 pe care le-a verificat, Comisia notifică producătorului constatările sale. De asemenea, în cazul în care constată sau este informată cu privire la abateri sau inconsecvențe ale metodologiei sau ale tehnologiei inovatoare în comparație cu informațiile primite în cadrul cererii, Comisia poate să notifice acest lucru producătorului. În termen de 40 de zile lucrătoare de la primirea notificării, producătorul furnizează Comisiei dovezi care să demonstreze exactitatea reducerilor certificate ale emisiilor de CO2. (3) Dacă dovezile menționate la alineatul (2) nu sunt furnizate în termenul menționat la alineatul (2) al treilea paragraf sau dacă constată că dovezile furnizate nu sunt satisfăcătoare, Comisia poate decide să nu ia în considerare reducerile certificate ale emisiilor de CO2 la calcularea mediei emisiilor specifice ale producătorului respectiv pentru toți anii calendaristici pentru care au fost contabilizate respectivele reduceri certificate ale emisiilor de CO2.

Articolul 9

Abrogare

Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 și (UE) nr. 427/2014 se abrogă.

Articolul 10

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.