Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2019/817, împreună cu Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului (2), stabilește un cadru pentru a asigura interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul frontierelor, al vizelor, al cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației.
(2) Aceste regulamente prevăd formatul universal pentru mesaje (UMF) care ar urma să funcționeze ca standard pentru schimburile de informații transfrontaliere structurate între sistemele de informații, autoritățile sau organizațiile din domeniul justiției și afacerilor interne.
(3) Este necesar să se stabilească norme UMF specifice pentru dezvoltarea EES, a ETIAS, a portalului european de căutare (ESP), a registrului comun de date de identitate (CIR), a detectorului de identități multiple (MID), astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2019/817, și să se prevadă o dispoziție specifică privind etichetarea câmpurilor de date pentru sistemele care intră în domeniul de aplicare al interoperabilității.
(4) Dat fiind faptul că Regulamentul (UE) 2019/817 se bazează pe acquis-ul Schengen, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca a notificat punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/817 în dreptul său național. Prin urmare, Danemarca are obligații în temeiul prezentei decizii.
(5) Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă (3). Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(6) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (4), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (5).
(7) În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (6), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (7).
(8) În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (8), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (9).
(9) În ceea ce privește Ciprul, Bulgaria, România, prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005.
(10) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și a emis un aviz la 2 august 2022.
(11) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 74 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/817,