Recitale
(1) Articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/787 prevede definiția și cerințele pentru alcoolului etilic de origine agricolă, denumit, de asemenea, de către industrie, alcool agricol, alcool neutru sau alcool rectificat. Respectiva definiție tehnică și respectivele cerințe au fost preluate fără modificări substanțiale din cele prevăzute la punctul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2).
(2) Definiția și cerințele pentru alcoolul etilic de origine agricolă prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/787 rezultă însă ca fiind parțial depășite din punct de vedere tehnic și științific. Mai exact, limitele maxime de anumite reziduuri trebuie să fie aliniate la parametrii tehnici utilizați în prezent de industrie și de majoritatea laboratoarelor de analiză. Astfel, progresele tehnologice în acest domeniu justifică nevoia unei modificări a respectivei definiții și a respectivelor cerințe.
(3) Referirile la „aciditatea totală”, „baze azotate volatile” și „extract sec” de la articolul 5 litera (d) punctele (i), (vi) și (vii) din Regulamentul (UE) 2019/787 nu mai sunt relevante, deoarece nu sunt utilizate în mod normal ca parametri ai procesului tehnic, deoarece prezența unor astfel de reziduuri într-un alcool cu o tărie în volume de 96 % este neglijabilă, iar prezența unor astfel de reziduuri într-un alcool etilic de origine agricolă este improbabilă.
(4) În ceea ce privește „esterii”, „aldehidele” și „alcoolii superiori”, limitele maxime prevăzute la articolul 5 litera (d) punctele (ii), (iii) și (iv) din Regulamentul (UE) 2019/787 nu sunt suficient de specifice și necesită, în prezent, aplicarea metodelor chimiei umede, care nu sunt definite în dreptul Uniunii. O definire mai precisă a substanțelor cărora li se aplică limitele de reziduuri ar îmbunătăți rezultatele analizelor care trebuie efectuate asupra alcoolului etilic de origine agricolă prin metode precum cromatografia în fază gazoasă și ar fi benefică pentru cei care efectuează analizele, deoarece multe dintre metodele de analiză mai vechi necesită utilizarea unor substanțe chimice periculoase.
(5) În special, este adecvată limitarea esterilor doar la acetatul de etil. Deși în procesul de fermentare se pot forma mulți esteri, cel care există în cea mai mare concentrație este acetatul de etil, fiind improbabilă detectarea prin tehnici de analiză standard a oricăror alți esteri care ar putea fi prezenți în alcoolul etilic de origine agricolă, iar contribuția acestora la cantitatea totală de esteri este neglijabilă. Măsurarea acetatului de etil ar trebui să fie bazată pe metoda de referință prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 al Comisiei (3), deoarece aceasta este o metodă consacrată utilizată în prezent pentru analizarea mai multor băuturi spirtoase.
(6) La fel, principala aldehidă care contribuie la totalul aldehidelor este „acetaldehida”. Așadar, este adecvat să se utilizeze doar acetaldehida ca parametru pentru această determinare. Deoarece acetaldehida este în echilibru cu 1,1-dietoxietanul, adică cele două molecule sunt prezente și se convertesc una în cealaltă datorită condițiilor fizico-chimice, este necesar, de asemenea, să fie numărată fracția de acetaldehidă conținută în acetal. Măsurarea acetaldehidei ar trebui să fie bazată pe metoda de referință prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 2870/2000, deoarece aceasta este o metodă consacrată utilizată în prezent pentru analizarea mai multor băuturi spirtoase.
(7) Alcoolii superiori sunt prezenți în cantități semnificative după fermentare. Totuși, în alcoolul etilic de origine agricolă este prezentă doar o cantitate mică de alcooli superiori, deoarece alcoolii superiori se distilează ușor din cauza punctelor de fierbere mai ridicate. Măsurarea alcoolului superior ar trebui să fie bazată pe metoda de referință prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 2870/2000, deoarece aceasta este o metodă consacrată utilizată în prezent pentru analizarea mai multor băuturi spirtoase.
(8) În ceea ce privește „furfuralul”, cerința actuală ca acesta să fie nedetectabil se referă la o metodă de chimie umedă care nu se mai utilizează în majoritatea statelor membre, ceea ce face imposibilă aplicarea unor metode de analiză și obținerea unor rezultate uniforme și definite. Deoarece în prezent nu există o metodă de referință definită pentru analizarea furfuralului în alcoolul etilic de origine agricolă, este necesar să se definească un prag care poate fi detectat prin diferitele metode utilizate în prezent în majoritatea laboratoarelor din statele membre, metode care au devenit mai precise ulterior includerii inițiale a cerinței respective. Măsurarea furfuralului ar trebui să se bazeze pe metoda cromatografiei în fază lichidă pentru compușii din lemn prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 2870/2000.
(9) Mai mult, din motive de exhaustivitate și în conformitate cu definiția distilatului de origine agricolă prevăzută la articolul 4 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2019/787, este necesar să se prevadă că alcoolul etilic de origine agricolă este rezultatul distilării, după fermentarea alcoolică, a produselor agricole.
(10) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2019/787 trebuie modificat în consecință,