Recitale
(1) Lista termenilor și condițiilor privind nivelul minim armonizat al capacității totale de absorbție a pierderilor (Total Loss-Absorbing Capacity – TLAC) („standardul TLAC”) pentru instituțiile de importanță sistemică globală (G-SII) („cerința TLAC”) a fost introdusă în legislația Uniunii prin Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului (3) care modifică Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Majorarea specifică instituției care se aplică în cazul G-SII și cerința specifică instituției care se aplică în cazul instituțiilor care nu sunt G-SII, denumite cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL), au fost stabilite prin modificări specifice aduse Directivei 2014/59/UE care au fost introduse prin Directiva (UE) 2019/879 a Parlamentului European și a Consiliului (4). Cerințele în materie de raportare și de publicare atât pentru standardul TLAC, cât și pentru MREL sunt acum incluse în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și, respectiv, în Directiva 2014/59/UE.
(2) Întrucât standardul TLAC și MREL urmăresc același obiectiv, și anume asigurarea faptului că instituțiile și entitățile stabilite în Uniune au o capacitate suficientă de absorbție a pierderilor și de recapitalizare, cele două cerințe ar trebui să fie elemente complementare ale unui cadru comun. Prin urmare, este oportun să se stabilească un set de modele pentru raportarea și publicarea de informații armonizate privind cerința de fonduri proprii și datorii eligibile care se aplică în cazul G-SII și al filialelor semnificative ale G-SII din afara UE (TLAC) și privind MREL specifică instituției care se aplică în cazul tuturor instituțiilor.
(3) În temeiul articolului 434a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare care urmează să fie elaborate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) cu scopul de a stabili formate uniforme pentru publicarea de informații trebuie să vizeze menținerea consecvenței dintre formatele de publicare și standardele internaționale privind publicarea informațiilor, astfel încât să se faciliteze comparabilitatea informațiilor. Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) a publicat în decembrie 2018 cerințele de publicare actualizate aferente pilonului 3, inclusiv cerințe privind publicarea de informații legate de TLAC. Formatele pentru publicarea informațiilor și instrucțiunile conexe prevăzute în prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să fie în concordanță cu cerințele de publicare actualizate ale BCBS.
(4) Pentru a se asigura că nu se majorează în mod nejustificat costurile de conformare ale instituțiilor și că se menține calitatea datelor, obligațiile în materie de raportare și de publicare ar trebui să fie aliniate în cea mai mare măsură posibilă între ele, inclusiv în ceea ce privește conținutul, dar și frecvența acestora. De asemenea, la articolul 45i alineatul (5) al treilea paragraf și la articolul 45i alineatul (6) al treilea paragraf din Directiva 2014/59/UE se prevede în mod explicit obligația de aliniere a standardelor tehnice de punere în aplicare privind obligațiile în materie de raportare și de publicare de informații în cazul TLAC și MREL. Prin urmare, este oportun să se stabilească, într-un singur regulament, standarde aplicabile atât în cazul raportării, cât și al publicării de informații cu privire la TLAC și MREL. În același timp, granularitatea și frecvența atât a raportării, cât și a publicării de informații ar trebui ajustate în mod corespunzător, având în vedere cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și, respectiv, în Directiva 2014/59/UE, precum și necesitatea de asigurare a îndeplinirii în orice moment a cerințelor respective de către instituții.
(5) Directiva 2014/59/UE prevede obligația de a raporta informațiile privind MREL atât autorităților competente, cât și autorităților de rezoluție. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede obligația de a raporta informațiile privind TLAC numai autorităților competente. Cu toate acestea, în temeiul articolului 45d alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE, cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile aplicabilă în cazul unei entități de rezoluție care este o G-SII sau parte a unei G-SII constă în cerința TLAC și eventualele majorări suplimentare. Prin urmare, este oportun să se asigure că autoritățile de rezoluție obțin informații privind TLAC de la G-SII în cadrul rapoartelor privind MREL prezentate de G-SII. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere acordurilor încheiate de autoritățile competente și de autoritățile de rezoluție pentru a reduce la minimum fluxurile de date.
(6) Din considerente de comparabilitate și securitate juridică, articolul 45i alineatul (5) din Directiva 2014/59/UE prevede obligația ABE de a elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să precizeze o modalitate standardizată de furnizare a informațiilor cu privire la ordinea de prioritate a fondurilor proprii și a datoriilor care pot face obiectul recapitalizării interne, aplicabilă în procedurile de insolvență naționale în fiecare stat membru. Prin urmare, autoritățile de rezoluție respective ar trebui să pună la dispoziția instituțiilor aflate în jurisdicția lor informații standardizate privind ierarhiile în materie de insolvență din fiecare stat membru, precum și actualizări în timp util ale acestora. Informațiile respective ar trebui să prezinte în mod standardizat ierarhiile în materie de insolvență.
(7) În ceea ce privește datoriile care pot face obiectul recapitalizării interne care sunt reglementate de legislația unei țări terțe, articolul 45i alineatul (5) din Directiva 2014/59/UE prevede, de asemenea, obligația ca proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare care urmează să fie elaborate de ABE să precizeze o modalitate standardizată de furnizare a informațiilor care să indice țările terțe ale căror legi reglementează respectivele datorii și, pentru fiecare țară terță identificată, dacă respectivele datorii conțin o clauză contractuală prin care se recunoaște că datoriile respective pot face obiectul competențelor de reducere a valorii și de conversie în temeiul directivei menționate anterior. Având în vedere necesitatea de evaluare suplimentară a nivelului de granularitate pentru raportarea acestor elemente, ABE va elabora și transmite Comisiei, separat și în timp util, modelele și instrucțiunile aferente, astfel încât atât autoritățile competente, cât și autoritățile de rezoluție să aibă acces la informațiile respective în mod regulat. Lipsa acestor câteva elemente suplimentare nu va afecta și nici nu va întârzia aplicarea cerințelor de raportare prevăzute în prezentul regulament.
(8) Entitățile care publică informații ar trebui să țină seama de orientările relevante emise de ABE atunci când evaluează dacă informațiile sunt semnificative, considerate ca fiind proprietate sau confidențiale în conformitate cu articolul 432 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(9) Obligația de a raporta și de a publica informații privind TLAC prevăzută la articolul 430 alineatul (1) litera (b), la articolul 437a și la articolul 447 litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 27 iunie 2019, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2019/876. În consecință, odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, G-SII și filialele semnificative ale G-SII din afara UE ar trebui să publice imediat informații privind TLAC utilizând modelele și urmând instrucțiunile prevăzute în prezentul regulament. În schimb, raportarea cu privire la cerința TLAC în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să înceapă să se aplice numai de la 28 iunie 2021, astfel încât instituțiile și autoritățile competente să aibă suficient timp pentru a pune în aplicare cerințele relevante.
(10) În ceea ce privește MREL, obligațiile de raportare prevăzute în Directiva 2014/59/UE urmează să se aplice cel târziu de la 28 decembrie 2020. Cu toate acestea, din aceleași motive ca și în cazul TLAC, toate instituțiile ar trebui să raporteze informații privind MREL utilizând modelele și urmând instrucțiunile prevăzute în prezentul regulament începând cu 28 iunie 2021. În schimb, data de aplicare a obligațiilor de publicare de informații privind MREL ar trebui să coincidă cu încheierea perioadei de tranziție în temeiul articolului 45m alineatul (1) al treilea paragraf din Directiva 2014/59/UE, și anume cel mai devreme 1 ianuarie 2024.
(11) Dată fiind necesitatea instituțiilor, autorităților competente și a autorităților de rezoluție de a-și adapta sistemele electronice și de raportare la cerințele prevăzute în prezentul regulament, data de transmitere a raportării trimestriale pentru datele referitoare la data de referință 30 iunie 2021 ar trebui să fie stabilită la 30 septembrie 2021 cel târziu.
(12) Prezentul regulament are la bază proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare transmise Comisiei de către ABE.
(13) ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5),