Articolul 13
1. Uniunea dispune de un cadru instituțional care vizează promovarea valorilor sale, urmărirea obiectivelor sale, susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi și ale statelor membre, precum și asigurarea coerenței, a eficacității și a continuității politicilor și a acțiunilor sale. Instituțiile Uniunii sunt: — Parlamentul European, — Consiliul European, — Consiliul, — Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”), — Curtea de Justiție a Uniunii Europene, — Banca Centrală Europeană, — Curtea de Conturi.
2. Fiecare instituție acționează în limitele atribuțiilor care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea. Instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial.
3. Dispozițiile referitoare la Banca Centrală Europeană și la Curtea de Conturi, precum și dispozițiile detaliate referitoare la celelalte instituții figurează în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
4. Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor, care exercită funcții consultative.
Articolul 300
1. Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic și Social și de un Comitet al Regiunilor, care exercită funcții consultative.
2. Comitetul Economic și Social este format din reprezentanți ai organizațiilor patronale, salariale și ai altor reprezentanți ai societății civile, în special din domeniile socio-economic, civic, profesional și cultural.
3. Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese.
4. Mandatul membrilor Comitetului Economic și Social și ai Comitetului Regiunilor nu este imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii.
5. Normele menționate la alineatele (2) și (3) referitoare la natura compunerii acestor Comitete sunt revizuite periodic de Consiliu, pentru a ține seama de evoluția economică, socială și demografică a Uniunii. Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă decizii în acest scop.
Articolul 301
Numărul de membri ai Comitetului Economic și Social nu poate depăși trei sute cincizeci.
Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei, adoptă o decizie care stabilește componența Comitetului.
Consiliul stabilește indemnizațiile membrilor Comitetului.
Articolul 302
1. Membrii Comitetului sunt numiți pentru un mandat de cinci ani. Consiliul adoptă lista membrilor stabilită potrivit propunerilor fiecărui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit.
2. Consiliul hotărăște după consultarea Comisiei. Acesta poate obține opinia organizațiilor europene reprezentative pentru diferitele sectoare economice și sociale și ale societății civile, pe care activitatea Uniunii le privește.
Articolul 303
Comitetul își desemnează, dintre membrii săi, președintele și biroul pentru un mandat de doi ani și jumătate.
Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.
Comitetul este convocat de președinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni și din proprie inițiativă.
Articolul 304
Comitetul este consultat de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevăzute de tratate. Comitetul poate fi consultat de aceste instituții în toate cazurile în care acestea consideră oportun. Acesta poate emite un aviz și din proprie inițiativă, în toate cazurile în care consideră oportun.
În cazul în care consideră necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acordă Comitetului un termen pentru ca acesta să își prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o lună de la data la care comunicarea este adresată președintelui în acest scop. După expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedică desfășurarea procedurilor.
Avizul Comitetului, precum și procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.
Articolul 10
Reprezentanții statelor membre care participă la lucrările instituțiilor Uniunii, consilierii acestora și experții tehnici beneficiază, pe perioada exercitării funcțiilor lor, a călătoriei spre locul de desfășurare a reuniunii și retur, de privilegiile, imunitățile sau facilitățile obișnuite.
Prezentul articol se aplică de asemenea membrilor organelor consultative ale Uniunii.
Articolul 1
Numărul membrilor Comitetului Economic și Social European se stabilește după cum urmează:
Belgia 12 Bulgaria 12 Republica Cehă 12 Danemarca 9 Germania 24 Estonia 6 Irlanda 9 Grecia 12 Spania 21 Franța 24 Croația 9 Italia 24 Cipru 5 Letonia 7 Lituania 9 Luxemburg 5 Ungaria 12 Malta 5 Țările de Jos 12 Austria 12 Polonia 21 Portugalia 12 România 15 Slovenia 7 Slovacia 9 Finlanda 9 Suedia 12 Regatul Unit 24
Articolul 1
1. Activitatea Comitetului se desfășoară pe perioade de cinci ani.
2. Comitetul este convocat de către decanul de vârstă după fiecare reînnoire din cinci în cinci ani, în măsura posibilului, în termen de o lună după ce li se comunică membrilor Comitetului numirea lor de către Consiliu.
3. Membrii Comitetului nu trebuie să fie legați prin niciun mandat imperativ. Ei își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii Europene. Pe perioada exercitării funcțiilor lor și în cursul deplasărilor înspre și dinspre locul de desfășurare a ședinței, membrii se bucură de privilegiile și imunitățile definite prin Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. Astfel, ei beneficiază de libertate de mișcare, de inviolabilitate personală și de imunitate. Membrii respectă demnitatea Comitetului și nu aduc atingere reputației sale.
4. În exercițiul funcțiilor lor, membrii Comitetului respectă demnitatea la locul de muncă. Ei se abțin de la orice formă de hărțuire și condamnă această practică. Membrii Comitetului se angajează să respecte și semnează Codul de conduită prezentat în anexa la prezentul regulament de procedură. Membrii Comitetului nu pot fi aleși în funcții într-unul dintre organele Comitetului, nu pot fi numiți raportori sau nu pot participa la o misiune oficială dacă nu au semnat declarația aferentă acestui cod.
5. În toate politicile sale, Comitetul veghează la garantarea respectării principiilor egalității de gen și nediscriminării, astfel cum sunt ele definite de legislația Uniunii. Comitetul depune eforturi pentru a asigura în toate organele sale o proporție a femeilor superioară celei din Adunare. Biroul face o analiză a evoluției raportului numeric dintre femei și bărbați și, dacă este cazul, adoptă recomandări concrete. La sfârșitul fiecărei jumătăți de mandat, se prezintă Biroului un raport, pentru a evalua evoluțiile în materie de egalitate de gen.
Articolul 2
1. Comitetul este format din următoarele organe: Adunarea, Biroul, președintele și secțiunile.
2. Comitetul este structurat în trei grupuri, ale căror constituire și rol sunt stabilite la articolul 30.
3. Membrii Comitetului nu sunt legați prin niciun mandat imperativ. Ei își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii Europene. Pe perioada exercitării funcției lor și în cursul deplasărilor înspre și dinspre locul de desfășurare a ședinței, ei se bucură de privilegiile și imunitățile definite prin Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. Astfel, ei beneficiază de libertate de mișcare, de inviolabilitate personală și de imunitate.
Articolul 3
1. Comitetul recunoaște și își însușește următoarele simboluri ale Uniunii: a) drapelul reprezentând un cerc cu douăsprezece stele aurii pe fond albastru; b) imnul extras din „Oda bucuriei”, din Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven; (c) deviza „Unită în diversitate”.
2. Comitetul sărbătorește Ziua Europei la 9 mai.
3. Drapelul este arborat în clădirile Comitetului și cu ocazia manifestărilor oficiale.
4. Imnul se cântă la deschiderea fiecărei sesiuni inaugurale de la început de mandat și cu ocazia altor sesiuni solemne, în special la întâmpinarea șefilor de stat sau de guvern sau a noilor membri, după fiecare extindere.
Articolul 4
1. La alegerea membrilor Biroului, trebuie să se respecte echilibrul global și geografic între grupuri, acesta trebuind să cuprindă cel puțin un reprezentant și cel mult trei reprezentanți din partea fiecărui stat membru. Grupurile negociază și formulează o propunere privind componența Biroului, care este prezentată Adunării. Biroul este format din: a) președinte, cei doi vicepreședinți, b) cei trei președinți de grup aleși în conformitate cu dispozițiile articolului 30, c) președinții de secțiune, d) un număr variabil de membri, care nu îl depășește pe cel al statelor membre.
2. Președintele este ales pe rând dintre membrii celor trei grupuri.
3. Președintele și vicepreședinții nu pot fi realeși în funcțiile respective. Timp de doi ani și jumătate de la încetarea mandatului său, președintele nu mai poate fi membru al Biroului în calitate de vicepreședinte, președinte de grup sau de secțiune.
4. Vicepreședinții sunt aleși dintre membrii celor două grupuri din care nu face parte președintele.
Articolul 5
1. În cadrul primei ședințe, care are loc în conformitate cu dispozițiile articolului 1, Comitetul, prezidat de decanul de vârstă, alege dintre membrii săi: președintele, cei doi vicepreședinți, președinții de secțiune și ceilalți membri ai Biroului, cu excepția președinților grupurilor, pentru următorii doi ani și jumătate, începând de la data instalării în funcție a Comitetului.
2. Sub președinția decanului de vârstă nu poate avea loc nicio dezbatere al cărei subiect nu are legătură cu aceste alegeri.
Articolul 6
Ședința în cursul căreia are loc alegerea Biroului Comitetului pentru ultimii doi ani și jumătate din perioada de cinci ani în curs se convoacă de către președintele aflat la sfârșit de mandat. Ședința se ține la începutul sesiunii din luna pe parcursul căreia expiră mandatul primului Birou, sub președinția președintelui aflat la sfârșit de mandat.
Articolul 7
1. Comitetul poate constitui în cadrul său o comisie pregătitoare formată din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și care are sarcina de a înregistra candidaturile și de a prezenta Adunării o listă de candidați, cu respectarea dispozițiilor articolului 4.
2. Comitetul se pronunță cu privire la lista sau listele de candidați la Președinție și la Birou, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.
3. Comitetul trece, eventual prin scrutine succesive, la alegerea membrilor Biroului, alții decât președinții de grup, conform procedurii de vot pe una sau mai multe liste multinominale.
4. Se pot supune la vot numai listele complete cu candidații care au fost propuși în conformitate cu dispozițiile articolului 4, însoțite de o declarație de acceptare din partea fiecărui candidat.
5. Sunt aleși membri ai Biroului candidații de pe lista care obține cel mai mare număr de voturi valabil exprimate și cel puțin o pătrime dintre acestea.
6. Apoi, Adunarea alege cu majoritate simplă președintele și vicepreședinții Comitetului.
7. Comitetul trece apoi la alegerea cu majoritate simplă a președinților secțiunilor.
8. În cele din urmă, Comitetul votează Biroul în ansamblul său. Votul „pentru” trebuie să întrunească cel puțin două treimi din voturile valabil exprimate.
Articolul 8
În cazul în care un membru al Biroului este în imposibilitatea de a-și exercita mandatul sau într-unul din cazurile menționate la articolul 75 alineatul (2), el este înlocuit, în conformitate cu dispozițiile articolului 7, pentru perioada rămasă din mandat. Înlocuirea este votată de Adunare pe baza unei propuneri a grupului respectiv.
Articolul 9
1. Biroul este convocat de președinte, fie din oficiu, fie la cererea a zece membri.
2. Pentru fiecare ședință a Biroului se întocmește un proces-verbal al dezbaterilor. Acest proces-verbal se înaintează spre aprobare Biroului.
3. Biroul își stabilește propriile reguli de funcționare.
4. Biroul stabilește procedurile de organizare și funcționare a Comitetului. După ce consultă grupurile, Biroul adoptă normele de aplicare a Regulamentului de procedură.
5. Biroul și președintele exercită prerogativele bugetare și financiare prevăzute de Regulamentul financiar aplicabil bugetului Uniunii și de Regulamentul de procedură al Comitetului.
6. Biroul adoptă normele de aplicare a dispozițiilor privind cheltuielile de deplasare și de ședere ale membrilor, ale supleanților acestora, numiți în conformitate cu articolul 21, ale delegaților și ale supleanților acestora, numiți în conformitate cu articolul 27, și ale experților, numiți în conformitate cu articolul 26, cu respectarea procedurilor bugetare și financiare în vigoare.
7. Biroul își asumă responsabilitatea politică a conducerii generale a Comitetului. El o exercită astfel încât să garanteze mai ales că activitățile Comitetului, ale organelor sale și ale personalului său sunt în conformitate cu rolul instituțional care i-a fost atribuit.
8. Biroul răspunde de buna utilizare a resurselor umane, bugetare și tehnice în vederea îndeplinirii sarcinilor care i-au fost atribuite prin tratat. El intervine în special în procedura bugetară și organizarea secretariatului.
9. Biroul poate constitui în cadrul său grupuri ad-hoc pentru a aborda orice chestiune care este de competența sa. Alți membri din afara acestor grupuri pot participa la lucrările lor, dar nu pot participa la numirea funcționarilor.
10. Din șase în șase luni, Biroul analizează, pe baza unui raport redactat în acest scop, măsurile care se iau ca urmare a avizelor Comitetului.
11. La cererea unui membru sau a secretarului general, Biroul aduce precizări cu privire la interpretarea Regulamentului de procedură și a normelor de aplicare a acestuia. Concluziile Biroului au caracter obligatoriu, sub rezerva dreptului de recurs în fața Adunării, care ia hotărârea definitivă.
12. La momentul reînnoirii din cinci în cinci ani, Biroul al cărui mandat expiră amână discutarea chestiunilor curente până la prima ședință a Comitetului nou ales. În cazuri excepționale, el poate da unui membru al Comitetului al cărui mandat expiră sarcini punctuale sau care trebuie finalizate într-un anumit termen sau care necesită un anumit nivel de expertiză.
Articolul 10
În cadrul cooperării interinstituționale, Biroul poate mandata președintele să încheie acorduri de cooperare cu instituțiile și organismele Uniunii Europene.
Articolul 11
1. Se înființează o comisie pentru afaceri financiare și bugetare (CAF), care are sarcina de a consilia Biroul și pe președintele Comitetului și de a pregăti toate proiectele de decizii care trebuie adoptate de Birou în domeniul financiar și bugetar sau organizatoric.
2. Comisia pentru afaceri financiare și bugetare este prezidată de unul dintre cei doi vicepreședinți ai Comitetului. Ea este alcătuită din doisprezece membri numiți de Birou la propunerea grupurilor.
3. Comisia pentru afaceri financiare și bugetare elaborează o propunere de buget al Comitetului, pe care o prezintă Biroului spre aprobare, garantează buna sa execuție și monitorizează respectarea obligației de raportare. Comisia pentru afaceri financiare și bugetare are o funcție de consiliere cu privire la: — orice chestiune importantă care ar putea pune în pericol buna gestiune a creditelor sau ar putea împiedica atingerea obiectivelor stabilite, în special în ceea ce privește previziunile în materie de utilizare a creditelor; — execuția bugetului în curs, transferurile de credite, impactul bugetar privind schemele de personal, creditele de funcționare și operațiunile aferente proiectelor imobiliare, inclusiv evaluarea situației actuale și propunerile de acțiuni viitoare; — supravegherea procesului de descărcare de gestiune, în strânsă cooperare cu secretarul general și cu raportorul Parlamentului European.
4. Bugetul Comitetului respectă următoarele principii: unitate, exactitate bugetară, anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate, bună gestiune financiară și transparență.
5. Pentru anumite chestiuni suplimentare, Biroul poate delega alte competențe comisiei pentru afaceri financiare și bugetare.
6. Comisia pentru afaceri financiare și bugetare își adoptă deciziile în conformitate cu normele sale interne de funcționare, care ar trebui să includă următoarele: a) propunerile pe care le adoptă în unanimitate se supun aprobării Biroului, fără dezbatere; b) propunerile pe care le adoptă cu majoritate simplă sau respingerile unor astfel de propuneri trebuie să fie motivate, în vederea examinării lor ulterioare de către Birou.
7. Comisia pentru afaceri financiare și bugetare transmite Biroului un raport anual.
8. Președintele Comisiei pentru afaceri financiare și bugetare prezidează delegația însărcinată cu negocierile cu autoritatea bugetară a Uniunii Europene și raportează Biroului despre acest aspect.
9. Secretariatul furnizează toate informațiile de care Comisia pentru afaceri financiare și bugetare are nevoie pentru a-și îndeplini misiunea de consiliere a Biroului și a președintelui Comitetului.
Articolul 12
1. Se constituie o comisie pentru comunicare (COCOM), care dă impulsurile necesare strategiei de comunicare a Comitetului și asigură monitorizarea acesteia. Mandatul ei cuprinde, printre altele, consilierea Biroului și a președintelui Comitetului.
2. Comisia pentru comunicare este prezidată de unul dintre cei doi vicepreședinți ai Comitetului. Ea este formată din doisprezece membri numiți de Birou la propunerea grupurilor.
3. Comisia pentru comunicare coordonează activitățile structurilor responsabile cu comunicarea, relațiile cu presa și mijloacele de informare în masă și cu cultura, asigurându-se că aceste activități se desfășoară conform strategiei și programelor aprobate.
4. În fiecare an, Comisia pentru comunicare prezintă Biroului un raport anual de activitate, care se referă, printre altele, la îndeplinirea sarcinilor ce îi revin și la un program de lucru pentru anul următor.
Articolul 13
1. Președinția este formată din președinte și cei doi vicepreședinți.
2. Președinția Comitetului se întâlnește cu președinții grupurilor pentru pregătirea lucrărilor Biroului și ale Adunării. Președinții de secțiune pot fi invitați să participe la aceste ședințe.
3. Pentru a defini programarea lucrărilor Comitetului și a evalua progresul acestora, Președinția se reunește cu președinții grupurilor și cu președinții de secțiune cel puțin de două ori pe an.
Articolul 14
1. Președintele conduce toate activitățile Comitetului și ale organelor sale în conformitate cu tratatul și cu prezentul regulament de procedură. El dispune de toate prerogativele necesare pentru a prezida dezbaterile Comitetului și pentru a asigura punerea în aplicare a deciziilor aferente, precum și pentru a garanta buna funcționare a acestuia.
2. Președintele îi implică în permanență pe vicepreședinți în activitățile sale; el le poate încredința sarcini specifice sau le poate delega din responsabilitățile sale.
3. Președintele poate încredința secretarului general sarcini specifice, pe perioade determinate.
4. Președintele reprezintă Comitetul. El poate delega această competență de reprezentare unui vicepreședinte sau, dacă este cazul, unui membru.
5. Președintele raportează Comitetului cu privire la demersurile întreprinse și măsurile luate în numele Comitetului în perioadele dintre sesiunile plenare. Aceste comunicări nu sunt urmate de dezbateri.
6. După alegerea sa, președintele își prezintă în sesiunea plenară programul de lucru pe durata mandatului. În același mod, el prezintă un bilanț al realizărilor la sfârșitul mandatului. Aceste două comunicări pot fi supuse dezbaterii în cadrul Adunării.
Articolul 15
Cei doi vicepreședinți sunt președintele Comisiei pentru afaceri financiare și bugetare și, respectiv, președintele Comisiei pentru comunicare și își exercită această sarcină sub autoritatea președintelui Comitetului.
Articolul 16
1. Președinția extinsă este formată din președinte, cei doi vicepreședinți ai Comitetului și președinții grupurilor.
2. Președinția extinsă are rolul: a) de a pregăti și facilita lucrările Biroului și ale Adunării; b) de a facilita luarea deciziilor necesare în caz de urgență sau în situații excepționale. În acest scop, pot fi invitați să participe la ședințele sale președinții secțiunilor și ai comisiilor consultative și alte persoane.
3. Președinția extinsă se întrunește cel puțin de două ori pe an cu președinții secțiunilor și ai comisiilor consultative, pentru a stabili programul de lucru al Comitetului și pentru a evalua punerea lui în aplicare.
Articolul 17
1. Comitetul are șase secțiuni. Cu toate acestea, la propunerea Biroului, Adunarea Plenară poate înființa și alte secțiuni în domeniile cuprinse în tratate.
2. Comitetul înființează secțiunile pe parcursul ședinței constitutive, după fiecare reînnoire din cinci în cinci ani.
3. Lista și atribuțiile secțiunilor pot fi reexaminate cu ocazia fiecărei reînnoiri din cinci în cinci ani.
Articolul 18
1. Numărul de membri ai secțiunilor este stabilit de Comitet la propunerea Biroului.
2. Cu excepția președintelui, oricare alt membru al Comitetului trebuie să facă parte din cel puțin o secțiune.
3. Niciun membru nu poate face parte din mai mult de două secțiuni, cu excepția celor care provin dintr-un stat membru care are un număr de cel mult nouă membri. Totuși, nimeni nu poate face parte din mai mult de trei secțiuni.
4. Membrii secțiunilor sunt numiți de Comitet pe o perioadă de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoită.
5. Înlocuirea unui membru al unei secțiuni se face prin aceeași procedură ca și numirea lui.
Articolul 19
1. Biroul unei secțiuni, ales pentru o perioadă de doi ani și jumătate, este format din doisprezece membri, dintre care un președinte și trei vicepreședinți, câte unul din fiecare grup.
2. Alegerea președinților de secțiune și a celorlalți membri ai biroului de secțiune se organizează de către Comitet.
3. Președintele și ceilalți membri ai biroului unei secțiuni pot fi realeși.
4. Președinția celor trei secțiuni face obiectul unei rotații între grupuri la fiecare doi ani și jumătate. Același grup nu poate asigura președinția unei secțiuni pe o perioadă mai mare de cinci ani consecutivi.
Articolul 20
1. Secțiunile au sarcina de a adopta avize sau rapoarte de informare privind chestiunile cu care sunt sesizate, în conformitate cu dispozițiile articolului 37 din prezentul regulament de procedură.
2. Pentru a trata chestiunile cu care sunt sesizate, secțiunile pot constitui în cadrul lor un grup de studiu sau un grup de redactare sau pot desemna un raportor unic.
3. Numirea raportorilor și, dacă este cazul, a coraportorilor și alcătuirea grupurilor de studiu și a grupurilor de redactare se stabilesc pe baza propunerilor grupurilor.
4. Pentru a permite lansarea rapidă a lucrărilor grupurilor de studiu și pe baza unui acord între cei trei președinți de grup privind propunerea de numire a raportorilor și a eventualilor coraportori, precum și privind componența grupurilor de studiu sau de redactare, președinții de secțiune iau măsurile necesare pentru începerea lucrărilor.
5. Raportorul are sarcina de a monitoriza, cu ajutorul expertului, dacă este cazul, măsurile luate ca urmare a adoptării avizului în sesiunea plenară. Secretariatul secțiunii respective acordă asistență raportorului în desfășurarea acestei activități. Secțiunea este informată cu privire la rezultatele monitorizării.
6. Grupurile de studiu nu pot deveni structuri permanente decât în cazuri excepționale, autorizate în prealabil de către Birou, pentru aceeași perioadă, de doi ani și jumătate.
Articolul 21
1. În cazul în care un membru al Comitetului nu poate participa, el poate solicita să fie reprezentat de supleantul său în timpul lucrărilor pregătitoare.
2. Supleanții nu dispun niciodată de drept de vot.
3. În cazul în care un membru ocupă funcția de președinte de secțiune sau de grup de studiu, de membru al unui birou de secțiune sau de raportor, el nu poate fi înlocuit de supleantul său în exercitarea funcției respective.
4. Numele și calitatea supleantului ales trebuie să fie comunicate Biroului Comitetului spre aprobare.
5. În cursul lucrărilor pregătitoare, supleantul exercită aceleași funcții ca și membrul pe care îl înlocuiește și este supus aceluiași regim în ceea ce privește cheltuielile de deplasare și ședere.
Articolul 22
1. La inițiativa Biroului, Comitetul poate înființa, din rândul membrilor săi, cu titlu excepțional, subcomitete solicitate să elaboreze proiecte de aviz sau de rapoarte de informare cu privire la chestiuni strict orizontale cu caracter general, care se prezintă întâi Biroului și ulterior se supun dezbaterii Comitetului.
2. În perioada dintre sesiuni, Biroul poate înființa subcomitete, sub rezerva unei ratificări ulterioare de către Comitet. Un subcomitet nu poate fi constituit decât pentru un singur domeniu. El își încetează activitatea de îndată ce Comitetul a votat proiectul de aviz sau de raport de informare pe care l-a pregătit.
3. În cazul în care un subiect este de competența mai multor secțiuni, subcomitetul este format din membri ai secțiunilor respective.
4. Regulile aplicabile secțiunilor se aplică, prin analogie, și subcomitetelor.
Articolul 23
În special în cazul unor sesizări care se referă la teme de interes secundar sau au un caracter urgent, Comitetul poate numi un raportor general, care raportează în fața Adunării, singur și fără dezbatere prealabilă în secțiune.
Articolul 24
1. Comitetul poate înființa observatoare atunci când natura, amploarea și complexitatea subiectului tratat necesită o flexibilitate deosebită a metodelor de lucru, a procedurilor și a instrumentelor utilizate.
2. Un observator se înființează pe baza unei decizii a Adunării Plenare, care confirmă o decizie prealabilă a Biroului, la propunerea unui grup sau a unei secțiuni.
3. Decizia de a înființa un Observator trebuie să definească aria sa de competență, structura, componența și durata sa.
4. Observatoarele vor putea elabora un document de informare anual privind aplicarea clauzelor orizontale ale tratatului (clauza socială, clauza de mediu și clauza de protecția consumatorilor) și impactul acestora asupra politicilor Uniunii Europene. Dacă Adunarea decide astfel, acest raport poate fi transmis Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.
5. Fiecare observator își desfășoară activitatea sub egida și sub controlul unei secțiuni.
Articolul 25
Dacă importanța unei chestiuni în discuție o justifică, diferitele organe și structuri de lucru ale Comitetului pot proceda la audierea unor personalități invitate. În cazul în care audierea acestora presupune cheltuieli suplimentare, organul respectiv trebuie să prezinte Biroului Comitetului o cerere de autorizare prealabilă și un program justificativ, în care să precizeze punctele din chestiunea în discuție în privința cărora consideră că este necesar să recurgă la intervenții din exterior.
Articolul 26
1. În măsura în care este nevoie, pentru pregătirea anumitor lucrări, președinții de grup pot numi experți, la propunerea raportorilor sau a coraportorilor.
2. Președinții de grup pot numi, de asemenea, experți ai grupurilor.
3. Experții participă la lucrările pregătitoare în aceleași condiții ca și membrii în ceea ce privește cheltuielile de deplasare și ședere.
4. În cazul în care prezența lor se dovedește utilă, experții raportorilor sau ai coraportorilor, la propunerea acestora, pot asista la ședințele secțiunii sau ale comisiei consultative în cursul cărora sunt examinate avizele sau rapoartele de informare pentru pregătirea cărora au fost numiți. Președintele secțiunii sau comisiei consultative respective trebuie să-și exprime acordul în prealabil.
5. Experții nu reprezintă Comitetul și nu sunt abilitați să se exprime în numele său.
6. Membrii Comitetului nu pot fi numiți experți. Supleanții lor pot fi numiți experți, dacă mandatul lor de supleant este suspendat temporar. Delegații comisiilor consultative pot fi desemnați ca experți doar în cadrul grupului care i-a desemnat sau ca experți ai unui raportor care aparține grupului respectiv.
Articolul 27
1. Comitetul poate înființa comisii consultative. Acestea sunt formate din membri ai Comitetului și din delegați care provin din diferite domenii ale societății civile organizate, pe care Comitetul dorește să-i implice în activitatea sa.
2. Aceste comisii se înființează printr-o decizie a Adunării Plenare care confirmă o decizie adoptată de către Birou. Decizia privind înființarea acestor comisii definește aria lor de competență, structura, alcătuirea, durata și regulile lor.
3. Conform dispozițiilor alineatelor (1) și (2) ale prezentului articol, se poate constitui o Comisie consultativă pentru mutații industriale (CCMI), formată din membri ai Comitetului și din delegați care provin din organizații reprezentative ale diferitelor sectoare economice și sociale, precum și din societatea civilă, care sunt preocupați de mutațiile industriale. Președintele acestei comisii este membru în Biroul Comitetului, căruia îi raportează la fiecare doi ani și jumătate cu privire la activitatea CCMI. El este ales dintre membrii Biroului menționați la articolul 4 alineatul (1) litera d) din prezentul Regulament de procedură. Atât delegații, cât și supleanții lor care participă la lucrările pregătitoare beneficiază de aceleași condiții de rambursare a cheltuielilor de deplasare și de ședere, ca și membrii titulari.
Articolul 28
1. Comitetul, la inițiativa Biroului, poate întreține relații structurate cu consiliile economice și sociale, cu instituțiile similare și organizațiile cu caracter economic și social ale societății civile din Uniunea Europeană și din țările terțe.
2. Tot astfel, Comitetul întreprinde acțiuni menite să promoveze înființarea de consilii economice și sociale sau de instituții similare în țările în care acestea încă nu există.
Articolul 29
1. Comitetul, la propunerea Biroului, poate desemna delegații pentru a întreține relații cu diferitele componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate din statele sau din asociațiile de state din afara Uniunii Europene.
2. Cooperarea dintre Comitet și partenerii din societatea civilă organizată din țările candidate la aderare ia forma comitetelor consultative mixte, acolo unde există deja Consilii de Asociere. În caz contrar, cooperarea se desfășoară în cadrul grupurilor de contact.
3. Comitetele consultative mixte și grupurile de contact elaborează rapoarte și declarații care pot fi transmise de către Comitet instituțiilor competente și actorilor interesați.
Articolul 30
1. Comitetul este constituit din trei grupuri de membri care reprezintă angajatorii, salariații și celelalte componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate.
2. Grupurile își aleg președinții și vicepreședinții. Grupurile participă la pregătirea, organizarea și coordonarea lucrărilor Comitetului și ale organelor sale. Ele contribuie la informarea acestor organe. Fiecare dintre grupuri dispune de un secretariat.
3. Grupurile propun Adunării candidații pentru alegerea președintelui și a vicepreședinților Comitetului prevăzută la articolul 7 alineatul (6), cu respectarea principiului egalității între femei și bărbați, astfel cum a fost definit de instituțiile Uniunii Europene.
4. Președinții de grup sunt membri ai Biroului Comitetului, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (1) litera b).
5. Președinții de grup acordă sprijin Președinției Comitetului la formularea politicilor și, dacă este cazul, la monitorizarea cheltuielilor.
6. Președinții de grup se reunesc cu Președinția Comitetului pentru a contribui la pregătirea lucrărilor Biroului și ale Adunării.
7. Grupurile prezintă propuneri Adunării pentru alegerea președinților de secțiune, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (7), și a birourilor de secțiune, în conformitate cu dispozițiile articolului 19.
8. Grupurile prezintă propuneri pentru componența comisiei pentru afaceri financiare și bugetare, instituită de Birou în conformitate cu articolul 11 alineatul (1).
9. Grupurile prezintă propuneri pentru componența observatoarelor și a comisiilor consultative înființate de Adunare în conformitate cu dispozițiile articolelor 24 și 27.
10. Grupurile prezintă propuneri pentru componența delegațiilor și a comitetelor consultative mixte, înființate în conformitate cu dispozițiile articolului 29 alineatul (1) și, respectiv, alineatul (2).
11. Grupurile prezintă propuneri pentru alegerea raportorilor și pentru componența grupurilor de studiu și de redactare, desemnate sau create de către secțiuni în conformitate cu dispozițiile articolului 20 alineatul (3).
12. În aplicarea alineatelor (7)-(11) ale prezentului articol, grupurile au în vedere reprezentarea statelor membre în cadrul Comitetului, diversele componente ale activității economice și sociale, competențele și criteriile de bună administrare.
13. Membrii pot, pe bază voluntară, să adere la unul din grupuri sub rezerva aprobării eligibilității lor de către membrii acelui grup. Un membru nu poate adera simultan la mai multe grupuri.
14. Secretariatul General acordă membrilor care nu aderă la niciun grup asistența materială și tehnică necesară exercitării mandatului lor. Participarea acestora la grupuri de studiu și la alte structuri interne se stabilește printr-o decizie a președintelui, după consultarea grupurilor.
Articolul 31
1. Membrii Comitetului se pot regrupa, pe bază voluntară, în categorii care reprezintă diferitele interese cu caracter economic și social ale societății civile organizate din Uniunea Europeană.
2. O categorie poate fi formată din membri ai celor trei grupuri din cadrul Comitetului. Un membru nu poate face parte simultan din mai multe categorii.
3. Crearea unei categorii este supusă aprobării Biroului, care informează în acest scop Adunarea Plenară.
4. Decizia Biroului de a aproba înființarea unei categorii definește scopul, structura, componența, durata și normele de funcționare ale acesteia. Decizia poate fi ulterior modificată sau revocată de Birou. Pentru a forma o categorie, este necesar un număr minim de zece membri.
Articolul 32
1. Comitetul este convocat de președintele său pentru adoptarea avizelor solicitate de Parlamentul European, Consiliu sau Comisie.
2. Comitetul este convocat de către președintele său, la propunerea Biroului și cu acordul majorității membrilor săi, pentru a elabora, din proprie inițiativă, avize privind toate chestiunile referitoare la Uniunea Europeană, politicile sale și evoluțiile posibile ale acestora.
Articolul 33
1. Solicitările de avize menționate la articolul 32 alineatul (1) se adresează președintelui. Acesta, împreună cu Biroul, organizează lucrările Comitetului ținând seama, în limita posibilului, de termenele stabilite în solicitarea de aviz.
2. Biroul stabilește ordinea de prioritate pentru examinarea avizelor, repartizându-le pe categorii.
3. Secțiunile elaborează o propunere de repartizare a avizelor în cele trei categorii de mai jos. Ele formulează o indicație provizorie privind numărul de membri ai grupului de studiu. Propunerea se supune mai întâi, spre arbitraj, Președinției Comitetului și președinților de grup și apoi se supune Biroului spre decizie. În cazuri speciale, președinții grupurilor pot propune modificarea numărului de membri ai grupului de studiu. La următoarea sa ședință, Biroul confirmă noua propunere și stabilește numărul definitiv de membri ai grupului de studiu. Cele trei categorii sunt definite conform următoarelor criterii: Categoria A (sesizări pe teme recunoscute drept prioritare). Această categorie cuprinde: — toate solicitările de aviz exploratoriu (Parlamentul European, viitoarele Președinții ale Consiliului, Comisie); — toate propunerile de aviz din proprie inițiativă adoptate; — anumite sesizări obligatorii sau facultative. Aceste sesizări sunt tratate de către grupuri de studiu de mărime variabilă (6, 9, 12, 15, 18, 21 sau 24 de membri), care beneficiază de mijloace adecvate. Categoria B (sesizări obligatorii sau facultative, care se referă la teme de interes secundar sau au un caracter urgent). Aceste sesizări sunt tratate în mod obișnuit de către un raportor unic sau general. În cazuri excepționale, dacă Biroul decide astfel, o sesizare din categoria B poate fi tratată și de către un grup de redactare format din trei membri (categoria B+). Numărul de ședințe și numărul limbilor de lucru se stabilesc de către Birou. Categoria C (sesizări, obligatorii sau facultative, cu caracter pur tehnic). Aceste sesizări sunt tratate prin elaborarea unui aviz-tip, pe care Biroul îl supune spre aprobare Adunării. Această procedură nu implică nici desemnarea unui raportor, nici examinarea de către o secțiune, ci doar adoptarea sau respingerea în sesiune plenară. În cadrul sesiunii plenare, Adunarea este mai întâi invitată să se pronunțe pentru sau împotriva tratării sesizărilor prin procedura menționată mai sus și apoi să voteze pentru sau împotriva adoptării avizului-tip
4. Pentru chestiunile urgente se aplică dispozițiile articolului 63 din prezentul regulament de procedură.
Articolul 34
Comitetul poate, la propunerea Biroului, să hotărască elaborarea unui raport de informare pentru a examina orice chestiune cu privire la politicile Uniunii Europene și la evoluțiile posibile ale acestora.
Articolul 35
Comitetul poate, la propunerea unei secțiuni, a unuia din grupurile sale sau a unei treimi din membrii săi, să elaboreze rezoluții cu privire la teme de actualitate, care sunt adoptate de Adunare în conformitate cu dispozițiile articolului 61 alineatul (2). Proiectele de rezoluție au prioritate pe ordinea de zi a Adunării.
Articolul 36
1. Biroul poate reglementa activitățile legate direct sau indirect de funcția sa consultativă, prin decizii generale, și le poate autoriza prin decizii specifice, în special: — crearea, alcătuirea și gestionarea de către Comitet a unor forumuri, platforme sau alte structuri de consultare tematice, precum și formatul participării Comitetului și a membrilor săi la structurile înființate de instituțiile Uniunii sau la cele la care acestea participă; — realizarea sau comandarea unor studii și publicarea lor; — organizarea unor vizite de lucru și a unor manifestări în afara sediului; — evaluarea politicilor decise de Birou sau solicitate de instituțiile Uniunii, mai ales sub formă de avize sau rapoarte de informare, în sensul prezentului regulament. Prin „evaluarea politicilor” se înțelege o evaluare ex post, care se referă la o politică sau la o legislație a cărei punere în aplicare este deja în curs de desfășurare. Ea constă în exprimarea de aprecieri și solicitări ale organizațiilor reprezentate în cadrul Comitetului (2).
2. Prin furnizarea propriilor evaluări ex-post (rapoarte de informare), CESE exprimă opiniile organizațiilor societății civile cu privire la impactul politicilor UE. Evaluarea ex-post trebuie să fie calitativă și specifică. Acest exercițiu de evaluare ia în considerare implicațiile sociale, economice și de mediu.
3. Participarea membrilor la organisme externe este hotărâtă de Birou și monitorizată și evaluată periodic. Reprezentarea membrilor în organismele externe trebuie să fie echilibrată și asigurată prin rotație.
Articolul 37
1. Pentru elaborarea unui aviz sau a unui raport de informare, Biroul, în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (4), desemnează secțiunea competentă pentru pregătirea lucrărilor respective. În cazul în care subiectul este în mod neechivoc de competența unei secțiuni, președintele desemnează secțiunea respectivă și informează Biroul cu privire la aceasta.
2. Atunci când o secțiune numită pentru pregătirea unui aviz dorește să solicite opinia Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) sau în cazul în care CCMI dorește să își exprime opinia privind un aviz atribuit unei secțiuni, Biroul Comitetului poate autoriza CCMI să elaboreze un aviz complementar cu privire la unul sau mai multe din punctele care fac obiectul solicitării de aviz. Biroul poate lua această hotărâre și din proprie inițiativă. Biroul organizează lucrările Comitetului astfel încât CCMI să poată pregăti avizul în timp util pentru a putea fi luat în considerare de către secțiune. Secțiunea este singura competentă să raporteze Comitetului. Aceasta trebuie totuși să anexeze la avizul său avizul complementar elaborat de CCMI.
3. Președintele comunică președintelui secțiunii respective decizia, precum și termenul până la care secțiunea trebuie să-și încheie lucrările.
4. Președintele Comitetului îi informează pe membrii Comitetului cu privire la sesizare și la data la care subiectul va fi înscris pe ordinea de zi a sesiunii plenare.
Articolul 38
Președintele Comitetului, de comun acord cu Biroul, poate autoriza o secțiune să țină o ședință comună cu o comisie a Parlamentului European sau a Comitetului Regiunilor.
Articolul 39
Secțiunile care au fost sesizate în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament se convoacă de către președintele lor.
Articolul 40
1. Ședințele secțiunilor se pregătesc de către președinții secțiunilor, împreună cu birourile acestora.
2. Ședințele sunt prezidate de către președintele secțiunii sau, în absența acestuia, de unul dintre vicepreședinți.
Articolul 41
1. La ședințele secțiunilor, cvorumul este întrunit dacă mai mult de jumătate din membrii titulari sunt prezenți sau reprezentați.
2. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, președintele suspendă ședința și convoacă, la o oră și în condițiile pe care le consideră oportune, dar în cursul aceleiași zile, o altă ședință, care este valabil întrunită indiferent de numărul de membri prezenți sau reprezentați.
Articolul 42
Secțiunea adoptă un aviz pe baza proiectului de aviz prezentat de către raportor și, dacă este cazul, de către coraportor.
Articolul 43
1. Avizul secțiunii nu conține decât textele adoptate de către aceasta, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 61 din prezentul regulament de procedură.
2. Textul amendamentelor respinse se anexează la aviz, împreună cu rezultatul voturilor exprimate, în cazul în care amendamentele au obținut un număr de voturi pentru reprezentând cel puțin o pătrime din voturile exprimate.
Articolul 44
Avizul secțiunii, împreună cu documentele anexate în conformitate cu dispozițiile articolului 43, se trimite de către președintele secțiunii președintelui Comitetului și se prezintă Comitetului de către Birou în cel mai scurt timp posibil. Aceste documente se pun la dispoziția membrilor Comitetului în timp util.
Articolul 45
Se redactează un proces-verbal succint al dezbaterilor pentru fiecare ședință a secțiunilor. Acest proces-verbal se supune secțiunii spre aprobare.
Articolul 46
Președintele, de comun acord cu Biroul sau, dacă este cazul, cu Adunarea, poate solicita unei secțiuni să analizeze din nou un subiect în cazul în care consideră că nu au fost respectate dispozițiile prezentului regulament de procedură privind procedura de elaborare a avizelor sau dacă consideră că este necesar un studiu suplimentar.
Articolul 47
1. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 20 alineatul (2), lucrările pregătitoare ale secțiunilor se desfășoară, în principiu, în cadrul unui grup de studiu.
2. Raportorul, asistat de expertul său și, dacă este cazul, de unul sau mai mulți coraportori, examinează problema, ține seama de opiniile exprimate și elaborează pe această bază proiectul de aviz, care se transmite președintelui secțiunii.
3. Grupurile de studiu nu votează.
Articolul 48
Adunarea, formată din totalitatea membrilor Comitetului, se întrunește în timpul sesiunilor plenare.
Articolul 49
1. Sesiunile sunt pregătite de președinte în colaborare cu Biroul. Pentru organizarea lucrărilor, Biroul se întrunește înaintea fiecărei sesiuni și, eventual, pe parcursul sesiunii.
2. Biroul poate stabili pentru fiecare aviz o limită de timp pentru discuția generală în sesiunea plenară.
Articolul 50
1. Proiectul de ordine de zi stabilit de Birou la propunerea Președinției în colaborare cu președinții grupurilor este transmis de către președintele Comitetului, cu cel puțin cincisprezece zile înainte de deschiderea sesiunii, fiecăruia dintre membrii Comitetului, precum și Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.
2. Proiectul de ordine de zi se supune aprobării Adunării la deschiderea fiecărei sesiuni. Odată adoptată ordinea de zi, punctele trebuie examinate în cursul ședinței pe a cărei ordine de zi au fost înscrise. Documentele necesare dezbaterilor Comitetului se pun la dispoziția membrilor în conformitate cu articolul 44.
Articolul 51
1. La ședințele Comitetului cvorumul este întrunit dacă mai mult de jumătate din membrii săi sunt prezenți sau reprezentați.
2. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, președintele suspendă ședința și convoacă, la o oră pe care o consideră oportună și pe parcursul aceleiași sesiuni, o nouă ședință, în cursul căreia Comitetul poate delibera valabil indiferent de numărul de membri prezenți sau reprezentați.
Articolul 52
Atunci când se supune spre aprobare ordinea de zi, președintele anunță, dacă este cazul, discutarea unui subiect de actualitate.
Articolul 53
Comitetul poate modifica proiectul ordinii de zi pentru a examina proiectele de rezoluții depuse conform procedurii menționate la articolul 35.
Articolul 54
1. Președintele deschide ședința, conduce dezbaterile și asigură respectarea regulamentului. Președintele este asistat de vicepreședinți.
2. În cazul în care este absent, președintele este înlocuit de vicepreședinți. În cazul în care vicepreședinții sunt absenți, suplinirea este asigurată de către membrul cel mai în vârstă al Biroului.
3. Comitetul deliberează pe baza lucrărilor efectuate de secțiunea competentă, pentru a raporta Adunării.
4. În cazul în care un text a fost adoptat de o secțiune cu mai puțin de cinci voturi împotrivă, Biroul poate propune includerea sa pe ordinea de zi a sesiunii plenare la procedura de vot fără dezbatere. Această procedură nu se aplică: — în cazul în care se opun cel puțin douăzeci și cinci de membri; — în cazul în care au fost depuse amendamente spre examinare în sesiunea plenară; — în cazul în care secțiunea respectivă decide ca textul să se dezbată în sesiunea plenară.
5. În cazul în care un text nu întrunește majoritatea de voturi în Adunare, președintele, cu acordul Adunării, îl poate retrimite secțiunii competente pentru o nouă analiză sau poate numi un raportor general care să prezinte, în cursul aceleiași sesiuni sau în cursul unei alte sesiuni, un nou proiect de text.
Articolul 55
1. Amendamentele trebuie redactate în scris, semnate de autorii lor și depuse la secretariat înainte de deschiderea sesiunii.
2. Pentru buna organizare a lucrărilor Adunării, Biroul stabilește procedura de depunere a amendamentelor.
3. Cu toate acestea, Comitetul acceptă depunerea de amendamente până la deschiderea lucrărilor unei ședințe dacă acestea sunt semnate de cel puțin douăzeci și cinci de membri.
4. Amendamentele trebuie să indice partea din text la care fac trimitere și să fie însoțite de o scurtă expunere de motive. Amendamentele repetitive din punctul de vedere al conținutului și al formei sunt examinate în bloc.
5. Ca regulă generală, pentru fiecare amendament Adunarea dă cuvântul numai inițiatorului amendamentului, unui membru care este împotriva amendamentului și raportorului.
6. Atunci când se examinează un amendament, raportorul poate prezenta oral, cu acordul inițiatorului amendamentului respectiv, propuneri de compromis. În acest caz, Adunarea nu votează decât propunerea de compromis.
7. Dacă este cazul, președintele Comitetului, de comun acord cu președintele și cu raportorul secțiunii competente, poate propune Comitetului ca amendamentele să fie redactate astfel încât să se asigure coerența textului definitiv.
Articolul 56
1. Orice amendament sau set de amendamente care prezintă o poziție divergentă în ansamblu față de avizul prezentat de o secțiune sau comisie consultativă este considerat drept contraaviz. Un contraaviz trebuie să fie scurt și concis și să constituie un document autonom, adică să cuprindă concluzii și explicații.
2. Grupurile pot solicita Biroului să considere unul sau mai multe amendamente drept contraaviz.
3. Biroul adoptă o decizie după consultarea președintelui secțiunii sau al comisiei consultative respective.
4. După ce a calificat unul sau mai multe amendamente drept „contraaviz”, Biroul poate decide să înapoieze secțiunii sau comisiei consultative respective avizul însoțit de contraaviz, în vederea reexaminării, cu condiția ca termenul prevăzut pentru adoptarea avizului să permită acest lucru.
5. În cazul în care un amendament nu a fost prezentat la timp pentru ca Biroul să se poată pronunța asupra calificării lui drept contraaviz, Adunarea, la propunerea Președinției extinse și după consultarea președintelui organului respectiv, ia o decizie în această privință, hotărând și eventuala înapoiere către organul respectiv.
6. În cazul în care, în situația menționată la alineatul (5), chestiunea nu este înapoiată organului în cauză sau textul propus nu este considerat contraaviz, Adunarea Plenară supune la vot amendamentele depuse, procedând la fel ca și cu amendamentele grupului.
7. În cazul în care obține majoritatea voturilor în plen, contraavizul este adoptat. Pentru a decide dacă textul original trebuie să fie anexat la avizul adoptat, are loc un nou vot. Textul original este anexat la noul text dacă obține cel puțin o pătrime din voturile exprimate.
8. Dacă un contraaviz nu obține majoritatea voturilor, dar obține cel puțin o pătrime din voturile exprimate, este anexat la avizul inițial.
Articolul 57
1. Din proprie inițiativă sau la solicitarea unui membru, președintele poate invita Comitetul să se pronunțe cu privire la limitarea timpului acordat pentru luările de cuvânt, limitarea numărului de vorbitori, cu privire la suspendarea reuniunii sau încheierea dezbaterilor. După încheierea dezbaterilor, nu se mai poate da cuvântul decât pentru explicații privind votul, care se dau după votare și în limita de timp fixată de către președinte.
2. Un membru poate cere în orice moment și poate obține cuvântul cu prioritate pentru a prezenta o moțiune de ordine.
Articolul 58
1. Se redactează un proces-verbal pentru fiecare sesiune plenară. Acest document se supune aprobării Comitetului.
2. Forma definitivă a procesului-verbal se semnează de către președinte și de către secretarul general al Comitetului.
Articolul 59
1. Avizele Comitetului cuprind, pe lângă enunțarea temeiului juridic, o expunere de motive și avizul Comitetului asupra problemei în ansamblul ei.
2. Rezultatul votului privind textul avizului, în ansamblul lui, apare în partea procedurală a acestuia. Atunci când scrutinele au loc în urma unui vot nominal, se menționează numele votanților.
3. Textul și expunerea de motive ale amendamentelor respinse în sesiunea plenară se anexează la aviz împreună cu rezultatul voturilor exprimate, dacă amendamentele au obținut un număr de voturi „pentru” reprezentând cel puțin o pătrime din voturile exprimate. Această condiție se aplică și avizelor contrare.
4. Textul avizului unei secțiuni care este respins în favoarea amendamentelor adoptate în Adunare se anexează la avizul Comitetului, împreună cu rezultatul voturilor exprimate, cu condiția să fi întrunit un număr de voturi pentru reprezentând cel puțin o pătrime din voturile exprimate.
5. Atunci când unul dintre grupurile constituite în cadrul Comitetului în conformitate cu articolul 30 sau una dintre categoriile vieții economice și sociale constituite în conformitate cu articolul 31 susține o poziție divergentă și unitară cu privire la un subiect prezentat Adunării spre examinare, poziția acestora poate fi rezumată, în urma votului nominal care încheie dezbaterea asupra acestui subiect, într-o scurtă declarație care se anexează la aviz.
Articolul 60
1. Avizele adoptate de Comitet și procesul-verbal al sesiunii plenare sunt transmise Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.
2. Avizele adoptate de către Comitet pot fi transmise oricărei alte instituții sau entități interesate.
Articolul 61
1. Voturile sunt valabil exprimate prin: „pentru”, „împotrivă” sau „abținere”.
2. Textele sau deciziile Comitetului și ale organelor sale se adoptă, cu excepția cazurilor în care prezentul regulament de procedură prevede altfel, cu majoritatea voturilor pentru și împotrivă exprimate.
3. Scrutinele au loc fie prin vot public, fie prin vot nominal, fie prin vot secret.
4. Votul nominal cu privire la o rezoluție, un amendament, un contraaviz, un aviz în ansamblul său sau orice alt text intervine de drept dacă o pătrime din membrii prezenți sau reprezentați solicită aceasta.
5. Alegerea în diferite funcții reprezentative se face întotdeauna prin vot secret. În toate celelalte cazuri, scrutinele au loc prin vot secret dacă majoritatea membrilor prezenți sau reprezentați solicită aceasta.
6. În cazul în care, în cursul votului, voturile pentru sunt la paritate cu voturile împotrivă, președintele de ședință dispune de votul decisiv.
7. Acceptarea unui amendament de către raportor nu constituie un motiv pentru a nu se trece la votarea acelui amendament.
Articolul 62
1. În cazul în care urgența provine din termenul de prezentare a avizului, impus Comitetului de către Parlamentul European, Consiliu sau Comisie, se poate hotărî aplicarea procedurii de urgență dacă președintele constată că aceasta este necesară pentru a permite Comitetului să adopte avizul în timp util.
2. În caz de urgență la nivelul Comitetului, președintele poate, fără consultarea prealabilă a Biroului, să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura buna desfășurare a lucrărilor Comitetului. Președintele îi informează pe membrii Biroului cu privire la aceasta.
3. Măsurile luate de președinte în procedură de urgență se supun Comitetului spre confirmare pe parcursul sesiunii următoare.
Articolul 63
1. În cazul în care urgența provine din termenele impuse unei secțiuni pentru a-și elabora avizul, președintele său poate, cu acordul celor trei președinți de grup, să organizeze lucrările acesteia prin derogare de la dispozițiile prezentului regulament de procedură cu privire la organizarea lucrărilor secțiunilor.
2. Măsurile luate de către președintele unei secțiuni se supun ratificării secțiunii pe parcursul ședinței următoare.
Articolul 64
1. Orice membru al Comitetului care se află în imposibilitatea de a participa la o ședință la care a fost convocat regulamentar trebuie să-l înștiințeze în prealabil pe președintele respectiv.
2. În cazul în care un membru al Comitetului a fost absent la mai mult de trei sesiuni plenare consecutive fără să fi fost reprezentat și fără să fi prezentat un motiv acceptat ca valabil, președintele poate, după consultarea Biroului și după ce a invitat membrul respectiv să își justifice absența, să ceară Consiliului revocarea membrului respectiv.
3. În cazul în care un membru al unei secțiuni a fost absent la mai mult de trei ședințe consecutive fără să fi fost reprezentat și fără să fi prezentat un motiv acceptat ca valabil, președintele secțiunii poate, după ce a invitat membrul respectiv să își justifice absența, să îi ceară să cedeze locul în secțiune unui alt membru și să informeze Biroul Comitetului cu privire la aceasta.
Articolul 65
1. Orice membru al Comitetului care se află în imposibilitatea de a participa la o sesiune sau o ședință a unei secțiuni poate, după ce l-a anunțat pe președintele respectiv, să delege în scris dreptul său de vot unui alt membru al Comitetului sau al secțiunii.
2. Un membru nu poate deține mai mult de o delegație de vot în timpul unei sesiuni plenare sau într-o ședință a unei secțiuni.
Articolul 66
1. Orice membru care nu poate participa la o ședință la care a fost convocat în mod regulamentar poate, după ce îl anunță în scris pe președintele respectiv, direct sau prin intermediul secretariatului grupului său, să fie reprezentat de un alt membru. Această posibilitate nu se aplică ședințelor Biroului Comitetului și nici celor ale Comisiei pentru afaceri financiare și bugetare.
2. Mandatul de reprezentare este valabil în exclusivitate pentru ședința pentru care a fost emis.
3. De altfel, orice membru al unui grup de studiu poate solicita, în momentul constituirii acelui grup, să fie înlocuit de un alt membru al Comitetului. Această înlocuire, valabilă pentru un anumit subiect și pe toată durata lucrărilor secțiunii cu privire la acel subiect, este irevocabilă. Cu toate acestea, în cazul în care lucrările grupului de studiu continuă după sfârșitul unui mandat de doi ani și jumătate sau al unui mandat de cinci ani, validitatea înlocuirii încetează la expirarea mandatului în cursul căruia a fost decisă.
Articolul 67
1. Avizele Comitetului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu procedura stabilită de către Consiliu și Comisie, după consultarea Biroului Comitetului.
2. Componența Comitetului, a Biroului său și a secțiunilor, precum și toate modificările ulterioare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul internet al Comitetului.
Articolul 68
1. Comitetul asigură transparența deciziilor sale, în conformitate cu dispozițiile articolului 1 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
2. Secretarul general are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a garanta dreptul de acces al publicului la documentele corespunzătoare.
3. Orice cetățean al Uniunii Europene se poate adresa în scris Comitetului într-una din limbile oficiale și poate primi un răspuns în scris în aceeași limbă, în conformitate cu dispozițiile articolului 24 al patrulea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Articolul 69
1. Sesiunile plenare ale Comitetului și ședințele secțiunilor sunt publice.
2. Anumite dezbateri care nu privesc lucrările consultative pot fi declarate confidențiale în urma unei decizii a Comitetului, la cererea unei instituții sau a unui organ interesat sau la propunerea Biroului.
3. Celelalte ședințe nu sunt publice. În cazuri justificate, care sunt la latitudinea președintelui de ședință, și alte persoane pot asista la aceste ședințe în calitate de observatori.
Articolul 70
1. Membrii instituțiilor europene pot asista și pot lua cuvântul în cadrul ședințelor Comitetului și ale organelor acestuia.
2. Membrii altor organe și funcționarii autorizați ai acestora pot fi invitați să asiste la ședințe, să ia cuvântul în cadrul acestora sau să răspundă la întrebări, sub conducerea președintelui de ședință.
Articolul 71
1. Membrii Comitetului au titlul de consilier al Comitetului Economic și Social European.
2. Membrilor Comitetului Economic și Social European li se aplică dispozițiile articolului 10 din capitolul IV al Protocolului nr. 7 privind privilegiile si imunitățile Uniunii Europene, anexat la tratate.
Articolul 72
1. Statutul membrilor cuprinde drepturile și obligațiile membrilor Comitetului, precum și regulile care le reglementează activitatea și relațiile cu instituția și cu serviciile acesteia, inclusiv sancțiuni în caz de comportament inadecvat. Statutul membrilor stabilește, de asemenea, măsurile care se pot lua în cazul încălcării Regulamentului de procedură și a Statutului.
2. Codul de conduită, care definește și clarifică obligațiile aplicabile membrilor și supleanților Comitetului, se regăsește în anexa la prezentul regulament de procedură.
3. La începutul mandatului lor, membrii se angajează să respecte și semnează Codul de conduită adoptat de Adunare. Comportamentul membrilor se caracterizează prin respect reciproc și se bazează pe valorile și principiile definite în tratate. Ei își desfășoară activitatea cu demnitate, respectând reputația Comitetului. În cadrul dezbaterilor, membrii nu recurg la expresii sau comportamente defăimătoare, rasiste, sexiste sau xenofobe. Nerespectarea acestor norme și reguli poate duce la aplicarea unor măsuri, conform prevederilor Codului de conduită. Aplicarea prezentului articol nu aduce atingere libertății de exprimare a membrilor. Ea se întemeiază pe respectul deplin al prerogativelor membrilor, astfel cum sunt definite în dreptul primar al Uniunii și în Statutul membrilor. Ea se bazează pe principiul transparenței și garantează că orice dispoziție în materie este adusă la cunoștința membrilor, care sunt informați în mod individual cu privire la drepturile și obligațiile lor. Dacă o persoană angajată de un membru sau o altă persoană, căreia acesta i-a înlesnit accesul în clădirile sau la echipamentele Comitetului, nu respectă regulile de conduită menționate mai sus, sancțiunile prevăzute în Codul de conduită pot fi aplicate, atunci când este cazul, membrului în cauză. Sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a regulilor de conduită sunt incluse în Codul de conduită adoptat de Adunare. CESE se aliniază la normele Parlamentului European, în măsura în care acestea sunt compatibile cu Statutul membrilor CESE și instituie organe corespunzătoare în acest scop. Se înființează un comitet consultativ privind conduita membrilor (conform Codului de conduită al membrilor CESE).
4. La data numirii lor, membrii întocmesc o declarație, menționând orice interes financiar sau de altă natură care ar putea avea un impact asupra activității lor în cadrul Comitetului. Ei confirmă în mod explicit valabilitatea conținutului ei cel puțin o dată pe an și o modifică, dacă este necesar, de îndată ce intervine o schimbare în situația lor. Statutul membrilor și Codul de conduită al membrilor și supleanților stabilește și măsurile care pot fi luate în cazul încălcării Regulamentului de procedură, a Codului de conduită și a Statutului.
Articolul 73
1. La propunerea Biroului, Adunarea alege, pentru fiecare perioadă de doi ani și jumătate, șase membri (trei femei și trei bărbați) care nu au alte responsabilități permanente în cadrul Comitetului și care constituie Comitetul consultativ privind conduita membrilor.
2. În cazul unei presupuse încălcări a Codului de conduită al CESE de către un membru, Comitetul consultativ privind conduita membrilor oferă oricărui membru care solicită acest lucru, în mod confidențial și în termen de treizeci de zile calendaristice, orientări privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor Codului de conduită. Membrul respectiv poate utiliza aceste orientări ca text de referință.
3. La cererea președintelui, Comitetul consultativ privind conduita membrilor evaluează, de asemenea, presupusele cazuri de încălcare a Codului de conduită și îl consiliază pe președinte în privința eventualelor măsuri care trebuie luate.
Articolul 74
La propunerea Biroului, Adunarea alege, pentru fiecare perioadă de doi ani și jumătate, trei membri care nu au alte responsabilități permanente în structura Comitetului și care constituie grupul chestorilor, cu următoarele atribuții:
a) să monitorizeze și să supravegheze buna aplicare a Statutului membrilor;
b) să formuleze propuneri în vederea perfecționării și îmbunătățirii Statutului membrilor;
c) să favorizeze, adoptând măsurile necesare, soluționarea eventualelor situații neclare sau conflictuale privind aplicarea Statutului;
d) să asigure legătura dintre membrii Comitetului și Secretariatul General în ceea ce privește aplicarea Statutului membrilor;
Articolul 75
1. Mandatul membrilor Comitetului încetează la împlinirea termenului de cinci ani stabilit de Consiliu în momentul reînnoirii Comitetului.
2. Mandatul unui membru al Comitetului încetează prin demisie, demitere, deces, forță majoră sau în cazul apariției unei incompatibilități.
3. Funcția de membru al Comitetului este incompatibilă cu cea de membru al unui guvern, al unui parlament, al unei instituții a Uniunii Europene, al Comitetului Regiunilor sau al Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții, precum și cu cea de funcționar sau agent în activitate al Uniunii Europene.
4. Demisia se prezintă în scris și se adresează președintelui.
5. Revocarea are loc în conformitate cu dispozițiile articolului 64 alineatul (2) din prezentul regulament de procedură. În acest caz, Consiliul, dacă hotărăște să pună capăt mandatului, pune în aplicare procedura de înlocuire.
6. În caz de demisie, deces, forță majoră sau incompatibilitate, președintele notifică Consiliul, care constată existența unui loc vacant și pune în aplicare procedura de înlocuire. Cu toate acestea, în caz de demisie, membrul demisionar rămâne în funcție până la data la care devine efectivă numirea înlocuitorului său, cu excepția cazului în care membrul demisionar indică altfel.
7. În toate cazurile prevăzute la alineatul (2) al prezentului articol, înlocuitorul este numit pe durata rămasă a mandatului.
Articolul 76
1. La propunerea Biroului, adoptată de cel puțin trei pătrimi din membrii acestuia, poate fi prezentată Adunării o moțiune de neîncredere la adresa președintelui, pentru motive grave și constatate în mod corespunzător. În acest caz, această moțiune este înscrisă la primul punct de pe ordinea de zi a următoarei sesiuni plenare.
2. Adunarea se pronunță prin vot secret, fără posibilitatea delegării voturilor, după ce va fi ascultat mai întâi poziția câte unui membru din fiecare grup, apoi pe cea a membrilor Președinției care doresc să se exprime și la urmă, pe cea a președintelui. Moțiunea este consideră adoptată dacă a fost votată de o majoritate de trei sferturi dintre membrii prezenți. În caz contrar, moțiunea se consideră respinsă.
3. În cazul adoptării unei moțiuni de neîncredere, Adunarea procedează imediat la înlocuirea președintelui cu un membru al grupului său. În acest scop, Adunarea este prezidată temporar de vicepreședintele Comitetului din partea grupului căruia îi revine următoarea președinție a CESE.
4. În cazul în care Adunarea Plenară nu poate proceda la această înlocuire imediat, lucrările sale sunt suspendate pentru a permite grupurilor să formuleze o propunere și este convocată din nou, dacă este posibil, în aceeași zi, de către cel care o prezidează temporar.
5. Membrul care provine din același grup și îl înlocuiește pe președinte rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului prevăzut inițial.
Articolul 77
1. Comitetul este asistat de un secretariat aflat sub conducerea unui secretar general care își îndeplinește atribuțiile sub autoritatea președintelui, care reprezintă Biroul.
2. Secretarul general participă cu un vot consultativ la reuniunile Biroului și întocmește procesul-verbal.
3. Secretarul general se angajează solemn în fața Biroului să-și îndeplinească atribuțiile cu imparțialitate și conștiinciozitate.
4. Secretarul general asigură executarea deciziilor adoptate de Adunare, de Birou și de președinte pe baza prezentului regulament de procedură și raportează în scris președintelui din trei în trei luni cu privire la criteriile si măsurile de punere în aplicare luate sau avute în vedere pentru a soluționa problemele administrative sau organizatorice și pe cele legate de personal.
5. Secretarul general își poate delega atribuțiile în limitele hotărâte de președinte.
6. Biroul, la propunerea secretarului general, stabilește planul de organizare a Secretariatului General astfel încât acesta să poată asigura funcționarea Comitetului și a organelor sale și să-i poată asista pe membri în exercitarea mandatului lor, în special în ceea ce privește organizarea ședințelor și elaborarea avizelor.
7. Competențele acordate secretarului general pe baza delegării competențelor președintelui sunt temporare: ele încetează cel târziu la sfârșitul mandatului președintelui.
Articolul 78
Pentru a proceda la numirea unui nou secretar general, se aplică următoarea procedură:
1. Biroul: — decide statutul postului de secretar general (funcționar sau agent temporar), desemnează un comitet de redactare format din trei membri și adoptă apoi anunțul de post vacant; — numește un comitet de preselecție, alcătuit din șase membri ai Comitetului, și stabilește termenele până la care această comisie trebuie să îi prezinte rezultatele activității sale.
2. Mandatul comitetului de preselecție este de a examina candidaturile, de a proceda la interviuri, de a redacta un raport argumentat care să cuprindă un clasament al candidaților în ordinea preferinței, în funcție de competențele lor, în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în anunțul de post vacant, precum și de a propune un candidat sau o listă de candidați pentru acest post.
3. Comitetul de preselecție lucrează în deplină independență, imparțialitate și confidențialitate, pe baza unor criterii stabilite de Birou în momentul înființării acestui comitet. El este asistat de serviciile competente din cadrul Secretariatului CESE și, la nevoie, poate apela la serviciile unor experți din afara Comitetului.
4. După consultarea raportului comitetului de preselecție, Biroul adoptă decizia finală în urma unui vot care, la nevoie, se poate desfășura în mai multe tururi. Candidatul care, la primul tur, obține votul favorabil a mai mult de jumătate din membrii Biroului, inclusiv cei absenți, este numit, fără să fie necesar un al doilea tur. Dacă niciun candidat nu îndeplinește această condiție de la bun început, Biroul îi reține pe primii doi candidați, cu cel mai mare număr de voturi favorabile, și trece la al doilea tur, în urma căruia este desemnat candidatul cu cel mai mare număr de voturi favorabile ale membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, fiind imposibil să se identifice doar doi candidați după primul tur sau să se numească secretarul general după al doilea tur, este convocată o nouă ședință a Biroului la următoarea dată posibilă pentru desemnarea secretarului general.
Articolul 79
1. Toate prerogativele conferite de către Statutul funcționarilor Uniunii Europene autorității împuternicite să facă numiri (AIPN) și de către Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene (RACA) autorității abilitate să încheie contracte de muncă (AAIC) se exercită, în ceea ce privește numirea secretarului general, de către Birou.
2. Prerogativele pe care Statutul funcționarilor Uniunii Europene le conferă autorității împuternicite să facă numiri se exercită după cum urmează: — în ceea ce privește numirea secretarilor generali adjuncți și a directorilor, la propunerea secretarului general, de către Birou, în conformitate cu articolele 29, 30, 31, 40, 41, 49, 50, 51, 78 și 90 alineatul (1) din Statutul funcționarilor; în conformitate cu celelalte dispoziții din Statut, inclusiv articolul 90 alineatul (2), funcționarii sunt numiți de președinte, la propunerea secretarului general; — în ceea ce privește: — directorii adjuncți, — șefii de unitate, de către președintele Comitetului, la propunerea secretarului general și după consultări cu Președinția extinsă; — în ceea ce privește funcționarii încadrați în grupa de funcții AD care nu exercită o funcție de conducere la nivel de șef de unitate sau la un nivel superior și pe funcționarii încadrați în grupele de funcții AST și AST/SC, de către secretarul general.
3. Prerogativele pe care le conferă RACA autorității abilitate să încheie contracte de muncă se exercită după cum urmează: — în ceea ce privește agenții temporari numiți în postul de secretar general adjunct sau de director, la propunerea secretarului general, de către Birou, în conformitate cu dispozițiile articolelor 11, 17, 33 și 48 ale RACA; aceștia sunt numiți, în ceea ce privește celelalte dispoziții ale RACA, de către președinte, la propunerea secretarului general; — în ceea ce privește agenții temporari numiți în postul de director adjunct sau de șef de unitate, de către președinte, la propunerea secretarului general; — în ceea ce privește agenții temporari din grupa de funcții AD care nu exercită o funcție de conducere la nivel de șef de unitate sau la un nivel superior și agenții temporari din grupele de funcții AST și AST/SC, de către secretarul general; — în ceea ce privește consilierii speciali și agenții contractuali, de către secretarul general.
4. Prerogativele conferite instituției în conformitate cu dispozițiile articolului 110 din Statutul funcționarilor în vederea aplicării dispozițiilor generale de punere în aplicare a Statutului și a reglementărilor stabilite de comun acord între instituții sunt exercitate de președinte. În ceea ce privește celelalte dispoziții cu caracter general, aceste prerogative sunt exercitate de către secretarul general.
5. Biroul, președintele Comitetului și secretarul general pot delega competențele care le sunt conferite în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.
6. Deciziile de delegare a competențelor adoptate în conformitate cu dispozițiile de la alineatul precedent stabilesc sfera competențelor delegate, limitele acestora și perioada de valabilitate, precum și dacă beneficiarii acestei delegări le pot subdelega, la rândul lor.
7. Pentru numirea unor funcționari în posturi de secretar general adjunct, director și director adjunct, șef de unitate de lucrări consultative: — anunțul de post vacant este publicat simultan în toate instituțiile europene; — înainte de examinarea candidaturilor, secretarul general stabilește o grilă de evaluare, pe baza anunțului de post vacant; — în etapa examinării diverselor candidaturi, secretarul general este asistat în special de trei membri ai Biroului; — la încheierea procedurii, el prezintă propunerea de numire Biroului, care decide pe această bază.
Articolul 80
1. Grupurile dispun de un secretariat, care depinde nemijlocit de președintele grupului respectiv.
2. Atribuțiile autorității împuternicite să facă numiri sunt exercitate pe baza propunerii președintelui grupului respectiv pentru funcționarii încadrați într-un grup în conformitate cu dispozițiile articolului 37 litera a) a doua liniuță din Statut în ceea ce privește aplicarea articolului 38 din Statut, inclusiv deciziile privind evoluția carierei lor profesionale în cadrul grupului. În cazul în care un funcționar detașat în cadrul unui grup revine la Secretariatul Comitetului, acesta este încadrat în gradul la care ar fi avut dreptul ca funcționar.
3. Atribuțiile autorității abilitate să încheie contracte de muncă sunt exercitate pe baza propunerii președintelui grupului respectiv pentru agenții temporari încadrați în grupuri în conformitate cu dispozițiile articolului 2 litera c) din RACA în ceea ce privește aplicarea articolelor 8 alineatul (3), 9 și 10 alineatul (3) din RACA.
Articolul 81
1. Președintele dispune de un secretariat personal.
2. Membrii personalului acestui secretariat sunt angajați pe baza bugetului ca agenți temporari, prerogativele conferite autorității abilitate să încheie contracte de muncă fiind exercitate de către președinte.
Articolul 82
1. Înainte de data de 1 iunie a fiecărui an, secretarul general prezintă Biroului proiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului pentru exercițiul financiar următor. Comisia pentru afaceri financiare și bugetare examinează proiectul înainte de a-l discuta în Birou și, dacă este cazul, formulează observații sau propune modificări. Biroul întocmește estimarea veniturilor și cheltuielilor Comitetului. Biroul transmite această estimare în condițiile și la termenele stabilite de Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii.
2. Președintele Comitetului, acționând în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Uniunii, inițiază sau dispune execuția bugetului de venituri și cheltuieli.
Articolul 83
1. Se înființează un comitet de audit care exercită un rol consultativ în materie de audit, pe lângă președinte și Birou. El își exercită funcțiile în condiții de independență deplină, în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii și, în special, cu respectarea competențelor și funcțiilor auditorului intern. În special, Comitetul de audit supraveghează întregul proces de întocmire a rapoartelor, sistemele de control intern și întregul proces de monitorizare a respectării legii, a regulamentelor, a standardelor profesionale și etice și a codurilor de conduită.
2. Comitetul de audit înaintează rapoartele sale președintelui, care le comunică fără întârziere Biroului.
3. Structura, componența, responsabilitățile și regulile de funcționare ale comitetului de audit sunt stabilite printr-o decizie a Biroului.
4. Membrii Comitetului de audit sunt numiți de Birou, la propunerea grupurilor. Calitatea de membru al Comitetului de audit este incompatibilă cu calitatea de membru al Biroului Comitetului, de membru al Comisiei pentru afaceri financiare și bugetare și de membru al Grupului chestorilor.
5. Comitetul de audit adoptă propriile sale norme interne, pentru a se asigura că își îndeplinește rolul și misiunea și își pune în aplicare responsabilitățile, drepturile și obligațiile prevăzute la prezentul articol.
6. În cazul în care un membru al Comitetului de audit trebuie să fie înlocuit, se aplică procedura prevăzută la primul paragraf de la alineatul (4) al acestui articol.
Articolul 84
Corespondența destinată Comitetului se adresează președintelui sau secretarului general.
Articolul 85
Termenii utilizați în prezentul regulament de procedură pentru denumirea diverselor funcții și însărcinări se înțeleg atât la feminin, cât și la masculin.
Articolul 86
1. Revizuirea prezentului Regulament de procedură se hotărăște de către Comitet cu majoritatea absolută a membrilor săi.
2. Pentru revizuirea Regulamentului de procedură, Comitetul instituie o comisie pentru Regulamentul de procedură. Comitetul numește un raportor general, care are sarcina de a întocmi un proiect al noului Regulament de procedură.
3. După adoptarea, cu majoritate absolută, a Regulamentului de procedură, Adunarea reînnoiește mandatul comisiei pentru Regulamentul de procedură pe o perioadă de cel mult șaizeci de zile, astfel încât această comisie să poată pregăti, dacă este necesar, o propunere de modificare a normelor de aplicare, care se va prezenta Biroului spre aprobare, urmând ca Biroul să hotărască după ce a primit punctele de vedere ale grupurilor.
4. Data intrării în vigoare a noului Regulament de procedură și a modificărilor normelor de aplicare ale acestuia se stabilește la momentul adoptării regulamentului de către Comitet.
Articolul 87
Prezentul Regulament de procedură intră în vigoare la 15 martie 2019.
Articolul 1
Principii generale
1. Prezentul cod de conduită se aplică membrilor Comitetului și supleanților lor.
2. Membrii Comitetului Economic și Social European sunt reprezentanții diferitelor categorii de actori ai vieții economice și sociale, numiți pentru cinci ani de către Consiliu (11), după desemnarea de către propriile guverne.
3. Membrii Comitetului „își exercită funcțiile în deplină independență” (12) și, în aplicarea tratatului, nu trebuie să fie legați de niciun mandat imperativ.
4. Membrii Comitetului se orientează și acționează în virtutea următoarelor principii generale de conduită: integritate, transparență, diligență, cinste, responsabilitate și respect față de reputația Comitetului.
5. Membrii Comitetului acționează în deplină independență în exercițiul funcțiilor lor, în interesul general al Uniunii Europene și al cetățenilor europeni.
6. În conformitate cu articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în exercițiul funcțiilor lor, membrii Comitetului asigură promovarea, protecția efectivă și respectarea unor drepturi și valori precum demnitatea umană, nediscriminarea, toleranța, libertatea, solidaritatea, principiul statului de drept și egalitatea dintre femei și bărbați (13).
7. În contextul participării fiecărui membru la activitățile Comitetului, interesul general al Uniunii prevalează asupra interesului individual (14).
Articolul 2
Atribuții
1. Membrii Comitetului contribuie la îndeplinirea funcției consultative a Comitetului (15).
2. Membrii nu sunt prezenți în permanență la sediul instituției lor, însă reprezintă Comitetul în permanență.
3. Membrii își exercită misiunea într-un spirit de cooperare fructuoasă.
4. În misiunea lor, membrii promovează democrația și valorile care au la bază drepturile omului.
5. Membrii se achită pe deplin de sarcinile ce le revin în această calitate și contribuie la lucrările consultative.
6. Membrii se angajează să asigure monitorizarea avizelor Comitetului.
Articolul 3
Libertate, independență și respect
În exercitarea misiunii lor și în lumina celor enunțate mai sus, la articolul 1 alineatul (4), membrii se angajează să ajungă la cel mai larg consens cu putință, cu respectarea reciprocă a libertății fiecăruia dintre ei și în interesul tuturor, independent de opțiunile ce țin de viața privată (16).
Articolul 4
Demnitate
1. Fără a aduce atingere libertății lor de exprimare, în exercițiul funcțiilor lor, membrii Comitetului se angajează să își îndeplinească misiunea cu demnitate la locul de muncă. Membrii Comitetului se abțin de la orice formă de hărțuire și condamnă această practică (17).
2. Se angajează să facă uz cu bună-credință de imunitate și de facilitățile acordate, în interesul Comitetului și al funcției consultative.
3. Ei respectă cerința de confidențialitate în cazurile prevăzute în tratat și în statutul lor (18).
Articolul 5
Integritate și transparență financiară
1. În temeiul exercitării funcției lor consultative, membrii primesc indemnizații, stabilite de către Consiliu, însă nu primesc remunerație din partea Comitetului (19).
2. În cazul în care sunt indemnizați de către Comitet pentru anumite misiuni, nu pot fi indemnizați încă o dată, de către un terț, pentru aceleași misiuni (20).
3. Chiar dacă avizele pe care le votează au un caracter pur consultativ, în virtutea principiului transparenței, la intrarea lor în funcție, membrii transmit președintelui o declarație privind interesele lor financiare.
4. Pentru membrii Comitetului aflați în funcție, obligativitatea declarației privind interesele financiare a intrat în vigoare în cursul anului 2011. Declarația de interese financiare cuprinde informațiile menționate la articolul 5a din Statutul membrilor (21).
Articolul 6
Conflicte de interese
Membrii Comitetului evită orice situație care ar putea da naștere unui conflict de interese personal sau care ar putea în mod rezonabil să fie percepută ca atare. Un conflict de interese apare atunci când un membru are un interes personal care ar putea afecta exercitarea în mod independent a funcțiilor sale, astfel cum se prevede la articolul 300 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în Regulamentul de procedură din 2019 al Comitetului, în special la articolul 2 alineatul (3), și la articolul 9 din Statutul membrilor.
Articolul 7
Comitetul consultativ privind conduita membrilor
1. Se înființează un Comitet consultativ privind conduita membrilor (numit, în cele ce urmează, „Comitetul consultativ”).
2. La propunerea Biroului, Adunarea alege, pentru fiecare perioadă de doi ani și jumătate, șase membri (trei femei și trei bărbați) care nu au alte responsabilități permanente în cadrul Comitetului (22) și care constituie Comitetul consultativ.
3. La cererea personală a unui membru, Comitetul consultativ îi prezintă, în mod confidențial și în termen de treizeci de zile calendaristice, orientări cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor prezentului cod de conduită. Membrul respectiv se poate baza pe aceste orientări.
4. La cererea președintelui, Comitetul consultativ evaluează, de asemenea, cazurile în care există suspiciuni de încălcare a prezentului cod de conduită și îl consiliază pe președinte în privința eventualelor măsuri care trebuie luate.
Articolul 8
Procedura în caz de eventuale încălcări ale codului de conduită
1. Cu respectarea prezumției de nevinovăție și a protecției victimelor, în cazul în care există motive de suspiciune că un membru a încălcat prezentul cod de conduită, președintele îi informează în scris pe membrii implicați și sesizează de îndată Comitetul consultativ (23).
2. Comitetul consultativ examinează circumstanțele presupusei încălcări și îi audiază pe membrii în cauză în deplină confidențialitate. Pe baza concluziilor cercetării sale, el îi adresează președintelui Comitetului o recomandare cu privire la o eventuală decizie.
3. Ținând seama de recomandările Comitetului consultativ și după ce l-a invitat pe membrul în cauză să prezinte observații în scris, președintele Comitetului se consultă cu Președinția extinsă și, ulterior, solicită Biroului să adopte o decizie cu privire la măsurile care ar putea fi luate, astfel cum se prevede în Statutul membrilor și în regulamentul de procedură al Comitetului. În funcție de gradul de gravitate al comportamentului membrului, se pot aplica următoarele sancțiuni: — avertisment scris; — menționarea avertismentului scris în procesul-verbal al ședinței Biroului și, după caz, al sesiunii plenare; — suspendarea temporară a membrului din calitatea de raportor, președinte și membru al unui grup de studiu, de la participarea la misiuni și ședințe extraordinare.
Articolul 9
Aplicarea codului
Președintele veghează la respectarea de către membri a prezentului cod de conduită. În cazul unor dificultăți în ce privește aplicarea, președintele consultă președinția extinsă, apoi solicită Biroului să adopte o decizie.
Articolul 10
Intrarea în vigoare
Prezentul cod de conduită intră în vigoare odată cu adoptarea sa de către Adunarea Plenară a Comitetului.