Recitale
(1) În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Curtea de Justiție a efectuat, împreună cu Tribunalul, o analiză generală a competenței exercitate de cele două instanțe și a analizat dacă, având în vedere reforma structurii instanțelor Uniunii care a avut loc în temeiul regulamentului menționat, ar trebui aduse anumite modificări în ceea ce privește repartizarea competențelor între Curtea de Justiție și Tribunal sau în ceea ce privește modul în care sunt tratate recursurile de către Curtea de Justiție.
(2) După cum rezultă din raportul pe care l-a prezentat Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, la data de 14 decembrie 2017, Curtea de Justiție apreciază că nu este necesar, în acest stadiu, să propună modificări în ceea ce privește modul în care sunt abordate chestiunile cu care este sesizată pentru a se pronunța cu titlu preliminar în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, trimiterile preliminare constituie cheia de boltă a sistemului jurisdicțional al Uniunii și sunt examinate cu celeritate, în așa fel încât, la acest moment, nu este necesar un transfer către Tribunal al competenței de a judeca trimiteri preliminare în domenii specifice prevăzute de Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.
(3) Analiza efectuată de Curtea de Justiție și de Tribunal a evidențiat însă că, atunci când se pronunță asupra unei acțiuni în anulare formulate de un stat membru împotriva unui act al Comisiei referitor la neexecutarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție în temeiul articolului 260 alineatul (2) sau (3) din TFUE, Tribunalul se poate confrunta cu dificultăți serioase în a se pronunța asupra unei astfel de acțiuni atunci când Comisia și statul membru în cauză au puncte de vedere divergente în ceea ce privește caracterul adecvat al măsurilor adoptate de statul membru respectiv pentru a respecta hotărârea Curții de Justiție. Din aceste motive, se consideră necesar să se rezerve exclusiv Curții de Justiție litigiile privind plata unei sume forfetare sau a unei penalități cu titlu cominatoriu impuse unui stat membru în temeiul articolului 260 alineatul (2) sau (3) din TFUE.
(4) În plus, din analiza pe care au efectuat-o Curtea de Justiție și Tribunalul reiese că numeroase recursuri sunt formulate în cauze care au beneficiat deja de o dublă examinare, într-o primă fază de către o cameră de recurs independentă, iar apoi de către Tribunal, și că multe dintre aceste recursuri sunt respinse de Curtea de Justiție deoarece sunt în mod evident nefondate sau pe motiv că sunt în mod vădit inadmisibile. Pentru a permite Curții de Justiție să se concentreze asupra cauzelor care necesită atenția sa deplină, este necesar, în interesul unei bune administrări a justiției, să se introducă, pentru recursurile legate de aceste cauze, o procedură prin care Curtea de Justiție să admită un recurs, în întregime sau în parte, numai în cazul în care acesta ridică o problemă care este semnificativă în ceea ce privește unitatea, consecvența sau evoluția dreptului Uniunii.
(5) Având în vedere creșterea constantă a numărului de cauze deduse judecății Curții de Justiție și în conformitate cu scrisoarea președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene din 13 iulie 2018, este necesar, în acest stadiu, să se acorde prioritate instituirii procedurii menționate mai sus, prin care Curtea de Justiție să decidă dacă un recurs este admisibil. Partea din solicitarea Curții de Justiție din 26 martie 2018 care se referă la transferul parțial către Tribunal al acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ar trebui să fie efectuată într-un stadiu ulterior, după elaborarea în decembrie 2020, a raportului privind funcționarea Tribunalului prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422. Se reamintește că acest raport ar trebui să se concentreze în special asupra eficienței Tribunalului și asupra necesității și a eficacității creșterii numărului de judecători la 56, ținându-se totodată seama de obiectivul de a se garanta echilibrul de gen în cadrul Tribunalului, astfel cum se menționează în preambulul Regulamentului (UE, Euratom) 2015/2422.
(6) În consecință, este necesar să se modifice Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, asigurându-se, totodată, o consecvență terminologică deplină între dispozițiile protocolului respectiv și dispozițiile corespunzătoare din TFUE și să se prevadă dispoziții tranzitorii adecvate în ceea ce privește situația cauzelor pendinte la data intrării în vigoare a prezentului regulament,