Articolul text
Text integral
RECOMANDARE A CONSILIULUI din 9 decembrie 2022 privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie: O nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului, care înlocuiește Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului (2022/C 473/01) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 168 alineatul (6), având în vedere propunerea Comisiei Europene, întrucât: RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE: SALUTĂ INTENȚIA COMISIEI: Măsurile incluse în prezenta recomandare ar trebui revizuite periodic de către Comisie, în colaborare cu statele membre. Pe lângă raportarea cu privire la punerea în aplicare a programelor de screening pentru depistarea cancerului [a se vedea punctul (1) de mai sus], Comisia ar trebui să raporteze periodic în acest sens Consiliului. Recomandarea (2003/878/CE) se înlocuiește cu prezenta recomandare. Adoptată la Bruxelles, 9 decembrie 2022. Pentru Consiliu Președintele V. VÁLEK (1) JO L 327, 16.12.2003, p. 34. (2) https://www.ipaac.eu/ (3) Wilson JMG, Jungner G, Principles and Practice of Screening for Disease, (Principiile și practica screeningului pentru boli), Organizația Mondială a Sănătății), 1968 (4) https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/270163/PMC2647421.pdf (5) JO L 119, 4.5.2016, p. 1. (6) De exemplu, în domeniul de aplicare al comunicării respective: registrele privind cancerul, alte sisteme naționale și regionale de informații privind cancerul, Sistemul european de informații cu privire la cancer, rețelele europene de referință și alte surse și infrastructuri de date relevante. (7) JO L 13, 17.1.2014, p. 1. (8) JO L 458, 22.12.2021, p. 1. (9) https://healthcare-quality.jrc.ec.europa.eu/ecibc (10) https://ecis.jrc.ec.europa.eu/ ANEXĂ Specificațiile tehnice pentru screeningurile pentru depistarea cancerului enumerate mai jos, care îndeplinesc cerințele recomandării, vor fi prezentate mai în detaliu în orientările europene însoțite de sisteme de asigurare a calității. Statele membre sunt invitate să își evalueze mecanismele naționale și regionale de guvernanță în materie de screening pentru depistarea cancerului, pentru a permite punerea în aplicare la timp și eficace a eventualelor orientări europene noi sau actualizate. Anexa ține seama de avizul științific (1) al Grupului consilierilor științifici principali privind îmbunătățirea screeningului pentru depistarea cancerului în întreaga UE. Avizul științific propune extinderea programelor de screening organizat pentru depistarea cancerului la cancerul pulmonar și la cel de prostată, precum și la cel gastric în țările cu cea mai mare incidență a cancerului gastric și cu cele mai mari rate ale mortalității. Cu toate acestea, sunt necesare dovezi suplimentare privind eficacitatea reală, raportul cost-eficacitate și fezabilitatea anumitor strategii de screening. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere punerea în aplicare a următoarelor screeninguri pentru depistarea cancerului, pe baza unor dovezi științifice concludente, evaluând și luând decizii la nivel național sau regional în funcție de povara bolii și de resursele medicale disponibile, de raportul prejudiciu-beneficiu și de raportul cost-eficacitate al screeningului pentru depistarea cancerului, precum și de experiența dobândită în urma studiilor intervenționale și a proiectelor-pilot. Pentru persoanele cu risc crescut de un anumit tip de cancer, statele membre ar trebui să aibă în vedere programe specifice cu populații-țintă și intensitate extinse, ținând seama de dovezile științifice și de contextul local. Cancer de sân: Având în vedere dovezile prezentate în orientările europene (2), se recomandă screeningul pentru depistarea cancerului de sân, cu mamografie, pentru femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani. Se sugerează o limită de vârstă mai scăzută, de 45 de ani, și o limită superioară de vârstă de 74 de ani. Se sugerează utilizarea fie a tomosintezei mamare digitale, fie a mamografiei digitale. Atunci când este adecvată din punct de vedere medical, ar trebui avută în vedere utilizarea imagisticii prin rezonanță magnetică (IRM). Cancer de col uterin: Testarea pentru depistarea papilomavirusului uman (HPV) utilizând numai teste validate clinic ca teste de screening preferate pentru femeile cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, cu un interval de cinci ani sau mai mult. A se avea în vedere adaptarea vârstelor și a intervalelor la riscurile individuale pe baza istoricului vaccinării împotriva HPV a persoanelor și, de asemenea, a se lua în calcul posibilitatea de a oferi truse care să le permită femeilor să preleve singure un eșantion, în special pentru persoanele care nu răspund la invitații la screening. Cancer colorectal: Testarea imunochimică fecală cantitativă (FIT) este considerată a fi testul de screening preferat pentru trimiterea ulterioară la colonoscopie a persoanelor cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani. Informațiile cantitative obținute din rezultatele FIT ar putea fi utilizate, pe baza cercetărilor viitoare, în vederea punerii în aplicare a unor strategii adaptate la riscuri, introducând praguri definite în funcție de sex, de vârstă și de rezultatele testelor anterioare. Endoscopia poate fi adoptată ca instrument principal de punere în aplicare a strategiilor combinate. Cancer pulmonar: Având în vedere dovezile preliminare pentru screeningul prin tomografie computerizată cu doză redusă de iradiere și necesitatea unei abordări etapizate, țările ar trebui să analizeze fezabilitatea și eficacitatea acestui program, de exemplu prin utilizarea studiilor vizând punerea în aplicare. Programul ar trebui să integreze abordări de prevenire primară și secundară, începând cu persoanele cu risc ridicat. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită identificării și abordării profilurilor de risc ridicat, începând cu fumătorii și foștii fumători care au fumat intens, iar statele membre ar trebui să cerceteze în continuare modul în care se poate ajunge la grupul-țintă și în care pot fi invitate persoanele respective, deoarece nu există date (documentație) sistematice privind comportamentul legat de fumat. În plus, ar trebui să se acorde atenție identificării și abordării altor profiluri cu risc ridicat. Cancer de prostată: Având în vedere dovezile preliminare și numărul semnificativ de screeninguri oportuniste în derulare, țările ar trebui să aibă în vedere o abordare etapizată, inclusiv programe-pilot și cercetări suplimentare pentru a evalua fezabilitatea și eficacitatea punerii în aplicare a programelor organizate (3) menite să asigure calitatea și gestionarea corespunzătoare prin testarea bazată pe antigenul prostatic specific (PSA) la bărbați, în combinație cu scanare suplimentară pe bază de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) drept test de control ulterior. Cancer gastric: În acele țări sau regiuni din țări care au o incidență mare a cancerului gastric și rate mari ale mortalității, ar trebui avute în vedere strategii de screening și tratament pentru depistarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori, inclusiv studii vizând punerea în aplicare. Screeningul ar trebui să vizeze și strategiile de identificare și supraveghere a pacienților cu leziuni precanceroase ale stomacului care nu au legătură cu infecțiile cu Helicobacter pylori. (1) Avizul științific al Grupului consilierilor științifici principali privind îmbunătățirea screeningului pentru depistarea cancerului în întreaga UE: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/519a9bf4-9f5b-11ec-83e1-01aa75ed71a1 (2) Orientări europene privind screeningul pentru depistarea cancerului de sân și diagnosticarea acestuia| | ECIBC (europa.eu) (3) cancer-screening-workshop-report-01.pdf (sapea.info)