Articolul text
Text integral
(2019/C 281/03) COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 50 alineatul (2) litera (a) coroborat cu articolul 53 alineatul (2), întrucât: DECIDE: Cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei, inclusiv documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” (DOP), figurează în anexa la prezenta decizie. În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție față de modificarea menționată la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 „OLIVES NOIRES DE LA VALLÉE DES BAUX-DE-PROVENCE” Nr. UE: PDO-FR-0052-AM01 – 16.8.2017 DOP ( X ) IGP ( ) 1. Grupul solicitant și interesul legitim „Syndicat AOP Huile d’Olive et Olives de la Vallée des Baux-de-Provence” (SIOVB), o asociație profesională reglementată de Codul muncii, este alcătuită din producători de măsline, producători de măsline de masă și producători de ulei de măsline (aproximativ 1 100 de operatori). Asociația are un interes legitim să depună cererea. 2. Statul membru sau țara terță Franța 3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor) 4. Tipul modificării (modificărilor) 5. Modificare (modificări) Descrierea produsului Descrierea produsului „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” a fost modificată și completată în caietul de sarcini și în documentul unic (care înlocuiește vechea fișă rezumat). Formularea completă inițială de mai jos: „Produsul «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» provine exclusiv din soiul Grossane. Este un fruct de dimensiuni mari, scurt, turtit la bază, cu o pulpă bogată și savuroasă.” se înlocuiește cu următoarea formulare: „Produsul «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» desemnează măslinele negre de masă. Produsul «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» provine exclusiv din soiul Grossane. Este un fruct de dimensiuni mari, scurt, turtit la bază, cu o pulpă bogată și savuroasă. Aceste măsline sunt întregi, nu sunt sparte sau despicate și nici aromatizate. Ele prezintă una sau mai multe dintre aromele de mai jos: trufă, mânătărci, pâine cu drojdie, turtă dulce, vin roșu. Poate fi prezent un ușor gust amar. Loturile de măsline sunt omogene și sunt alcătuite în proporție de maximum 5 % din fructe al căror calibru corespunde unui număr de peste 42 de fructe pe hectogram și în proporție de maximum 5 % din fructe al căror calibru corespunde unui număr mai mic de 20 de fructe pe hectogram.” Așadar, au fost adăugate elemente descriptive pentru o caracterizare mai bună a produsului prin precizarea că este vorba despre măsline de masă, precum și pentru o caracterizare mai bună a măslinelor în ceea ce privește standardul Codex pentru măslinele de masă. De asemenea, introducerea descrierii organoleptice permite precizarea caracteristicilor specifice ale măslinelor, care le diferențiază de alte măsline negre de masă. În cele din urmă, adăugarea definiției calibrului permite o mai bună definire a caracteristicii „de dimensiuni mari și scurt” a măslinelor menționată inițial. În plus, doar în documentul unic se adaugă la această rubrică și descrierea următoarelor moduri de prezentare a măslinelor (care figurează la rubrica „Metoda de producție” din caietul de sarcini): „Există două metode de preparare: Aria geografică Definirea ariei geografice a produsului „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” este modificată în caietul de sarcini și în documentul unic (vechea „fișă rezumat”). Astfel, următorul text inițial din caietul de sarcini și din fișa rezumat: „Aria geografică delimitată a măslinelor cu denumirea de origine controlată «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» este situată în interiorul următoarelor comune din departamentul Bouches-du-Rhône: Arles, Aureille, Les Baux-de-Provence, Eygalières, Eyguières, Fontvieille, Lamanon, Maussane-les-Alpilles, Mouries, Le Paradou, Saint-Martin de Crau, Orgon, Saint-Etienne du Grès, Saint-Rémy de Provence, Senas, Tarascon.” se înlocuiește cu următoarele texte: — în documentul unic (punctul 4): „Aria geografică este situată în interiorul teritoriului următoarelor comune din departamentul Bouches-du-Rhône: Comune incluse în totalitate: Les Baux-de-Provence, Maussane-les-Alpilles, Paradou. Comune incluse parțial: Arles, Aureille, Eygalières, Eyguières, Fontvieille, Lamanon, Mas-Blanc-des-Alpilles, Mouriès, Orgon, Saint-Etienne-du-Grès, Saint-Martin-de-Crau, Saint-Rémy-de-Provence, Sénas, Tarascon.” — în caietul de sarcini: „Toate operațiunile, de la producerea măslinelor până la transformarea lor în măsline negre de masă, trebuie efectuate în aria geografică delimitată situată în interiorul teritoriului următoarelor comune din departamentul Bouches-du-Rhône: Comune incluse în totalitate: Les Baux-de-Provence, Maussane-les-Alpilles, Le Paradou. Comune incluse parțial: Arles, Aureille, Eygalières, Eyguières, Fontvieille, Lamanon, Mas-Blanc-des-Alpilles, Mouriès, Orgon, Saint-Etienne-du-Grès, Saint-Martin-de-Crau, Saint-Rémy-de-Provence, Sénas, Tarascon. La primăria fiecăreia dintre comunele interesate a fost depus un document cartografic care definește limitele ariei geografice, astfel cum a fost aprobată de comitetul național responsabil cu produsele agroalimentare din cadrul Institutului național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité – INAO), cu ocazia reuniunii sale din 20 iunie 2013, la propunerea comisiei de experți numite în acest scop.” Perimetrul ariei geografice este extins la părți de comune deja cuprinse în aria geografică, precum și la o nouă comună învecinată, și anume „Mas-Blanc-des-Alpilles” (parțial). Aceste adăugiri privesc toate comunele din aria geografică, cu excepția comunei „Les Baux-de-Provence”, care este deja inclusă în totalitate în aria geografică. Aceste părți de comune adăugate în perimetrul ariei geografice răspund acelorași criterii geologice, pedologice, climatice și florale de delimitare precum restul ariei care beneficiază de denumirea de origine. Această delimitare permite, de asemenea, includerea unui nou producător de măsline de masă în denumirea de origine. Se adaugă data aprobării acestei delimitări (20 iunie 2013), ca urmare a deciziei luate de comitetul național responsabil pentru produsele agroalimentare din cadrul INAO, care are competența de a aproba revizuirea unei arii geografice la nivel național. În plus, următorul text inițial din caietul de sarcini și din fișa rezumat: „Măslinele negre trebuie recoltate în livezi identificate, situate în aria de producție delimitată” nu este reluat în documentul unic care înlocuiește fișa rezumat și este modificat în caietul de sarcini. Se adaugă, în plus, faptul că măslinele provin din măsline recoltate de pe parcele identificate conform modalităților descrise. Astfel, în caietul de sarcini se adaugă următoare formulare: „Măslinele negre provin din măsline recoltate de pe parcele identificate, situate în aria de producție definită mai sus. Parcelele sunt identificate pe baza criteriilor legate de locurile de amplasare a parcelelor, stabilite de comitetul național responsabil cu produsele agroalimentare din cadrul INAO cu ocazia reuniunii sale din 21 februarie 2013, după obținerea avizului comisiei de experți numite în acest scop de către comitetul național respectiv. Orice producător care dorește să identifice o parcelă transmite o cerere în acest sens serviciilor din cadrul INAO, cu ajutorul unui formular care este conform cu modelul aprobat de directorul INAO, înainte de data de 31 mai care precede prima recoltă de măsline cu denumire de origine, și se angajează să respecte criteriile referitoare la locul de amplasare. Lista noilor parcele identificate se aprobă în fiecare an de către comitetul național competent din cadrul INAO, după obținerea avizului comisiei de experți menționate mai sus. Lista parcelelor identificate, precum și criteriile de identificare pot fi consultate contactând serviciile INAO și grupul vizat.” Această procedură permite structurilor de control să enumere toate parcelele adecvate pentru obținerea produsului cu denumire de origine pentru un anumit an. Este vorba despre date cartografice furnizate de Institutul național de informare geografică și forestieră (Institut national de l’information géographique et forestière – IGN), care pot fi transferate pe alte suporturi informatice, spre deosebire de hărțile cadastrale utilizate inițial. În conformitate cu procedurile naționale în vigoare, în cazul unei cereri de modificare a caietului de sarcini, comitetul național pentru denumirile de origine din sectorul laptelui, al produselor agroalimentare și al silviculturii din cadrul Institutului național pentru origine și calitate (INAO) are competența de a se pronunța cu privire la cerere, înainte de transmiterea acesteia către Comisia Europeană. Cu toate acestea, modificarea nu se aplică decât după ce este înregistrată la nivel european. Dovada originii Se elimină textul inițial următor din această rubrică a caietului de sarcini și a documentului unic (vechea fișă rezumat): „Alături de cereale și de vița-de-vie, măslinul a făcut întotdeauna parte din cele trei culturi esențiale din Provence. În regiunea Vallée des Baux-de-Provence, sectorul oleicol a ocupat întotdeauna o poziție predominantă, în pofida concurenței din partea importurilor și a abandonării cultivării măslinilor în favoarea grădinăritului ca urmare a construirii unor canale de irigație. În 1786, abatele Couture menționa, în tratatul său, că una dintre particularitățile regiunii Vallée des Baux-de-Provence consta în marea sa bogăție de soiuri de măsline. Acesta a făcut referire la cel puțin șase soiuri principale de măsline, printre care și soiul Grossane. Această bogăție de soiuri a făcut din regiunea Vallée des Baux-de-Provence una dintre cele mai înfloritoare zone în ceea ce privește prepararea măslinelor. Tradițiile seculare au permis întotdeauna consumul de măsline verzi sparte, de măsline verzi întregi și de măsline negre. Măslinele negre din Vallée des Baux-de-Provence provin din soiul Grossane, un soi de măsline care este cultivat doar în Vallée des Baux-de-Provence. De câțiva ani s-a început mecanizarea metodei de obținere a măslinelor, realizată mult timp în mod tradițional (prin înțeparea manuală a măslinelor). Denumite adesea și «măsline de Crăciun» din cauza sosirii cu întârziere (în cursul lunii decembrie) pe piața măslinelor de masă, măslinele negre din Vallée des Baux-de-Provence reprezintă de mult timp o sursă suplimentară de venit pentru agricultori în perioada cu activitate redusă (iarna).” Într-adevăr, având în vedere evoluțiile legislației și ale reglementărilor naționale, rubrica „Elemente care dovedesc că produsul este originar din aria geografică” din caietul de sarcini și din fișa rezumat [litera (d) „Dovada originii”], care conținea doar elemente privind „legătura cu locul de origine”, a fost modificată și regrupează în prezent doar dispoziții privind obligațiile de declarare și ținerea de registre privitoare la trasabilitatea produsului și la monitorizarea condițiilor de producție din caietul de sarcini. Prin urmare, au fost adăugate diferite paragrafe care înlocuiesc paragrafele anterioare referitoare la istoricul și la notorietatea produsului. Noua formulare propusă descrie documentele introduse pentru a permite monitorizarea și controlul produsului cu denumire de origine: declarația de identificare a operatorilor, declarația anuală privind lipsa intenției de a produce, integral sau parțial, produsul cu denumire de origine pentru un anumit an, registrul de cultură, registrele de manipulare a măslinelor (ca materie primă) și a măslinelor negre (produs finit), declarația anuală de recoltare a măslinelor, declarația anuală de prelucrare (cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „declarație de producție”) a măslinelor negre, declarația de introducere pe piață (cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „declarație de revendicare”) a măslinelor negre cu denumire de origine, declarația anuală privind stocurile de măsline negre cu denumire de origine. A fost adăugată, de asemenea, trimiterea la modalitățile de control. Examinarea analitică și organoleptică, prevăzută deja de caietul de sarcini înregistrat, este inclusă în procedura de control menționată. Paragraful are următoarea formulare: „Întreaga procedură este completată de examinări analitice și organoleptice efectuate prin eșantionare pe produsul finit pregătit pentru a fi ambalat sau deja ambalat, care permit asigurarea calității și a coerenței cu descrierea produsului definită la punctul 2 de mai sus.” Într-adevăr, scopul este de a efectua o scurtă descriere a naturii produsului și a sistemului de control al produsului pus în aplicare. Metoda de obținere — Densitatea de plantare: se adaugă normele privind densitatea de plantare. Astfel, se adaugă în caietul de sarcini faptul că: „Pentru orice plantare realizată după 27 august 1997, fiecare arbore dispune de o suprafață minimă de 24 de metri pătrați, suprafața respectivă fiind obținută prin înmulțirea celor două distanțe, cea dintre rânduri și cea dintre arbori. De asemenea, distanța minimă dintre arbori trebuie să fie de cel puțin 4 metri.” Aceste norme corespund practicilor locale obișnuite care garantează dezvoltarea optimă a arborelui. Acestea se aplică tuturor arborilor plantați după data recunoașterii denumirii de origine controlate pe teritoriul național. Normele permit asigurarea conformității cu normele privind densitatea de plantare recomandate pentru plantările viitoare. — Tăierea: se adaugă următoarea formulare în caietul de sarcini: „Măslinii fac obiectul tăierii cel puțin o dată la doi ani.” Tăierea, așa-zisă „de fructificare”, permite reglarea producției măslinului. Tăierile succesive îmbunătățesc recoltele. În general, tăierea are loc anual, dar ciclul de vegetație al măslinului se întinde pe o perioadă de doi ani. Prin urmare, în caietul de sarcini se recomandă să se efectueze cel puțin o tăiere din doi în doi ani. — Irigarea: se adaugă în caietul de sarcini următoarea dispoziție: „Irigarea în perioada de vegetație a măslinului este autorizată până la data recoltării stabilită anual pentru denumirea de origine.” S-a decis să se limiteze irigarea la data începerii recoltării, stabilită anual pentru denumirea de origine. Această dată corespunde practicilor obișnuite. Ea permite autorizarea irigării arborilor dacă acest lucru este necesar, în caz de secetă persistentă, pentru a evita un stres hidric prea mare care este dăunător arborelui în timpul perioadei de vegetație și care afectează calitatea fructelor. În schimb, pentru a păstra calitatea fructelor ajunse la maturitate evitând îmbibarea acestora cu apă, este preferabil să se oprească irigarea odată ce a început recoltarea. — Intrarea în producție a arborilor: Următorul text inițial din caietul de sarcini: „Beneficiul denumirii de origine controlate «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» nu poate fi acordat decât măslinelor recoltate din arbori cu o vârstă de cel puțin cinci ani” se înlocuiește cu următorul text: „Beneficiul denumirii de origine «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» nu se acordă decât măslinelor recoltate din arbori plantați pe parcelă de cel puțin cinci ani.” Într-adevăr, în scopul clarificării formulării, se adaugă faptul că vârsta de intrare în producție a arborilor vizați de denumirea de origine, stabilită la cinci ani, corespunde unei perioade de cinci ani de „plantare pe parcelă” (parcelă identificată cu denumire de origine). — Producția: producția maximă autorizată este modificată la 10 tone pe hectar, în loc de maximum 6 tone pe hectar. Formularea inițială din caietul de sarcini: „Producția la hectar nu trebuie să depășească șase tone de măsline pe hectar” se înlocuiește cu următoarea formulare: „Producția nu depășește 10 tone de măsline recoltate pe hectar oleicol, indiferent de destinația măslinelor. Producția este calculată pentru totalitatea parcelelor identificate ale exploatației care produc măsline destinate denumirilor de origine «Huile d’olive de la Vallée des Baux-de-Provence», «Olives cassées de la Vallée des Baux-de-Provence» și «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence».” Într-adevăr, măslinii din plantațiile recente intră în prezent în producție, iar producția acestor livezi de măslini se apropie de 8 până la 10 t/ha. De asemenea, livezile de măslini multiseculari sunt des întâlnite și, în acest caz, arborii prezintă o dezvoltare semnificativă a ramurilor și o producție de măsline în consecință. Profesionalizarea producătorilor și reamenajarea parcelelor contribuie, de asemenea, la optimizarea producției. În plus, a fost adăugat modul de calcul al producției pentru a se evita orice interpretare și pentru a se facilita controlul. Astfel, se adaugă faptul că producția este calculată în funcție de producția recoltată (și nu de producția totală a arborelui, care cuprinde măslinele căzute pe jos ce nu au fost colectate și nu beneficiază de denumire), indiferent de destinația măslinelor, pentru totalitatea parcelelor identificate ale exploatației care produc măsline destinate denumirilor de origine „Huile d’olive de la Vallée des Baux-de-Provence”, „Olives cassées de la Vallée des Baux-de-Provence” și „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence”. — Recoltarea măslinelor: sunt adăugate diferite dispoziții cu privire la recoltare pentru a se reglementa mai bine practicile și a se garanta calitatea măslinelor recoltate. Următoarea formulare inițială din caietul de sarcini: „Măslinele trebuie să fie recoltate la maturitate deplină, direct din arbore” este completată și modificată: În formularea inițială menționată mai sus „Măslinele trebuie să fie recoltate la maturitate deplină, direct din arbore”, se elimină conceptul de măsline „recoltate direct din arbore”. Aceasta se înlocuiește, la punctul 5.8, „Pregătirea”, din caietul de sarcini, prin interzicerea utilizării măslinelor căzute pe sol pentru prelucrare. Textul de înlocuire propus este următorul: „Nu se acceptă pentru prelucrare măslinele care prezintă semne de contact cu solul”. Formulată astfel, această măsură este mai relevantă și mai ușor de controlat. Următoarea formulare inițială din caietul de sarcini: „Măslinele sunt apoi depozitate în lăzi de tip grilaj și livrate producătorilor de măsline de masă în cel mult patruzeci și opt de ore de la recoltare” se înlocuiește cu următoarea formulare: „Măslinele sunt depozitate în lăzi de tip grilaj sau în boxpaleți. Apoi, în funcție de practicile locale, ele sunt livrate producătorilor de măsline de masă în cel mult patruzeci și opt de ore de la recoltare, în stare sanitară bună”. Într-adevăr, măslinele pot fi recoltate și în boxpaleți, nu numai în lăzi (de tip grilaj), deoarece acest tip de container nu afectează calitatea produsului. În plus, este necesar ca ele să fie livrate în stare sanitară bună producătorilor de măsline de masă. — Obținerea măslinelor negre: Următoarea formulare inițială din caietul de sarcini (și parțial din fișa rezumat): „Măslinele trebuie să aibă un calibru care corespunde unui număr maxim de 35 de fructe pe hectogram. Pentru a beneficia de denumirea de origine controlată «Olives noires de la Vallée de Baux-de-Provence», măslinele trebuie să fi fost calibrate și sortate înainte de preparare.” se modifică pentru a adăuga o toleranță referitoare la calibrare, care este deja inclusă în secțiunea „Descrierea produsului” din caietul de sarcini în vigoare. Astfel, formularea inițială se înlocuiește cu următorul text în caietul de sarcini (valorile de calibrare sunt menționate la punctul 3.2 din documentul unic): „Măslinele sunt calibrate și sortate înainte de preparare. Măslinele negre de masă au un calibru care corespunde unui număr maxim de 35 de fructe pe hectogram. Loturile sunt omogene și sunt alcătuite în proporție de maximum 5 % din fructe al căror calibru corespunde unui număr de peste 42 de fructe pe hectogram și în proporție de maximum 5 % din fructe al căror calibru corespunde unui număr mai mic de 20 de fructe pe hectogram.” În ceea ce privește sortarea măslinelor înainte de preparare, se adaugă următoarea dispoziție la caietul de sarcini: „Măslinele proaspete care prezintă următoarele defecte nu depășesc 5 % din măslinele utilizate: Măslinele cu viermi reprezintă mai puțin de 3 % din măslinele utilizate.” Este vorba de stabilirea criteriilor de sortare prin definirea defectelor măslinelor și a valorilor maxime admise. Astfel, în ceea ce privește metoda de preparare a măslinelor, următorul text inițial din caietul de sarcini și din fișa rezumat: „Măslinele trebuie să fie preparate de fabricile de conserve care sunt situate în aria de producție printr-una dintre următoarele metode: „Măslinele se prepară utilizând una dintre următoarele metode: Într-adevăr, în ceea ce privește măslinele înțepate, la care se adaugă sare, este eliminată obligativitatea utilizării sării fine deoarece și sarea grunjoasă este adecvată în acest scop, după cum o demonstrează testele efectuate de unii producători de măsline de masă, fără ca prin aceasta să fie modificate caracteristicile specifice ale produsului. În schimb, utilizarea sării de mare a devenit obligatorie pentru a se evita posibila utilizare a sării extrase din sol, care nu corespunde practicilor de prelucrare tradiționale. În plus, din motive de precizie, se adaugă faptul că densitatea saramurii este exprimată în grade Baumé. — Depozitarea măslinelor Următoarea formulare inițială din caietul de sarcini și din fișa rezumat: „Măslinele sunt conservate în saramură pe o perioadă de maximum trei luni.” este înlocuită, în caietul de sarcini și în documentul unic (la punctul 3.5), cu următoarea formulare: „Măslinele înțepate, la care se adaugă sare sunt conservate la o temperatură cuprinsă între +2 °C și +4 °C pentru o perioadă de maximum 12 luni. Măslinele preparate în saramură sunt conservate în saramură la temperatura camerei pentru o perioadă de maximum 24 de luni.” Perioada maximă de păstrare a măslinelor în saramură este prelungită la 24 de luni în loc de 3 luni, deoarece această metodă de conservare permite o conservare pe termen lung fără alterarea produsului. În schimb, măslinele înțepate, la care se adaugă sare sunt mai sensibile. Prin urmare, se adaugă condițiile privind conservarea acestor măsline. Acestea nu pot fi conservate mai mult de 12 luni, iar temperatura trebuie să fie între +2 °C și +4 °C. Legătura cu aria geografică În caietul de sarcini, precum și în documentul unic (sau în vechea fișă rezumat), legătura a fost rescrisă în întregime. Este vorba, în principal, despre adăugiri care nu modifică baza legăturii de cauzalitate dintre particularitățile ariei geografice și caracteristicile specifice ale produsului descris inițial. Formulările inițiale următoare din fișa rezumat: „Aria geografică de producție Vallée des Baux-de-Provence este delimitată la nord de canalul Alpilles și la sud de canalul Craponne”, și din caietul de sarcini: „Aria geografică de producție Vallée des Baux-de-Provence este delimitată în mod clar la nord de canalul Alpilles și la sud de canalul Craponne.” sunt modificate ușor și înlocuite, în caietul de sarcini și în documentul unic, cu următoarea formulare: „Aria geografică face parte din masivul Alpilles, din marginile sale coluviale și din marginea de nord a câmpiei Crau.” Această actualizare se datorează ușoarei modificări a limitelor ariei geografice, întrucât canalul Alpilles și canalul Craponne nu mai constituie limitele ariei geografice. În plus, pentru a completa această descriere, se adaugă următoarele elemente: „Lanțul Alpilles (cu o altitudine maximă de 400 m) se întinde de la vest la est pe o distanță de aproximativ treizeci de kilometri, reunind dealurile calcaroase cele mai tipice din Provence, situate între fluviul Ron, râul Durance și câmpia Crau. Acest masiv formează lanțul cel mai vestic din anticlinalele provensale. Este un masiv erodat, cu relief pitoresc și coaste teșite, constând în principal în roci calcaroase din Cretacic și Jurasic în partea sa sudică.” precum și formularea inițială următoare din caietul de sarcini: „În zona de dealuri, solurile sunt calcaroase, puțin colorate și pietroase, cu o înaltă putere calorifică, o aerare și o permeabilitate foarte mare. Clima este mediteraneeană, cu veri calde și uscate, cu toamne și cu primăveri destul de umede și cu prezența caracteristică a «mistralului» (vânt din nord). Soiurile din Vallée des Baux-de-Provence sunt deosebit de adaptate la funcționarea acestor soluri. Datorită lanțului Alpilles, regiunea Vallée de Baux-de-Provence este mult mai puțin supusă vântului, înghețurilor de primăvară și mai ales ceții care afectează formarea măslinelor și favorizează anumite boli criptogamice.” sunt modificate și completate pentru a explica mai bine particularitățile ariei geografice. O parte din această formulare este inclusă în descrierea „legăturii de cauzalitate”, dar partea referitoare la descrierea climei, a solului și a soiurilor se elimină și se înlocuiește cu următoarele elemente (adăugiri în documentul unic și în caietul de sarcini): „Aria geografică prezintă următoarele caracteristici climatice: Solurile caracteristice ale ariei geografice sunt pietroase (fiind alcătuite din pietriș în procent de 40 % până la 80 %), calcaroase cu textură nisipos-lutoasă sau nisipos-lutos-argiloasă în masivul Alpilles și pe marginile coluviale. Marginea de nord a vechii câmpii Crau, care este cunoscută încă sub numele de «Crau d’Eyguières», prezintă soluri feruginoase roșii foarte pietroase (30-60 cm de pietriș silicios la suprafață), îmbogățite cu coluvii calcaroase produse de eroziunea coastelor sudice ale masivului Alpilles. Plantațiile de măslini din masivul Alpilles sunt situate în principal pe soluri pietroase și calcaroase, dezvoltate pe glacis-uri de piemont, pe depozite de «grèzes litées», pe coluviile mai mult sau mai puțin groase care umplu vâlcelele. Textura fracției fine este, în general, nisipos-lutoasă și, mai rar, nisipos-lutos-argiloasă. Conținutul de calcar total, care se situează, în medie, între 20 % și 30 %, poate ajunge la 40 %, iar conținutul de calcar activ depășește rareori 8 %. PH-ul solului variază între 8 și 8,5.” În plus, numai în caietul de sarcini, se adaugă următoarele elemente descriptive complementare privind clima, geologia și vegetația specifice ariei geografice: „Partea de vest a masivului este influențată de Valea Ronului, precipitațiile sunt mai semnificative, iar temperaturile sunt mai blânde și mai puțin propice înghețului iarna și primăvara. Partea de sud a piemontului, protejată de vântul rece mistral, permite recolte mai timpurii și este, de asemenea, mai însorită. Versanții expuși la nord primesc mai multe precipitații. În depresiuni și fundul văilor, condițiile microclimatice (o influență mai redusă a soarelui și adăpost împotriva vântului) asigură o anumită răcoare în timpul verii. Aceste caracteristici determină o floră și o faună specifice la nivelul bioclimei mediteraneene, în special ca urmare a adaptării acestora la perioadele lungi de secetă. Aria geografică este constituită dintr-un masiv erodat cu relief pitoresc, având la bază în principal formațiuni calcaroase și marne din Cretacicul inferior, precum și calcare dolomitice din Jurasic în partea sa sudică. Depozitele terțiare, de origine fluvială și lacustră și foarte eterogenă, alcătuite din calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri apar la suprafață pe sinclinalele de pe axa vest-est. În cuaternar, gelifracția rocilor calcaroase a jucat un rol important în masivul Alpilles și a dat naștere depozitelor de pietriș («grèzes») care se prelungesc sub colmatajele coluviale sau aluviale recente. Versanții sudici ai masivului Alpilles sunt limitați de marginea vechii câmpii Crau, caracterizată de aluviuni constituite din pietre rotunde calcaroase și cuarțit din vilafranchian, aduse de râul Durance, care a ajuns în valea Saint Pierre de Vence. Clima, împreună cu geomorfologia locului, explică în mare parte prezența diferitelor tipuri de vegetație din etajul mediteraneean, caracterizat prin pinul de Alep (Pinus halepensis) și stejarul de stâncă (Quercus ilex). Un adevărat punct de confluență biogeografică, teritoriul influențat în principal de clima mezo-mediteraneeană numără aproximativ 960 de specii de plante adaptate la secetă și la soluri calcaroase, dintre care 50 se află la marginea zonei de repartiție.” Următoarele formulări inițiale din caietul de sarcini: „Zona geografică reprezentată de lanțul Alpilles, cu soluri și climat specifice, prezența unor soiuri vechi și cu tradiție în această regiune, practicile de cultivare născute din experiența și munca agricultorilor fac din regiunea Vallée des Baux-de-Provence o zonă de predilecție pentru producția de măsline.” și din fișa rezumat: „Această zonă geografică cu soluri calcaroase și climat mediteraneean, prezența unor soiuri vechi și cu tradiție în această regiune, practicile de cultivare născute din experiența și munca agricultorilor fac din regiunea Vallée des Baux-de-Provence o zonă de predilecție pentru producția de măsline” sunt eliminate, deoarece informațiile pe care le conțin sunt reluate și dezvoltate în alte paragrafe ale acestei rubrici. Elementele următoare referitoare la factorii umani sunt adăugate în caietul de sarcini și în documentul unic: „Alături de cereale și de vița-de-vie, măslinul a făcut întotdeauna parte din cele trei culturi esențiale din Provence.” Doar în caietul de sarcini: „În regiunea Vallée des Baux-de-Provence, sectorul oleicol a ocupat întotdeauna o poziție predominantă, în pofida concurenței din partea importurilor și a abandonării cultivării măslinului în favoarea grădinăritului ca urmare a construirii unor canale de irigație.” În caietul de sarcini și în documentul unic: „În 1786, abatele Couture menționa, în tratatul său, că una dintre particularitățile regiunii Vallée des Baux-de-Provence consta în marea sa bogăție de soiuri de măsline. Acesta a făcut referire la cel puțin șase soiuri principale de măsline, printre care și soiul Grossane. Acest soi vechi și tradițional este singurul autorizat și utilizat în producția cu denumirea de origine «Olives noires de la Vallée de Baux-de-Provence». Această bogăție de soiuri a făcut din regiunea Vallée des Baux-de-Provence una dintre cele mai înfloritoare zone în ceea ce privește prepararea măslinelor. Tradițiile seculare au permis întotdeauna consumul de măsline negre întregi și de măsline verzi sparte. Producția de măsline de masă din soiul Grossane se regăsește aproape în exclusivitate în regiunea Vallée des Baux-de-Provence. Măslinele sunt recoltate când sunt negre sau când își schimbă culoarea. Măslinele negre se obțin printr-o metodă tradițională simplă: măslinele proaspăt recoltate sunt fie înțepate și presărate cu sare de mare, fie preparate în saramură.” Prin urmare, factorii umani au fost completați cu metoda tradițională de obținere. Elementele următoarele privind caracteristicile specifice ale produsului sunt adăugate în caietul de sarcini și în documentul unic: „Măslinele «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» sunt măsline de masă ale căror caracteristici specifice sunt legate de: Se adaugă în caietul de sarcini și în documentul unic elemente care descriu „legătura de cauzalitate” dintre particularitățile ariei geografice și caracteristicile specifice ale produsului: „În această zonă de dealuri, solurile calcaroase, puțin colorate și pietroase, prezintă o înaltă putere calorifică, o aerare și o permeabilitate mare, care favorizează producția oleicolă. Protejată de lanțul Alpilles, regiunea Vallée de Baux-de-Provence este puțin expusă la ceață, care afectează buna formare a măslinelor și favorizează bolile criptogamice. Regiunea Vallée des Baux-de-Provence constituie, prin urmare, o zonă de predilecție pentru producția de măsline. Caracteristicile climatice și pedologice ale ariei geografice explică, de asemenea, alegerea soiurilor folosite pentru «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence». Grossane este un soi adaptat perfect la solurile calcaroase, pietroase și puțin adânci, precum și la verile secetoase și la vânt. Fructele sunt utilizate, de asemenea, pentru denumirea de origine «Huile d'olive de la Vallée des Baux-de-Provence». Caracteristicile climatice ale ariei geografice permit așteptarea până când măslinele devin negre în mod natural pentru a le putea recolta (sau până când «își schimbă culoarea»). Prepararea tradițională a măslinelor, doar prin înțepare și sărare, sau prepararea lor în saramură (eventual, după ce au fost înțepate) după recoltare permite păstrarea caracteristicilor organoleptice specifice ale măslinelor.” Etichetarea Următoarele dispoziții inițiale din caietul de sarcini înregistrat și din fișa rezumat: „Etichetele măslinelor cu denumirea de origine controlată «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» trebuie să conțină: Aceste mențiuni sunt grupate în cadrul aceluiași câmp vizual pe aceeași etichetă. Ele sunt prezentate cu caractere clare, lizibile, indelebile și suficient de mari pentru a ieși în evidență pe fondul pe care sunt imprimate și pentru a se putea distinge clar de ansamblul altor indicații scrise și desene.” se înlocuiesc, în caietul de sarcini și în documentul unic, cu următoarele dispoziții: „În afara mențiunilor obligatorii prevăzute de legislația privind etichetarea și prezentarea produselor alimentare, etichetarea măslinelor care beneficiază de denumirea de origine «Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence» include următoarele: Aceste indicații sunt grupate în cadrul aceluiași câmp vizual și pe aceeași etichetă. Ele sunt prezentate cu caractere clare, lizibile, indelebile și suficient de mari pentru a ieși în evidență pe fondul pe care sunt imprimate și pentru ca aceste indicații să se poată distinge clar de ansamblul altor indicații scrise și desene”. Mențiunile de etichetare specifice denumirii au fost puse în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 prin eliminarea folosirii mențiunilor naționale care existau, și anume „DOC” sau „denumire de origine controlată”, și prin înlocuirea acestora cu mențiunile europene: mențiunea „denumire de origine protejată” sau „DOP”. Cerințe naționale Altele DOCUMENT UNIC „OLIVES NOIRES DE LA VALLÉE DES BAUX-DE-PROVENCE” Nr. UE: PDO-FR-0052-AM01 – 16.8.2017 DOP ( X ) IGP ( ) 1. Denumirea (denumirile) „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” 2. Statul membru sau țara terță Franța 3. Descrierea produsului agricol sau alimentar 3.1. Tipul de produs Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate 3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1 Produsul „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” desemnează măslinele negre de masă. Acestea provin exclusiv din soiul Grossane. Este un fruct de dimensiuni mari, scurt, turtit la bază, cu o pulpă bogată și savuroasă. Aceste măsline sunt întregi, nu sunt sparte sau despicate și nici aromatizate. Ele prezintă una sau mai multe dintre aromele de mai jos: trufă, mânătărci, pâine cu drojdie, turtă dulce, vin roșu. Poate fi prezent un ușor gust amar. Loturile de măsline sunt omogene și sunt alcătuite în proporție de maximum 5 % din fructe al căror calibru corespunde unui număr de peste 42 de fructe pe hectogram și în proporție de maximum 5 % din fructe al căror calibru corespunde unui număr mai mic de 20 de fructe pe hectogram. Există două metode de preparare: 3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate) Produsul „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” provine exclusiv din soiul de măsline Grossane. 3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată Toate operațiunile, de la producția de măsline până la obținerea măslinelor negre, se desfășoară în aria geografică delimitată. 3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată Măslinele înțepate, la care se adaugă sare sunt conservate la o temperatură cuprinsă între +2 °C și +4 °C pentru o perioadă de maximum 12 luni. Măslinele preparate în saramură sunt conservate în saramură la temperatura camerei pentru o perioadă de maximum 24 de luni. 3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată În afara mențiunilor obligatorii prevăzute de legislația privind etichetarea și prezentarea produselor alimentare, etichetarea măslinelor care beneficiază de denumirea de origine „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” include următoarele: Aceste indicații sunt grupate în cadrul aceluiași câmp vizual și pe aceeași etichetă. Ele sunt prezentate cu caractere clare, lizibile, indelebile și suficient de mari pentru a ieși în evidență pe fondul pe care sunt imprimate și pentru ca aceste indicații să se poată distinge clar de ansamblul altor indicații scrise și desene. 4. Delimitarea concisă a ariei geografice Aria geografică este situată în interiorul teritoriului următoarelor localități din departamentul Bouches-du-Rhône: Comune incluse în totalitate: Les Baux-de-Provence, Maussane-les-Alpilles, Paradou. Comune incluse parțial: Arles, Aureille, Eygalières, Eyguières, Fontvieille, Lamanon, Mas-Blanc-des-Alpilles, Mouriès, Orgon, Saint-Etienne-du-Grès, Saint-Martin-de-Crau, Saint-Rémy-de-Provence, Sénas, Tarascon. 5. Legătura cu aria geografică Aria geografică face parte din masivul Alpilles, din marginile sale coluviale și din marginea de nord a câmpiei Crau. Lanțul Alpilles (cu o altitudine maximă de 400 m) se întinde de la vest la est pe o distanță de aproximativ 30 de kilometri, reunind dealurile calcaroase cele mai tipice din Provence, situate între fluviul Ron, râul Durance și câmpia Crau. Acest masiv formează lanțul cel mai vestic din anticlinalele provensale. Este un masiv erodat, cu relief pitoresc și coaste teșite, constând în principal în roci calcaroase din Cretacic și Jurasic în partea sa sudică. Aria geografică prezintă următoarele caracteristici climatice: Solurile caracteristice ale ariei geografice sunt pietroase (fiind alcătuite din pietriș în procent de 40 % până la 80 %), calcaroase cu textură nisipos-lutoasă sau nisipos-lutos-argiloasă în masivul Alpilles și pe marginile coluviale. Marginea de nord a vechii câmpii Crau, care este cunoscută încă sub numele de „Crau d’Eyguières”, prezintă soluri feruginoase roșii foarte pietroase (30-60 cm de pietriș silicios la suprafață), îmbogățite cu coluvii calcaroase produse de eroziunea coastelor sudice ale masivului Alpilles. Plantațiile de măslini din masivul Alpilles sunt situate în principal pe soluri pietroase și calcaroase, dezvoltate pe glacis-uri de piemont, pe depozite de „grèzes litées”, pe coluviile mai mult sau mai puțin groase care umplu vâlcelele. Textura fracției fine este, în general, nisipos-lutoasă și, mai rar, nisipos-lutos-argiloasă. Conținutul de calcar total, care se situează, în medie, între 20 % și 30 %, poate ajunge până la 40 %, iar conținutul de calcar activ depășește rareori 8 %. PH-ul solului variază între 8 și 8,5. Alături de cereale și de vița-de-vie, măslinul a făcut întotdeauna parte din cele trei culturi esențiale din Provence. În 1786, abatele Couture menționa, în tratatul său, că una dintre particularitățile regiunii Vallée des Baux-de-Provence consta în marea sa bogăție de soiuri de măsline și că există cel puțin șase soiuri principale, dintre care soiul Grossane. Acest soi vechi și tradițional este singurul autorizat și utilizat pentru producția cu denumirea de origine „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence”. Această bogăție de soiuri a făcut din regiunea Vallée des Baux-de-Provence una dintre cele mai înfloritoare zone în ceea ce privește prepararea măslinelor. Tradițiile seculare au permis întotdeauna consumul de măsline negre întregi și de măsline verzi sparte. Producția de măsline negre de masă Grossane se regăsește aproape în exclusivitate în regiunea Vallée des Baux-de-Provence. Măslinele sunt recoltate când sunt negre sau când își schimbă culoarea. Măslinele negre se obțin printr-o metodă tradițională simplă: măslinele proaspăt recoltate sunt fie înțepate și presărate cu sare de mare, fie preparate în saramură. Măslinele „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence” sunt măsline de masă ale căror caracteristici specifice sunt legate de: În această zonă de dealuri, solurile calcaroase, puțin colorate și pietroase, prezintă o înaltă putere calorifică, o aerare și o permeabilitate mare, care favorizează producția de măsline. Protejată de lanțul Alpilles, regiunea Vallée des Baux-de-Provence este puțin expusă la ceață, care afectează formarea măslinelor și favorizează bolile criptogamice. Regiunea Vallée des Baux-de-Provence constituie, prin urmare, o zonă de predilecție pentru producția de măsline. Caracteristicile climatice și pedologice ale ariei geografice explică, de asemenea, alegerea soiurilor folosite pentru obținerea produsului „Olives noires de la Vallée des Baux-de-Provence”. Grossane este un soi adaptat perfect la solurile calcaroase, pietroase și puțin adânci, precum și la verile secetoase și la vânt. Fructele sunt utilizate, de asemenea, pentru denumirea de origine „Huile d'olive de la Vallée des Baux-de-Provence”. Caracteristicile climatice ale ariei geografice permit așteptarea până când măslinele devin negre în mod natural pentru a le putea recolta (sau până când „își schimbă culoarea”). Prepararea tradițională a măslinelor, doar prin înțepare și punere la sare, sau prepararea lor în saramură (eventual, după ce au fost înțepate) după recoltare permite păstrarea caracteristicilor organoleptice specifice ale măslinelor. Trimitere la publicarea caietului de sarcini [articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament] https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-92cd761e-5ace-4a0a-aff1-4bbae11edd9e