Decizie 2019/1310 · CELEX 32019D1310

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1310 a Comisiei din 31 iulie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea Rezervei europene de protecție civilă și a rescEU [notificată cu numărul C(2019) 5614] (Text cu relevanță pentru SEE.)

Data act: 31.07.2019
Intrare in vigoare: 02.08.2019
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2019_204_R_0019
Status: Inactiv

ajutor al UE ajutor pentru victimele dezastrelor apărare civilă asistență de urgență cooperare europeană dezastru natural dezastru provocat de om

Recitale

(1) Mecanismul Uniunii respectă responsabilitatea principală a statelor membre pentru prevenirea, pregătirea pentru dezastrele naturale și pentru cele provocate de om și răspunsul la acestea și promovează, totodată, solidaritatea și cooperarea între statele membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și, respectiv, cu articolul 196 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2) Prin adoptarea Deciziei (UE) 2019/420 a Parlamentului European și a Consiliului (2), mecanismul Uniunii a fost consolidat prin creșterea sprijinului financiar al Uniunii pentru Rezerva europeană de protecție civilă și prin instituirea rescEU.

(3) În conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (c) din Decizia nr. 1313/2013/UE, capacitățile de răspuns care beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii pentru costurile de adaptare trebuie puse la dispoziție ca parte a Rezervei europene de protecție civilă pentru o perioadă minimă legată de finanțarea primită și care variază între 3 și 10 ani, începând de la data disponibilității lor efective. Perioadele exacte de angajament ar trebui specificate pentru a garanta securitatea juridică.

(4) rescEU ar trebui să ofere asistență în situații covârșitoare, în care capacitățile globale existente la nivel național și cele angajate de statele membre în cadrul Rezervei europene de protecție civilă nu sunt suficiente pentru a asigura un răspuns eficace în fața dezastrelor. Pentru a se asigura punerea efectivă în aplicare a rescEU, ar trebui să fie adoptate norme privind înființarea, gestionarea și menținerea capacităților rescEU.

(5) Capacitățile rescEU sunt puse la dispoziție pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii. În urma unei solicitări de asistență transmise prin intermediul Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC), Comisia, în strânsă coordonare cu statul membru solicitant și cu statul membru care deține sau care ia capacitatea rescEU în chirie ori în leasing, trebuie să decidă cu privire la trimiterea pe teren a capacității respective. Ar trebui prevăzute criterii pentru deciziile de trimitere pe teren, precum și proceduri operaționale relevante pentru a asigura un proces decizional eficace și transparent. De asemenea, ar trebui prevăzute criterii pentru luarea deciziilor de trimitere pe teren în cazul unor solicitări divergente privind utilizarea capacităților rescEU.

(6) Capacitățile rescEU pot fi utilizate în scopuri naționale atunci când nu sunt utilizate sau necesare pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii. Pentru a garanta disponibilitatea și pregătirea capacităților rescEU pentru a fi trimise pe teren în cadrul mecanismului Uniunii în intervalul de timp prevăzut de cerințele de calitate pentru fiecare tip de capacitate rescEU, ar trebui să se stabilească norme adecvate pentru utilizarea lor la nivel național.

(7) Atunci când capacitățile rescEU sunt utilizate în scopuri naționale, statele membre ar trebui să informeze Comisia. În cazul utilizării la nivel național a capacităților rescEU, sistemul de notificare ar trebui să fie simplu și eficace.

(8) Pentru a se asigura eficiența operațională, ar trebui stabilite norme clare pentru demobilizarea și retragerea capacităților rescEU.

(9) În conformitate cu articolul 12 alineatul (10) din Decizia nr. 1313/2013/UE, statele membre pot refuza, în anumite cazuri, să trimită pe teren personal care să opereze capacități rescEU în afara Uniunii. Ar trebui prevăzute norme care să reglementeze aceste cazuri specifice.

(10) Odată cu adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 a Comisiei (3), capacitățile de combatere aeriană a incendiilor forestiere au fost definite drept capacități rescEU. Pentru a acorda asistență financiară din partea Uniunii pentru dezvoltarea unor astfel de capacități în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Decizia nr. 1313/2013/UE, ar trebui definite costurile totale estimate ale acestora. Costurile totale estimate ar trebui să fie calculate ținând seama de categoriile de costuri eligibile prevăzute în anexa IA la Decizia nr. 1313/2013/UE.

(11) Pentru a reduce timpii de trimitere pe teren și a îmbunătăți securitatea juridică, ar trebui clarificați termenii și condițiile referitoare la găzduirea și operarea capacităților rescEU. Aceste condiții ar trebui să constituie baza contractelor operaționale dintre Comisie și statele membre.

(12) Pentru a asigura vizibilitatea Uniunii atunci când sunt trimise pe teren capacitățile rescEU și pentru a asigura condiții uniforme atunci când se pune în aplicare articolul 20a din Decizia nr. 1313/2013/UE, prezenta decizie ar trebui să prevadă norme privind modalitățile adecvate de vizibilitate.

(13) Capacitățile rescEU ar trebui să fie înregistrate, certificate și întreținute în mod corespunzător de către statele membre, în conformitate cu reglementările naționale și internaționale existente. De asemenea, procesul de certificare a mecanismului Uniunii ar trebui să fie finalizat.

(14) Odată cu intrarea în vigoare la 21 martie 2019 a Deciziei (UE) 2019/420, Uniunea poate acorda, de acum înainte, asistență financiară pentru costurile operaționale. Prin urmare, este necesară prevederea de norme și proceduri care să permită statelor membre să solicite o astfel de asistență.

(15) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 33 alineatul (1) din Decizia nr. 1313/2013/UE,

Articolul 1

Obiectul

Prezenta decizie stabilește normele de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE în ceea ce privește: (a) angajarea în cadrul Rezervei europene de protecție civilă a capacităților care beneficiază de finanțare pentru costurile de adaptare; (b) criteriile pentru deciziile de trimitere pe teren privind capacitățile rescEU, inclusiv în cazul unor solicitări divergente; (c) criteriile pentru deciziile de demobilizare și retragere; (d) utilizarea la nivel național a capacităților rescEU; (e) refuzul de a trimite personal pe teren în afara Uniunii; (f) conținutul general al contractelor operaționale; (g) cerințele de vizibilitate pentru utilizarea capacităților rescEU; (h) certificarea și înregistrarea capacităților rescEU; (i) costurile totale estimate ale capacităților rescEU de combatere aeriană a incendiilor forestiere și (j) modalitățile de solicitare a asistenței financiare pentru costurile operaționale.

Articolul 2

Angajarea în cadrul Rezervei europene de protecție civilă a capacităților care beneficiază de finanțare pentru costurile de adaptare

(1) Statele membre care primesc sprijin financiar din partea Uniunii pentru costurile de adaptare a capacităților în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (c) din Decizia nr. 1313/2013/UE angajează capacitățile respective în cadrul Rezervei europene de protecție civilă pentru diferite perioade minime, pe baza cuantumului total al finanțării primite. Perioadele minime se stabilesc după cum urmează: (a) o perioadă minimă de 3 ani pentru capacitățile care primesc până la 300 000 EUR sprijin financiar din partea Uniunii; (b) o perioadă minimă de 5 ani pentru capacitățile care primesc între 300 001 EUR și 1 000 000 EUR sprijin financiar din partea Uniunii; (c) o perioadă minimă de 7 ani pentru capacitățile care primesc între 1 000 001 EUR și 2 000 000 EUR sprijin financiar din partea Uniunii; (d) o perioadă minimă de 10 ani pentru capacitățile care primesc peste 2 000 000 EUR sprijin financiar din partea Uniunii. (2) În cazul în care durata de viață economică a unei capacități este mai scurtă decât perioada minimă menționată la alineatul (1), perioada minimă se stabilește pe baza duratei de viață economică. (3) Comisia poate conveni, prin intermediul ERCC, să pună capăt perioadei minime menționate la alineatul (1) în legătură cu o anumită capacitate, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător de către un stat membru.

Articolul 3

Criterii pentru deciziile de trimitere pe teren privind capacitățile rescEU

(1) La primirea unei cereri de asistență, ERCC evaluează dacă sunt suficiente capacitățile existente oferite de statele membre prin intermediul mecanismului Uniunii și cele angajate în prealabil în cadrul Rezervei europene de protecție civilă astfel încât să se asigure un răspuns eficace la cererea respectivă. În cazul în care nu se poate asigura un răspuns eficace, Comisia, prin intermediul ERCC, decide trimiterea pe teren a capacităților rescEU în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (6) din Decizia nr. 1313/2013/UE. (2) Decizia de trimitere pe teren a capacităților rescEU ține seama de următoarele criterii specifice: (a) situația operațională în statele membre, precum și potențialele riscuri de dezastre; (b) caracterul adecvat și oportun al capacităților rescEU de a răspunde la dezastrul respectiv; (c) localizarea geografică a capacităților rescEU, inclusiv durata estimată a transportului către zona afectată; (d) alte criterii relevante, inclusiv termenii și condițiile capacităților rescEU, astfel cum sunt prevăzute în contractele operaționale. (3) În cazul unor solicitări de asistență divergente, atunci când se decide asupra trimiterii pe teren a capacităților rescEU, se iau în considerare următoarele criterii suplimentare: (a) riscurile preconizate pentru viețile omenești; (b) riscurile preconizate pentru infrastructura critică, astfel cum este definită la articolul 2 litera (a) din Directiva 2008/114/CE a Consiliului (4), indiferent dacă aceasta este situată în interiorul sau în afara Uniunii; (c) impactul preconizat al dezastrelor, inclusiv impactul asupra mediului; (d) nevoile identificate de ERCC, precum și planurile de trimitere pe teren existente; (e) riscul potențial de răspândire a dezastrelor; (f) efectele socioeconomice; (g) declanșarea clauzei de solidaritate în temeiul articolului 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; (h) alți factori operaționali relevanți.

Articolul 4

Criterii pentru deciziile de demobilizare și retragere

(1) Capacitățile rescEU sunt demobilizate în următoarele cazuri: (a) la primirea unei notificări prealabile închiderii în CECIS; sau (b) în cazul în care se ia o decizie de retragere în conformitate cu alineatul (2). (2) Decizia de a retrage o capacitate rescEU este luată de Comisie prin intermediul ERCC, în cazul în care există o nevoie operațională mai mare pentru capacitatea respectivă în altă parte sau în cazul în care nevoile de pe teren nu mai justifică utilizarea acesteia. Decizia este luată în strânsă coordonare cu statul membru care găzduiește capacitatea rescEU și statul membru (statele membre) care solicită asistența, precum și, după caz, cu țările terțe sau cu organizațiile internaționale. (3) În scopul luării deciziei menționate la alineatul (2), Comisia ia în considerare, printre altele, criteriile enumerate la articolul 3 alineatele (2) și (3).

Articolul 5

Utilizarea la nivel național a capacităților rescEU

(1) Statele membre care utilizează capacitățile rescEU în scopuri naționale asigură: (a) disponibilitatea și pregătirea pentru operațiuni în cadrul mecanismului Uniunii în termenul prevăzut în cerințele de calitate relevante, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel cu Comisia; (b) egalitatea de tratament a capacităților rescEU și a altor capacități naționale în ceea ce privește întreținerea adecvată, depozitarea, asigurarea, personalul alocat și alte activități relevante de gestionare și de întreținere; (c) reparația rapidă în caz de avarie. (2) Prin intermediul ERCC, statele membre transmit Comisiei notificări cu privire utilizarea la nivel național a capacităților rescEU și prezintă un raport în urma utilizării acestora. (3) În cazul în care utilizarea la nivel național a capacităților rescEU influențează disponibilitatea acestora, astfel cum se prevede la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol, statele membre trebuie să obțină, înainte de trimiterea pe teren, acordul Comisiei prin intermediul ERCC. Statele membre asigură disponibilitatea în cel mai scurt timp posibil, în cazul în care capacitățile rescEU în cauză sunt necesare pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii.

Articolul 6

Refuzul de a trimite personal pe teren în afara Uniunii

(1) În cazul în care o decizie de trimitere pe teren a capacităților rescEU în afara Uniunii a fost luată în conformitate cu articolul 12 alineatul (10) din Decizia nr. 1313/2013/UE, statele membre pot refuza trimiterea pe teren a personalului lor în următoarele cazuri: (a) în cazul în care au fost rupte relațiile diplomatice dintre statul membru în cauză și țara terță solicitantă; (b) în cazul unui conflict armat, al amenințării unui conflict armat sau al altor motive serioase echivalente care ar duce la periclitarea siguranței și securității personalului și ar împiedica statul membru în cauză să își îndeplinească obligația de diligență. (2) Statul membru care refuză trimiterea pe teren a personalului său informează de îndată Comisia și îi furnizează o justificare motivată.

Articolul 7

Conținutul general al contractelor operaționale

Contractele operaționale menționate la articolul 12 alineatul (5) din Decizia nr. 1313/2013/UE trebuie, printre altele: (a) să precizeze natura entității care găzduiește capacitatea rescEU; (b) să precizeze locurile în care sunt găzduite capacitățile rescEU; (c) să furnizeze informații privind logistica și asigurările relevante; (d) să descrie procesul național de luare a deciziilor pentru asigurarea disponibilității și a pregătirii capacităților rescEU pentru operațiunile din cadrul mecanismului Uniunii în termenul prevăzut în cerințele de calitate relevante; (e) să conțină informații actualizate privind personalul, inclusiv termenii și condițiile de încadrare în muncă, contractele de asigurare, formarea, precum și o descriere a măsurilor care au fost luate pentru a garanta detașarea sa internațională; (f) să includă un plan de lucru privind întreținerea; (g) să prevadă cerințe de raportare specifice; (h) să prevadă cerințe de vizibilitate pentru Uniune, astfel cum se menționează la articolul 20a din Decizia nr. 1313/2013/UE.

Articolul 8

Modalități de vizibilitate pentru utilizarea capacităților rescEU

În cazul în care capacitățile rescEU sunt utilizate pentru operațiuni de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii, se asigură o vizibilitate adecvată a Uniunii de către statul membru care găzduiește capacitatea rescEU și statul membru care solicită asistență, în conformitate cu articolul 20a din Decizia nr. 1313/2013/UE.

Articolul 9

Răspunderea și despăgubirea pentru daune

Statele membre se abțin de la depunerea oricărei plângeri împotriva Comisiei pentru daunele care rezultă din intervențiile de asistență efectuate în cadrul mecanismului Uniunii sau pentru consecințele care rezultă din netrimiterea pe teren, demobilizarea sau retragerea capacităților rescEU furnizate în cadrul mecanismului Uniunii și conform prezentei decizii, cu excepția cazului în care se dovedește că acestea sunt rezultatul unei fraude sau al unei abateri grave.

Articolul 10

Normele de certificare și de înregistrare

(1) Statele membre asigură certificarea și înregistrarea capacităților rescEU în conformitate cu normele și reglementările aplicabile la nivel național și internațional. (2) În cazul în care capacitățile rescEU sunt multifuncționale, certificarea și înregistrarea se realizează în mod corespunzător. (3) Statele membre certifică capacitățile rescEU în cadrul procesului de certificare al mecanismului Uniunii cât mai curând posibil și în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din Decizia nr. 1313/2013/UE și cu capitolul 5 din Decizia de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei (5). Capacitățile rescEU pentru care procesul de certificare al Uniunii este în curs de finalizare pot fi trimise pe teren în conformitate cu articolul 3.

Articolul 11

Costurile totale estimate ale capacităților de combatere aeriană a incendiilor forestiere ale rescEU

(1) Categoriile de costuri menționate la punctele 1-6 și punctul 8 din anexa IA la Decizia nr. 1313/2013/UE se iau în considerare la calcularea costului total estimat al capacităților de combatere aeriană a incendiilor forestiere ale rescEU. (2) Costurile din cadrul categoriei de costuri legate de echipamente menționate la punctul 1 din anexa IA la Decizia nr. 1313/2013/UE pentru capacitățile de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul avioanelor se calculează pe baza prețurilor pieței aplicabile atunci când capacitățile sunt achiziționate, închiriate sau luate în leasing în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Decizia nr. 1313/2013/UE. În cazul în care statele membre achiziționează, închiriază sau iau în leasing capacități rescEU, acestea furnizează Comisiei dovezi documentate ale prețurilor practicate în mod real de pe piață. Costurile din cadrul categoriei de costuri legate de echipamente menționate la punctul 1 din anexa IA la Decizia nr. 1313/2013/UE pentru capacitățile de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul elicopterelor se calculează pe baza prețurilor pieței aplicabile atunci când capacitățile sunt achiziționate, închiriate sau luate în leasing în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Decizia nr. 1313/2013/UE. În cazul în care statele membre achiziționează, închiriază sau iau în leasing capacități rescEU, acestea furnizează Comisiei dovezi documentate ale prețurilor practicate în mod real de pe piață. (3) Costurile din cadrul categoriilor de costuri menționate la punctele 2-6 și la punctul 8 din anexa IA la Decizia nr. 1313/2013/UE pentru capacitățile de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul avioanelor se calculează cel puțin o dată pe parcursul fiecărui cadru financiar multianual începând cu perioada 2014-2020, luând în considerare informațiile de care dispune Comisia, inclusiv inflația și calculele costurilor efectuate în scopul finanțării capacităților naționale în conformitate cu articolul 35 din Decizia nr. 1313/2013/UE. Aceste costuri sunt utilizate de Comisie în scopul acordării de asistență financiară anuală. Costurile din cadrul categoriilor de costuri menționate la punctele 2-6 și la punctul 8 din anexa IA la Decizia nr. 1313/2013/UE pentru capacitățile de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul elicopterelor se calculează cel puțin o dată pe parcursul fiecărui cadru financiar multianual începând cu perioada 2014-2020, luând în considerare informațiile de care dispune Comisia, inclusiv inflația și calculele costurilor efectuate în scopul finanțării capacităților naționale în conformitate cu articolul 35 din Decizia nr. 1313/2013/UE. Aceste costuri sunt utilizate de Comisie în scopul acordării de asistență financiară anuală.

Articolul 12

Costurile operaționale eligibile

(1) Costurile operaționale menționate la articolul 23 alineatele (2), (4b) și (4c) din Decizia nr. 1313/2013/UE includ toate costurile de funcționare ale unei capacități pe parcursul unei operațiuni, care sunt necesare pentru ca aceasta să devină eficace din punct de vedere operațional. Aceste costuri pot include, după caz, costurile legate de personal, de transportul internațional și local, de logistică, de consumabile și de furnituri, de întreținere, precum și alte costuri necesare pentru a asigura utilizarea eficace a acestor capacități. (2) Costurile menționate la alineatul (1) nu sunt eligibile pentru finanțare în cazul în care sunt acoperite prin intermediul sprijinului națiunii gazdă (Host Nation Support), în temeiul articolului 39 din Decizia de punere în aplicare 2014/762/UE sau în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570, sau în cazul în care sunt finanțate prin intermediul altor instrumente financiare ale Uniunii. (3) Procedurile de solicitare a sprijinului pentru transport prevăzute la articolul 48, articolul 49 alineatele (1) și (3), articolul 51, articolul 53 și în anexa VIII la Decizia de punere în aplicare 2014/762/UE se aplică mutatis mutandis solicitărilor de asistență financiară pentru costurile operaționale până când acestea sunt înlocuite, după caz.

Articolul 13

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.