Recitale
(1) În 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a înființat un Comitet pentru inteligența artificială (CAI) pentru perioada 2022-2024, însărcinat să organizeze un proces internațional de negociere în vederea elaborării unui cadru juridic privind dezvoltarea, proiectarea și aplicarea inteligenței artificiale (IA), care să fie bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept și să favorizeze inovarea.
(2) La 30 iunie 2022, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a însărcinat CAI să elaboreze cu celeritate, în conformitate cu mandatul său, un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic cu caracter transversal, fie o convenție sau o convenție-cadru”) privind IA, bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept, axat pe principii generale comune, favorabil inovării și deschis participării statelor terțe, ținând seama în același timp de alte cadre juridice relevante existente sau în curs de dezvoltare la nivel internațional.
(3) Ulterior, președintele CAI a propus un proiect preliminar pentru o convenție sau convenție-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept (denumită în continuare „convenția”). Proiectul preliminar respectiv include dispoziții referitoare la scop, obiect și domeniul de aplicare, definiții, principii fundamentale, inclusiv garanții procedurale și drepturi aplicabile tuturor sistemelor de IA, indiferent de nivelul lor de risc, măsuri suplimentare pentru sistemele de IA din sectorul public și pentru sistemele de IA care prezintă niveluri de risc „inacceptabile” și „semnificative”, un mecanism pentru acțiunile subsecvente și pentru cooperare, dispoziții finale, inclusiv posibilitatea aderării Uniunii la o astfel de convenție și un apendice, în curs de elaborare, privind o metodologie de evaluare a riscurilor și a impactului sistemelor de IA.
(4) Uniunea a adoptat norme comune care vor fi afectate de elementele avute în vedere în ceea ce privește convenția. Printre respectivele elemente se numără, în special, un set cuprinzător de norme privind piața unică pentru produsele (1) și serviciile (2) pentru care pot fi utilizate sisteme de IA, precum și acte din legislația secundară a Uniunii (3) care pun în aplicare Carta drepturilor fundamentale a UE (4), având în vedere că este probabil ca, în anumite circumstanțe, aceste drepturi să fie afectate negativ de dezvoltarea și utilizarea anumitor sisteme de IA.
(5) În plus, la 21 aprilie 2021, Comisia a prezentat o propunere legislativă cu privire la un regulament de stabilire a unor norme armonizate pentru IA, care se află în curs de negociere de către Parlamentul European și Consiliu. Convenția se suprapune într-o mare măsură cu propunerea legislativă respectivă în ceea ce privește domeniul său de aplicare, deoarece ambele instrumente urmăresc să stabilească norme aplicabile proiectării, dezvoltării și aplicării sistemelor de IA, furnizate și utilizate de entități publice sau private.
(6) Prin urmare, încheierea convenției poate afecta normele comune existente și viitoare ale Uniunii sau poate modifica domeniul de aplicare al acestora în sensul articolului 3 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(7) Pentru a proteja integritatea dreptului Uniunii și pentru a asigura coerența dintre normele prevăzute în dreptul internațional și cele prevăzute în dreptul Uniunii, ar trebui să înceapă negocieri în vederea unei convenții în ceea ce privește aspectele care intră în sfera de competență exclusivă a Uniunii.
(8) Convenția are potențialul de a stabili standarde internaționale ridicate privind reglementarea inteligenței artificiale care afectează drepturile omului, funcționarea democrației și respectarea statului de drept, în special având în vedere lucrările desfășurate deja de Consiliul Europei în respectivul domeniu.
(9) Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere participării statelor membre la negocierile pentru convenție, precum și niciunei decizii ulterioare a unui stat membru de încheiere, semnare sau ratificare a convenției nici participării statelor membre la negocierile de aderare a Uniunii la convenție.
(10) Securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În cadrul punerii în aplicare a convenției, statelor membre le revine sarcina de a-și determina, în conformitate cu articolul 216 alineatul (2) din TFUE, interesele esențiale în materie de securitate și de a adopta măsurile adecvate pentru a-și asigura securitatea internă și externă, fără ca dreptul Uniunii să devină inaplicabil și fără ca acestea să fie scutite de obligația de a respecta dreptul Uniunii.
(11) Toate statele membre sunt, de asemenea, membre ale Consiliului Europei. Având în vedere respectiva situație specială, statele membre prezente la negocieri privind convenția ar trebui, în conformitate cu principiul cooperării loiale, menționat la articolul 4 alineatul (3) din TUE, și în condiții de respect reciproc deplin, să îl sprijine pe negociatorul Uniunii să îndeplinească sarcinile care decurg din tratate.
(12) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și a emis un aviz la 13 octombrie 2022 (6),