Recitale
(1) Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 conține substanțe active care au un profil mai favorabil din punctul de vedere al mediului sau al sănătății umane sau animale. Prin urmare, produsele care conțin aceste substanțe active pot fi autorizate printr-o procedură simplificată. Azotul este inclus în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, fiind supus restricției de a fi utilizat în cantități limitate în recipiente gata de utilizare.
(2) În temeiul articolului 86 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, azotul este aprobat ca substanță activă utilizabilă în produse biocide care fac parte din tipul de produs 18, și anume insecticidele (2). Produsele biocide care constau în azot, astfel cum au fost aprobate, sunt autorizate în mai multe state membre, inclusiv în Germania, și sunt furnizate în butelii de gaz (3).
(3) Azotul poate fi generat și in situ, din aerul ambiental. În prezent, azotul generat in situ nu este aprobat pentru utilizarea în Uniune și nu este nici cuprins în lista din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, nici introdus în lista substanțelor active inclusă în programul de reexaminare a substanțelor active existente în produsele biocide din anexa II la Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2014 al Comisiei (4).
(4) În temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, la 24 aprilie 2020, Germania a transmis Comisiei o cerere de derogare de la articolul 19 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv, solicitând să i se acorde permisiunea să autorizeze produsele biocide care constau în azot generat in situ din aerul ambiental, pentru protejarea patrimoniului cultural („cererea”).
(5) Patrimoniul cultural poate suferi daune determinate de o gamă largă de organisme dăunătoare, de la insecte la microorganisme. Prezența respectivelor organisme poate duce nu numai la pierderea bunului cultural în sine, ci prezintă și riscul ca organismele dăunătoare respective să se răspândească la alte obiecte aflate în apropiere. În absența unui tratament adecvat, obiectele ar putea fi iremediabil deteriorate, determinând un risc grav pentru patrimoniul cultural.
(6) Azotul generat in situ este utilizat pentru a crea o atmosferă controlată cu o concentrație foarte mică de oxigen (anoxie) în corturi sau camere de tratament închise temporar sau permanent, pentru controlul organismelor dăunătoare de pe suprafața obiectelor de patrimoniu cultural. Azotul este separat din aerul ambiental și este pompat în cortul sau camera de tratament, în care conținutul de azot din atmosferă este crescut până la aproximativ 99 % și, în consecință, oxigenul este aproape complet îndepărtat. Umiditatea azotului pompat în zona de tratament este stabilită în funcție de necesitățile obiectului care urmează să fie tratat. Organismele dăunătoare nu pot supraviețui în condițiile create în cortul sau camera de tratament.
(7) În conformitate cu informațiile transmise de Germania, utilizarea azotului generat in situ pare a fi unica tehnică eficace de control al organismelor dăunătoare care poate fi utilizată pentru toate tipurile de materiale și combinații de materiale prezente în instituțiile culturale fără a le deteriora.
(8) Metoda anoxiei sau a atmosferei modificate sau controlate este inclusă în standardul EN 16790:2016 „Conservarea patrimoniului cultural – Gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM – integrated pest management) pentru protejarea patrimoniului cultural”, iar azotul este descris în acest standard ca fiind „cel mai utilizat” pentru crearea anoxiei.
(9) Există alte tehnici pentru combaterea organismelor dăunătoare, cum ar fi tratamentul la temperaturi joase, tratamentul la temperaturi înalte, tratamentul cu aer cald cu umiditate controlată. În plus, în scopul respectiv pot fi utilizate alte substanțe active. Cu toate acestea, potrivit Germaniei, fiecare dintre respectivele tehnici are limitări în ceea ce privește materialele pe care se poate aplica.
(10) Astfel cum se afirmă în cerere, tratamentul cu produse biocide care conțin alte substanțe active lasă reziduuri pe obiectele tratate, care pot fi eliberate treptat în mediu, generând un risc pentru sănătatea umană. Acest fapt este deosebit de relevant în cazul obiectelor culturale expuse în muzee și al documentelor disponibile pentru consultare în arhive și biblioteci.
(11) În conformitate cu informațiile transmise de Germania, procesele de aplicare a șocurilor termice (tratamente de congelare sau de încălzire) au efecte nedorite asupra mai multor materiale. Creșterea sau scăderea temperaturii poate cauza daune ireversibile obiectelor de patrimoniu cultural.
(12) Potrivit informațiilor din cerere, utilizarea azotului conținut în butelii nu este o alternativă adecvată pentru instituțiile culturale, întrucât prezintă dezavantaje practice. Cantitățile limitate din butelii necesită transport frecvent și o instalație de depozitare separată. În plus, capacitatea de susținere a podelelor din unele clădiri istorice care adăpostesc muzee ar putea fi depășită din cauza greutății numeroaselor butelii necesare. În plus, tratamentul cu azot din butelii nu permite controlul umidității relative în zona tratată, care este necesar pentru tratarea anumitor materiale.
(13) Obligarea instituțiilor culturale de a utiliza mai multe tehnici de combatere a organismelor dăunătoare – fiecare dintre ele fiind adecvată unor materiale și obiecte specifice – în locul utilizării unei singure tehnici deja utilizate și adecvate pentru toate materialele, ar implica costuri suplimentare pentru instituțiile culturale și le-ar complica calea către atingerea obiectivului de a nu mai utiliza substanțe active mai periculoase în cadrul IPM pe care o aplică.
(14) În 2019 au avut loc discuții în cadrul mai multor reuniuni (5) ale grupului de experți al Comisiei format din reprezentanți ai autorităților competente în domeniul produselor biocide despre o posibilă derogare în temeiul articolului 55 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 vizând azotul generat in situ.
(15) În plus, la cererea Comisiei, în urma primei cereri similare de derogare pentru produsele care constau în azot generat in situ provenite din Austria, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a efectuat o consultare publică cu privire la respectiva cerere, permițând tuturor părților interesate să își prezinte punctul de vedere. Marea majoritate a celor 1487 de observații primite au fost în favoarea derogării. Mulți participanți la consultare au descris dezavantajele tehnicilor alternative disponibile: tratamentele termice pot deteriora anumite materiale; utilizarea altor substanțe active lasă reziduuri toxice pe obiectele de artă, care sunt eliberate progresiv în mediul înconjurător; utilizarea azotului din butelii nu permite controlul umidității relative în zona tratată, care este necesar pentru tratarea anumitor materiale.
(16) Două organizații internaționale care reprezintă muzeele și siturile de patrimoniu cultural – Consiliul Internațional al Muzeelor și Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – și-au exprimat intenția de a transmite o cerere de includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, ceea ce ar permite statelor membre să autorizeze produsele care constau în azot generat in situ fără a fi necesară o derogare în conformitate cu articolul 55 alineatul (3) din regulamentul respectiv. Cu toate acestea, realizarea evaluării unei astfel de cereri, includerea substanței în anexa I a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 și obținerea autorizațiilor pentru produse necesită timp.
(17) Cererea arată că în Germania nu există alternative adecvate, întrucât toate tehnicile alternative disponibile în prezent prezintă dezavantaje, fie din cauza neadecvării pentru tratarea tuturor materialelor, fie de natură practică.
(18) Pe baza tuturor acestor argumente, este adecvat să se concluzioneze că azotul generat in situ este esențial pentru protejarea patrimoniului cultural din Germania și că nu există disponibile alternative adecvate. Prin urmare, este necesar ca Germaniei să i se permită să autorizeze punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide care constau în azot generat in situ pentru protejarea patrimoniului cultural.
(19) Posibila includere a azotului generat in situ în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 și autorizarea consecutivă de către statele membre a produselor care constau în azot generat in situ necesită timp. Prin urmare, este adecvat să se permită o derogare pentru o perioadă de timp care să permită finalizarea procedurilor de bază,