Recitale
(1) Situația economică actuală se caracterizează printr-un nivel general ridicat al costului vieții, care afectează consumul și vânzările de vin, precum și prin creșterea costurilor de producție agricolă și de prelucrare a vinului, care afectează prețurile vinului. Aceste circumstanțe amenință să perturbe în mod semnificativ piața vitivinicolă a Uniunii, deoarece afectează mai multe state membre producătoare importante prin creșterea stocurilor de vin disponibile la niveluri care riscă să devină nesustenabile având în vedere următorul sezon de recoltă și de producție și prin crearea de dificultăți financiare și probleme de flux de numerar pentru producătorii de vin.
(2) Inflația globală și reducerea corespunzătoare a puterii de cumpărare a consumatorilor accentuează și mai mult tendința generală de scădere a consumului de vin, observată în ultimii ani. Scăderea aparentă a consumului în anul de comercializare în curs este estimată la 7 % în Italia, 10 % în Spania, 15 % în Franța, 22 % în Germania și 34 % în Portugalia, comparativ cu situația de pe piață anterior pandemiei de COVID-19. Această tendință afectează în special anumite segmente ale pieței vitivinicole, și anume vinurile roșii și cele roze.
(3) Cifrele disponibile indică o scădere a vânzărilor de vin în anul de comercializare în curs, în concordanță cu reducerea observată a cererii interne, de exemplu o scădere a vânzărilor de 5,3 % în Spania și Franța, cu unele zone puternic afectate, în care vânzările au scăzut cu 25 % până la 35 % în comparație cu aceeași perioadă a anului de comercializare anterior. Între timp, exporturile de vin din Uniune în perioada ianuarie-aprilie 2023 sunt cu 8,5 % mai scăzute decât în aceeași perioadă a anului 2022.
(4) Creșterea generală a principalelor costuri ale factorilor de producție agricolă, cum ar fi costurile pentru îngrășăminte, energie și sticlele necesare pentru producția de vin, care este cauzată parțial și de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a condus la o creștere excepțională a costurilor de producție, ajungând în unele state membre până la o creștere medie estimată de 30 %-40 %. Aceste circumstanțe exercită o presiune suplimentară asupra producătorilor de vin din Uniune și reduc capacitatea acestora de a întreprinde acțiuni de marketing și de a face investiții. În plus, în pofida creșterii costurilor de-a lungul întregului ciclu de producție a vinului, datele disponibile sugerează o scădere bruscă a prețurilor pentru anumite vinuri în regiunile cele mai afectate de criză, în comparație cu situația anterioară pandemiei de COVID-19, de exemplu o scădere a prețurilor cuprinsă între 10 % și 26 % pentru unele regiuni din Franța.
(5) Combinați, acești factori indică o reducere generală a cererii și a vânzărilor de vinuri din Uniune, în contextul în care producția din Uniune a crescut cu 4 % față de anul de comercializare precedent, adăugându-se unui nivel deja ridicat al stocurilor inițiale (+ 2 % față de media ultimilor cinci ani). Dacă nu se iau măsuri rapide pentru a reduce producția excesivă în creștere, situația riscă să perturbe grav piața, cauzând un dezechilibru major și general al pieței cel târziu odată cu apariția noii recolte, când producătorii de vin vor rămâne fără capacitate de depozitare pentru noua producție și vor fi nevoiți să vândă la prețuri și mai mici.
(6) În această etapă, circumstanțele actuale ale pieței generează perturbări disparate ale pieței în sectorul vitivinicol din diferite regiuni de producție, din cauza faptului că piața vitivinicolă din Uniune este puternic segmentată. Acestea sunt semnificative în anumite regiuni din mai multe state membre și afectează în special segmentele de piață ale vinurilor roșii și ale celor roze. Exemple care ilustrează această fragmentare a pieței sunt stocurile cu 27 % mai mari decât media pe cinci ani în Extremadura din Spania, stocurile cu 24 % și 14 % mai mari decât în anul precedent în regiunile Lisabona și, respectiv, Alentejo din Portugalia și stocurile de vinuri roze cu 26 % mai mari la începutul anului de comercializare în curs decât la începutul anului precedent în Languedoc-Roussillon din Franța.
(7) În același timp, piața vitivinicolă din Uniune a fost deja supusă unor condiții agravante, în special pe parcursul anilor 2019, 2020 și 2021, ca urmare a restricțiilor comerciale din trecut, a scăderii consumului în timpul pandemiei de COVID-19 și a mai multor fenomene meteorologice extreme. Odată cu circumstanțele dificile actuale, sectorul deja fragil are și mai mult de suferit, ceea ce conduce la pierderi semnificative de venituri pentru toți actorii din cadrul acestuia. Viticultorii din regiunile cele mai afectate ale statelor membre se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar. Prin urmare, este necesar să se întreprindă o acțiune imediată și în acest sens pentru a răspunde în mod eficient acestei situații eterogene a pieței, permițând statelor membre să reorienteze o parte din resursele financiare alocate programelor lor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol și să ofere un sprijin mai bine adaptat diferiților actori din sector.
(8) Eliminarea de pe piața din regiunile cele mai afectate a unora dintre cantitățile de vin care nu găsesc piețe de desfacere adecvate ar trebui să contribuie la remedierea dezechilibrelor de pe piață și la prevenirea transformării perturbărilor actuale într-o perturbare mai gravă sau prelungită a întregului sector vitivinicol al Uniunii. În cazuri justificate, distilarea vinului ar trebui să fie introdusă temporar ca măsură eligibilă în cadrul programelor de sprijin în sectorul vitivinicol, pentru a contribui la îmbunătățirea echilibrului pieței și a situației economice a producătorilor de vin din regiunile de producție cele mai afectate. Pentru a se evita denaturarea concurenței, utilizarea alcoolului obținut nu ar trebui să fie permisă în industria alimentară și a băuturilor și ar trebui să fie limitată la scopurile industriale, inclusiv scopurile de dezinfectare și farmaceutice, precum și la scopurile energetice. Pentru a evita orice abuz sau supracompensare ca urmare a punerii în aplicare a acestei măsuri excepționale, este oportun să se solicite statelor membre să direcționeze măsura către regiunile care se confruntă cu un dezechilibru al pieței, să o bazeze pe criterii obiective și să limiteze compensațiile pe care le vor acorda la prețurile recente de piață.
(9) Măsura de „recoltare înainte de coacere” prevăzută la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 este utilizată ca măsură de gestionare a pieței atunci când se așteaptă o producție excesivă de struguri. Pentru a ajuta operatorii să reacționeze la circumstanțele actuale ale pieței și pentru a reduce riscul ca situația să se repete în anul de comercializare următor, este oportun să se permită o anumită flexibilitate în punerea în aplicare a acestei măsuri pe parcursul exercițiului financiar 2023. În special, este necesar, ca măsură excepțională, să se prevadă derogări de la articolul 47 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru a permite distrugerea totală sau înlăturarea ciorchinilor neajunși la maturitate de pe o parte a exploatației, cu condiția ca operațiunea să fie realizată pe parcele întregi și să se prevadă majorarea temporară a contribuției maxime a Uniunii la această măsură.
(10) Adăugarea „distilării în situații de criză” la măsurile eligibile, precum și flexibilitatea introdusă pentru „recoltarea înainte de coacere” reprezintă o formă de sprijin financiar care nu necesită însă finanțare suplimentară din partea Uniunii întrucât limitele bugetare pentru programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol pentru exercițiul financiar 2023 stabilite în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (2) se aplică în continuare. Statele membre pot, astfel, decide să aloce sume mai mari pentru măsurile în discuție numai în limitele bugetului anual prevăzut în anexa menționată. Sprijinul financiar pentru cele două măsuri de criză menționate mai sus vizează, așadar, furnizarea de sprijin sectorului în situația actuală instabilă a pieței, fără a fi neapărat nevoie să se mobilizeze fonduri suplimentare.
(11) Pentru a spori eficacitatea resurselor financiare ale Uniunii care pot fi alocate acestor măsuri de criză, statelor membre ar trebui să li se permită să completeze asistența financiară din partea Uniunii cu plăți naționale care să acopere până la 50 % din sprijinul acordat pentru cele două măsuri de criză prevăzute în prezentul regulament.
(12) Evoluția negativă a pieței, creșterea costurilor și, în consecință, problemele de flux de numerar cu care se confruntă operatorii din sectorul vitivinicol îngreunează executarea măsurilor din cadrul programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol, într-un moment în care îmbunătățirea orientării spre piață a sectorului este extrem de necesară. Pentru a asigura eficacitatea punerii în aplicare a programelor în contextul economic și de piață predominant din sectorul vitivinicol, este oportun să se majoreze temporar contribuția maximă a Uniunii la măsurile „promovare”, „restructurarea și reconversia plantațiilor viticole”, „recoltarea înainte de coacere” și „investiții”.
(13) În plus, este important să se ofere beneficiarilor flexibilități adecvate pentru punerea în aplicare a operațiunilor lor în cadrul programelor naționale de sprijin, astfel încât aceștia să poată reacționa la incertitudinile actuale de pe piață și să poată adapta operațiunile ori de câte ori este necesar. Aceste flexibilități reprezintă o măsură suplimentară de sprijinire a pieței pentru a preveni transformarea perturbărilor economice actuale într-o perturbare mai gravă sau prelungită a pieței vitivinicole a Uniunii și asigură faptul că celelalte măsuri excepționale prevăzute în prezentul regulament, odată ce au fost decise de un stat membru, pot fi puse în aplicare în mod eficient și la nivelul beneficiarilor. Prin urmare, ca măsură excepțională suplimentară, este necesar să se deroge de la Regulamentul delegat (UE) 2016/1149 al Comisiei (3) și să se permită statelor membre să ofere beneficiarilor anumite flexibilități pentru a adapta operațiunile planificate în urma unei proceduri simplificate și pentru a permite punerea în aplicare parțială a acestora în cazuri justificate în mod corespunzător.
(14) Dat fiind faptul că motivele pentru a aplica rate financiare majorate ale Uniunii pentru anumite măsuri și pentru a permite anumite flexibilități în gestionarea programelor sunt legate de situația economică actuală a sectorului vitivinicol și deoarece măsurile sunt temporare, este oportun să se limiteze domeniul de aplicare al acestora la operațiunile care au început să fie puse în aplicare pe parcursul exercițiului financiar 2023. În schimb, aceste măsuri nu ar trebui să se aplice, de exemplu, operațiunilor puse în aplicare în exercițiile financiare anterioare și plătite doar în exercițiul financiar 2023.
(15) Din motive imperioase de urgență, având în vedere perturbarea actuală a pieței, precum și timpul scurt de care dispun statele membre pentru a pune în aplicare măsurile incluse în prezentul regulament în exercițiul financiar în curs și pentru a preveni continuarea deteriorării pieței, este necesar să se ia măsuri imediate. Pe de o parte, în regiunile cele mai afectate, oferta excedentară trebuie să fie eliminată de pe piață cât mai curând posibil și, în orice caz, înainte de începerea noii recolte, până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie 2023, în caz contrar, situația pieței s-ar deteriora și mai mult, iar dezechilibrul actual ar fi reportat în noul an de comercializare, amenințând să provoace o criză prelungită a întregii piețe vitivinicole a Uniunii. Pe de altă parte, toate măsurile incluse în prezentul regulament trebuie să fie puse în aplicare înainte de încheierea actualelor programe naționale de sprijin în sectorul vitivinicol, care se aplică numai până la 15 octombrie 2023, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/2117 al Parlamentului European și al Consiliului (4). În temeiul acestei dispoziții, articolele 39-54 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 continuă să se aplice după data de 31 decembrie 2022 în ceea ce privește cheltuielile suportate și plățile efectuate pentru operațiunile puse în aplicare înainte de 16 octombrie 2023. Prin urmare, întârzierea acțiunii ar risca să facă dificilă sau chiar imposibilă punerea în aplicare a măsurilor de către statele membre afectate în exercițiul financiar 2023, care este ultimul an de punere în aplicare a actualelor programe naționale de sprijin în sectorul vitivinicol.
(16) Având în vedere motivele imperioase de urgență menționate mai sus, prezentul regulament trebuie adoptat conform procedurii de urgență stabilite la articolul 228 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(17) Dată fiind necesitatea de a se întreprinde acțiuni imediat, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,