Recitale
(1) La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a constatat cu îngrijorare crescândă că criza financiară, economică, socială și politică gravă care s-a înrădăcinat în Liban a continuat să se agraveze în lunile anterioare și că populația libaneză este prima care suferă din cauza dificultăților din ce în ce mai mari cu care se confruntă țara.
(2) Consiliul a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reforme în vederea restabilirii încrederii comunității internaționale. Acesta a declarat că Uniunea este pregătită să sprijine reformele, dar procesul de reformă trebuie să fie asumat de Liban. Consiliul a invitat autoritățile libaneze să pună în aplicare angajamentele lor anterioare, inclusiv cele asumate în contextul conferinței CEDRE din aprilie 2018 și care se bucură de sprijinul Grupului internațional de sprijin (ISG) pentru Liban (care reunește Organizația Națiunilor Unite și guvernele Chinei, Franței, Germaniei, Italiei, Federației Ruse, Regatului Unit și Statelor Unite, alături de Uniunea Europeană și Liga Arabă) și al altor membri ai comunității internaționale (inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional). Consiliul a invitat, de asemenea, autoritățile libaneze să realizeze de urgență reforme pe baza acordurilor la care s-a ajuns după explozia din 4 august 2020 de către toți liderii politici ai Libanului pentru a elimina diferențele politice în sprijinul reformelor. Respectivele reforme implică în special reforme economice și de guvernanță semnificative și profunde menite să restabilească stabilitatea economică, să îmbunătățească furnizarea de servicii publice, să acționeze asupra nivelurilor în creștere ale sărăciei, să reducă inegalitățile, să asigure sustenabilitatea finanțelor publice, să restabilească credibilitatea sectorului financiar, să garanteze independența sistemului judiciar, să asigure respectarea drepturilor omului și a statului de drept, să combată corupția și să răspundă aspirațiilor legitime exprimate în mod pașnic de poporul libanez. Consiliul și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru cadrul de reformă, redresare și reconstrucție pentru a „reconstrui mai bine Libanul” (3RF), ghidat de principiile transparenței, incluziunii și responsabilității.
(3) 3RF, lansat de Uniune, ONU și Banca Mondială în decembrie 2020, este gestionat în comun de guvernul Libanului. În plus, planul de redresare financiară din aprilie 2020 a fost aprobat de Consiliul de Miniștri libanez și a fost salutat de comunitatea internațională. În plus, într-o declarație comună din 23 septembrie 2020, ISG a salutat acordul la care au ajuns toți liderii politici din Liban cu privire la o foaie de parcurs cuprinzătoare a reformelor, cu un calendar de punere în aplicare în conformitate cu angajamentele lor anterioare, inclusiv cele asumate în contextul conferinței CEDRE din 2018, și care se bucură de sprijinul ISG și al altor membri ai comunității internaționale.
(4) În concluziile sale din 7 decembrie 2020, Consiliul a continuat să îndemne guvernul interimar, în funcție din august 2020, să acționeze rapid și decisiv în limitele sale constituționale, dar a luat act de faptul că un program sprijinit pe deplin de parlamentul libanez, care să includă angajamente de reformă precise, credibile și cu termene clare, care să abordeze dificultățile Libanului, ar putea fi pus în aplicare pe deplin numai de un guvern funcțional. Prin urmare, a făcut apel la toate părțile interesate libaneze și la forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă în Liban a unui guvern orientat spre misiunea respectivă, credibil și responsabil, capabil să pună în aplicare reformele necesare.
(5) De la 7 decembrie 2020, Consiliul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea profundă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate din partea Uniunii și a altor actori internaționali relevanți adresate forțelor politice libaneze și părților interesate libaneze de a acționa în interes național și de a nu mai întârzia formarea unui guvern pe deplin împuternicit, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reforme critice, nu s-au înregistrat progrese în procesul de formare a guvernului. Au trecut peste unsprezece luni de la demisia fostului guvern în august 2020 și nouă luni de când parlamentul libanez a desemnat un nou prim-ministru în octombrie 2020, care s-a retras în iulie 2021.
(6) Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere. Banca Mondială a raportat în Monitorul economic al Libanului din iunie 2021 că Libanul suferă o depresiune economică gravă și prelungită, care probabil că se va situa printre cele mai grave episoade de criză la nivel mondial începând de la mijlocul secolului al XIX-lea. Banca Mondială a caracterizat criza ca fiind o „depresiune deliberată”, cu răspunsuri politice inadecvate ca urmare a lipsei unui consens politic referitor la inițiativele politice eficiente. Banca Mondială a raportat că peste jumătate din populație este probabil sub pragul național de sărăcie, rata șomajului este în creștere, iar o proporție tot mai mare a gospodăriilor se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la servicii de bază, inclusiv la asistență medicală. Banca Mondială a subliniat că deteriorarea drastică a serviciilor de bază va avea implicații pe termen lung: migrație în masă, pierderi în materie de învățare, rezultate slabe în materie de sănătate și lipsa unor mecanisme de siguranță adecvate, printre altele. Banca Mondială a estimat că daunele permanente aduse capitalului uman vor fi foarte greu de recuperat și că acest lucru face ca criza Libanului să fie unică în comparație cu alte crize mondiale. Banca Mondială constată, de asemenea, că condițiile socioeconomice din ce în ce mai dezastruoase prezintă un risc de disfuncționalități sistemice la nivel național, cu un risc tot mai mare de potențiali factori declanșatori ai tulburărilor sociale și fără un punct de cotitură clar în perspectivă.
(7) Populația libaneză plătește un preț deosebit de mare pentru lipsa de acțiune a liderilor politici libanezi. Actuala criză economică, socială, umanitară și politică constituie o amenințare majoră la adresa stabilității și securității Libanului, cu posibile consecințe asupra stabilității și securității întregii regiuni.
(8) Uniunea este pregătită să își utilizeze toate instrumentele de politică pentru a contribui în mod sustenabil la ieșirea din criza actuală și pentru a reacționa la o deteriorare suplimentară a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. Având în vedere gravitatea situației, ar trebui adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor fizice responsabile de obstrucționarea sau subminarea democrației și a statului de drept în Liban, precum și împotriva persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau organismelor asociate cu acestea.
(9) Astfel de măsuri restrictive specifice vor urmări obiective de politică externă și de securitate comune, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și vor contribui la acțiunile Uniunii de consolidare și sprijinire a democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor dreptului internațional, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (b) din TUE. Aplicarea acestora trebuie să fie conformă cu articolul 3 alineatul (5) din TUE, în special prin contribuția la pace și securitate, solidaritate și respect reciproc între popoare și la protecția drepturilor omului, precum și la respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite.
(10) O amenințare la adresa democrației și a statului de drept este reprezentată de persoane care obstrucționează sau subminează procesul politic democratic prin obstrucționarea permanentă a formării unui guvern sau prin obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării alegerilor, inclusiv, în special, a viitoarelor alegeri generale din Liban, programate pentru mai 2022. Respectivele persoane își promovează interesele proprii, fie interesele lor personale sau interesele specifice ale comunității sau ale grupului lor politic, în detrimentul interesului public libanez, în special prin încercarea de a abuza de normele care reglementează asocierea forțelor politice pentru formarea unui guvern, cu scopul de a bloca formarea unui nou guvern și de a menține statu-quo-ul. Printre actele care amenință democrația și statul de drept s-ar putea număra obstrucționarea sau subminarea alegerilor.
(11) O amenințare la adresa democrației și a statului de drept este reprezentată, de asemenea, de persoane care obstrucționează punerea în aplicare a planurilor sprijinite de actorii internaționali relevanți pentru a îmbunătăți responsabilitatea și buna guvernanță în sectorul public sau punerea în aplicare a unor reforme economice critice, inclusiv în sectorul bancar și în cel financiar. Acestea sunt, în special, reformele pentru care s-au angajat autoritățile libaneze și care se bucură de sprijinul Uniunii și al altor actori internaționali relevanți. A existat un eșec constant în ce privește punerea în aplicare a acestor reforme și adoptarea de măsuri credibile suficiente de combatere a corupției și a evaziunii fiscale, adoptarea unei legi privind controlul asupra capitalului și în ce privește adoptarea altor măsuri pentru a garanta atât transparența, cât și răspunderea deplină față de poporul libanez.
(12) O amenințare la adresa democrației și a statului de drept este reprezentată, de asemenea, de persoane care comit abateri financiare grave, inclusiv corupție și exportul neautorizat de capital. Abaterile financiare din cadrul sistemului politic și instituțional reprezintă o problemă sistemică care stă la baza actualei crize economice, sociale, umanitare și politice. Actorii implicați în abateri financiare sau care beneficiază personal de pe urma acestora poartă o responsabilitate majoră pentru situația socioeconomică și umanitară dezastruoasă cu care se confruntă populația libaneză.
(13) Consiliul reamintește că Libanul este parte la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției din 31 octombrie 2003 și că autoritățile libaneze și-au asumat, de asemenea, angajamente în lupta împotriva corupției, în special în cadrul conferinței CEDRE din 2018, al Planului de redresare financiară din aprilie 2020 și al foii de parcurs cuprinzătoare privind reformele din septembrie 2020.
(14) Sunt necesare acțiuni suplimentare din partea Uniunii pentru a pune în aplicare anumite măsuri,