Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA CONSILIULUI din 28 noiembrie 2022 privind căile către succesul școlar și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (Text cu relevanță pentru SEE) (2022/C 469/01) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 165 și 166, având în vedere propunerea Comisiei Europene, întrucât: RECOMANDĂ STATELOR MEMBRE: INVITĂ COMISIA: Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii este înlocuită cu prezenta recomandare. Adoptată la Bruxelles, 28 noiembrie 2022. Pentru Consiliu Președintele V. BALAŠ (1) JO C 428, 13.12.2017, p. 10. (2) COM(2021) 102 final. (3) COM(2020) 625 final. (4) JO C 66, 26.2.2021, p. 1. (5) Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 decembrie 2021 privind Anul european al tineretului (2022) (JO L 462, 28.12.2021, p. 1). (6) Conferința privind viitorul Europei – Raport privind rezultatul final, mai 2022, Propunerea 46, (p. 88). (7) Deși competențele digitale trebuie considerate competențe de bază, acestea nu sunt abordate în mod explicit în cadrul prezentei recomandări, deoarece se află deja în centrul altor inițiative, cum ar fi Planul de acțiune pentru educația digitală. (8) Termenul „refugiat” este utilizat în prezentul document într-un sens politic larg, și nu în cel definit în Convenția de la Geneva și în acquis-ul UE în materie de azil. (9) A se vedea, de exemplu: Koehler, C., Psacharopoulos, G., și Van der Graaf, L., The impact of COVID-19 on the education of disadvantaged children and the socio-economic consequences thereof (Impactul crizei COVID-19 asupra educației copiilor defavorizați și consecințele socioeconomice ale acesteia), raport al NESET-EENEE, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2022; Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, Impacts of COVID-19 on school education (Impactul crizei COVID-19 asupra educației școlare), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2022; Blaskó, Z., da Costa, P., și Schnepf, S. V., Learning Loss and Educational Inequalities in Europe: Mapping the Potential Consequences of the COVID-19 Crisis (Pierderile în materie de învățare și inegalitățile educaționale în Europa: cartografierea consecințelor potențiale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19), Document de dezbatere al IZA nr. 14298, Bonn, 2021. (10) JO C 191, 1.7.2011, p. 1. (11) Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (2019), Donlevy, V., Day, L., Andriescu, M., Downes, P., Assessment of the implementation of the 2011 Council recommendation on policies to reduce early school leaving: final report (Evaluare a punerii în aplicare a Recomandării din 2011 a Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii: raport final), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2019. (12) JO C 189, 4.6.2018, p. 1. (13) JO C 221, 10.6.2021, p. 3. (14) JO C 193, 9.6.2020, p. 11. (15) JO C 189, 5.6.2019, p. 4. (16) JO C 504, 14.12.2021, p. 21. (17) COM(2020) 274 final. (18) JO C 417, 2.12.2020, p. 1. (19) COM(2020) 624 final. (20) JO L 223, 22.6.2021, p. 14. (21) COM(2021) 142 final. (22) COM(2022) 212 final. (23) Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 (2020), Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (2020), Cadrul strategic pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor 2020-2030 (2020) și Recomandarea Consiliului în acest sens (2021), Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 (2020), Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 (2021), Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (2021), Strategia UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești (2021). (24) JO C 372, 4.11.2020, p. 1. (25) A se vedea definiția conceptului în documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2022) 176 final. (26) O astfel de strategie poate fi inclusă în documentele strategice naționale relevante. (27) Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (JO C 372, 4.11.2020, p. 1). ANEXĂ Un cadru de politică pentru succesul școlar Prezenta anexă propune un cadru de politică care servește drept instrument de referință pentru factorii de decizie politică de la nivel național, regional și local și pentru practicienii din domeniul educației și formării, care poate inspira un răspuns politic sistemic pentru a asigura rezultate educaționale mai bune pentru toți cursanții. Prezentul cadru de politică descrie o abordare sistemică pentru îmbunătățirea succesului la școală pentru toți cursanții, indiferent de caracteristicile lor personale și independent de mediul lor familial, cultural și socioeconomic. Acesta identifică principalele condiții și măsuri care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii și a incidenței rezultatelor slabe în ceea ce privește competențele de bază, pe baza dovezilor și a bunelor practici identificate în statele membre ale UE și a cercetării de ultimă generație. Se bazează pe o abordare amplă și incluzivă a succesului școlar, care nu se referă numai la rezultatele școlare, ci ia în considerare și elemente precum dezvoltarea personală, socială și emoțională și starea de bine a cursanților la școală. Cadrul este structurat în jurul unei serii de condiții generale (punctele 1 și 2) și al unui set de acțiuni care urmează să fie puse în aplicare la nivel de școală și de sistem în concordanță cu diferitele sisteme naționale de învățământ. 1. 2. Datele și informațiile ar trebui, în mod ideal, să acopere toate nivelurile (ECEC, învățământul primar, secundar inferior, secundar superior) și toate tipurile de educație și formare (inclusiv EFP) și să fie disponibile la diferite niveluri de politică, trebuind totodată să respecte legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Ar trebui colectate informații cantitative și calitative, în funcție de circumstanțele naționale, cu un nivel ridicat de dezagregare (de exemplu, în funcție de gen, mediu socioeconomic, proveniența din contexte de migrație, diferențe regionale etc.), precum și cu privire la o gamă largă de factori care au un efect negativ sau pozitiv asupra rezultatelor învățării (cum ar fi participarea la ECEC, prezența la cursuri, implicarea în procesele de învățare, dobândirea competențelor de bază, starea de bine la școală, sănătatea mintală, sentimentul de apartenență, aspectele comportamentale, experiența discriminării etc.). 3. 4. 5. 6.