Articolul text
Text integral
(2019/C 279/04) COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 50 alineatul (2) litera (a) coroborat cu articolul 53 alineatul (2), întrucât: DECIDE: Cererea de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al produsului, menționată la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei, incluzând documentul unic modificat și trimiterea la publicarea caietului de sarcini relevant al produsului cu denumirea înregistrată „Bleu du Vercors-Sassenage” (DOP), figurează în anexa la prezenta decizie. În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție față de modificarea menționată la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 „BLEU DU VERCORS-SASSENAGE” Nr. UE: PDO-FR-0077-AM02 – 27.11.2017 DOP ( X ) IGP ( ) 1. Grupul solicitant și interesul legitim Grupul este format din operatorii produsului „Bleu du Vercors-Sassenage” (producători de lapte, fermieri, procesatori). Prin urmare, grupul este îndreptățit să prezinte cererea de modificare. 2. Statul membru sau țara terță Franța 3. Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor) 4. Tipul modificării (modificărilor) 5. Modificare (modificări) Rubrica „Descrierea produsului” Paragraful următor: „«Bleu du Vercors-Sassenage» este o brânză cu pastă cu mucegai, nepresată și nefiartă, sub formă de cilindru plat cu marginea exterioară convexă, cu diametrul de 27-30 cm, cu înălțimea cuprinsă între 7 și 9 cm, cu o greutate cuprinsă între 4 și 4,5 kg, maturată și a cărei crustă este acoperită de o floare fină alcătuită dintr-un ușor puf alb de tip mucegai care poate suporta o marmorare de culoare portocalie spre ivoriu de tip drojdii și bacterii de maturare.” se înlocuiește cu următorul text: „«Bleu du Vercors-Sassenage» este o brânză cu pastă cu mucegai, nepresată și nefiartă. Aceasta este fabricată din lapte de vacă crud sau tratat termic. Aceasta se prezintă sub formă de cilindru plat cu marginea exterioară convexă, cu diametrul de 27-30 cm, cu înălțimea cuprinsă între 7 și 9 cm. Greutatea sa este cuprinsă între 4 și 4,5 kg. Crusta sa este acoperită de o floare fină de culoare albă până la gri-albastru de tip mucegai care poate fi marcată de o marmorare de culoare portocalie spre ivoriu de tip drojdii și bacterii de maturare.” Fraza care indică faptul că brânza „Bleu du Vercors-Sassenage” este fabricată din lapte de vacă, eventual parțial degresat, prezentă în rubrica „Metoda de obținere” din caietul de sarcini în vigoare este mutată în rubrica „Descrierea produsului” și se precizează că laptele folosit este „crud sau tratat termic” deoarece acestea sunt date specifice brânzei în cauză. Descrierea crustei a fost completată pentru a îmbunătăți caracterizarea produsului. Se indică faptul că floarea de suprafață este de culoare albă până la gri-albastru (în funcție de tipul de floră de la suprafață), putând fi marcată (în loc de „care poate suporta”) de o marmorare portocalie. Descrierea „ușor puf” a fost retrasă. Acest lucru permite o mai bună reprezentare a diversității florei de suprafață, legată de condițiile naturale locale (flora din atelierele de maturare). Este rectificată o eroare referitoare la conținutul de materie grasă: este vorba despre un minim de 48 g de materie grasă/100 g de brânză (un conținut ridicat de materie grasă permite o dezvoltare optimă a aromelor brânzei) și nu de un maxim, astfel cum este indicat în caietul de sarcini în vigoare. Se adaugă următorul paragraf: „Brânza «Bleu du Vercors-Sassenage» are o pastă ivorie până la galben clar, fondantă și omogenă, care prezintă un mucegai albastru distribuit uniform. Pasta prezintă găuri de formă eterogenă, mai mici de 1 cm2, distribuite pe întreg volumul acesteia. «Bleu du Vercors-Sassenage» are un gust de mucegai dulce, fără un gust amar excesiv sau un exces de aciditate ori de sare. Aceasta este caracterizată în plus de un ușor gust de alună și de un miros de vegetație forestieră.” S-au adăugat astfel descriptori referitori la culoarea și textura pastei, precum și la dimensiunea găurilor și la gustul și aromele produsului, pe baza lucrărilor efectuate de Réseau Mixte Technologique „Fromages de Terroirs” cu privire la „Bleu du Vercors-Sassenage” și pe baza lucrărilor comisiei de examinare organoleptică (care intervine în controlul organoleptic al produsului de 20 de ani), cu scopul de a oferi o descriere precisă a produsului. În plus, durata minimă de maturare (21 de zile de la închegare) este reluată în această rubrică, deși figurează în alte rubrici din caietul de sarcini în vigoare. În sfârșit, se adaugă următorul paragraf: „«Bleu du Vercors-Sassenage» poate fi prezentată porționată consumatorului.” Această brânză poate fi prezentată întreagă, însă ca urmare a formei sale (între 4 și 4,5 kg), este cel mai frecvent prezentată porționată consumatorului. Aceste modificări au fost efectuate, de asemenea, în documentul unic (punctele 3.2 și 3.3). Rubrica „Aria geografică” Această rubrică este completată cu lista etapelor care trebuie să aibă loc în aria geografică: producția laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor, care sunt menționate în partea „Metoda de obținere a produsului” din caietul de sarcini în vigoare. Ortografia și prezentarea grafică a denumirilor comunelor sunt revizuite pentru a fi în acord cu terminologia oficială. Aria geografică este neschimbată, însă ca urmare a fuzionării a două comune din Isère (Autrans și Méaudre), lista comunelor include în prezent denumirea comunei apărute în urma fuziunii („Autrans-Méaudre-en-Vercors”), fiind vorba despre un număr de doar 13 comune din Isère (în loc de 14) în aria geografică. Această modificare operată în listă, ortografia și prezentarea grafică a comunelor se regăsește la punctul 4 din documentul unic. Rubrica „Dovada originii” Având în vedere evoluțiile legislative și de reglementare naționale, rubrica „Elemente care dovedesc că produsul este originar din aria geografică” a fost consolidată și cuprinde, în special, obligațiile referitoare la declarare și la ținerea de registre privind trasabilitatea produsului și monitorizarea condițiilor de producție. Aceste modificări sunt detaliate în continuare. Paragraful următor: „Fiecare producător de lapte, fiecare atelier de prelucrare și fiecare atelier de maturare completează o «declarație de aptitudine» înregistrată de serviciile INAO, care permite acestui organism să identifice toți operatorii.” se înlocuiește cu următorul text: „Orice operator care dorește să intervină integral sau parțial în producția de lapte, prelucrarea sau maturarea brânzei «Bleu du Vercors-Sassenage» trebuie să depună o declarație de identificare în care să-și descrie mijloacele de producție și care să conțină angajamentele sale. Aceasta este înregistrată de către grup. Orice operator poate adresa grupului, dacă este cazul, o declarație prealabilă de neintenție de producție pentru denumirea «Bleu du Vercors-Sassenage» care poate să se refere la toate mijloacele sale de producție sau doar la o parte din acestea, pentru anul calendaristic în curs.” „Declarația de identificare” a operatorilor înlocuiește „declarația de aptitudine” și este adresată grupului. Se adaugă o obligație de declarare privind întreruperea temporară a producției („declarație prealabilă de neintenție de producție”). Se elimină următorul paragraf: „Aceștia trebuie să țină la dispoziția INAO registrele și orice alte documente necesare pentru controlul originii, al calității și al condițiilor de producție a laptelui și a brânzeturilor.” Se adaugă elementele referitoare la „trasabilitatea” laptelui și a brânzeturilor și la modalitățile de „monitorizare a respectării condițiilor de producție” precizând obligația ținerii de registre pentru crescători și pentru producători. Aceste obligații vizează data-limită de prezentare a „declarației anuale de producție a laptelui” și a „declarației anuale de prelucrare și de maturare”. Se adaugă lista cu datele care trebuie înregistrate și puse la dispoziția serviciilor de control. Se adaugă elementele referitoare la „monitorizarea respectării condițiilor de producție”: se enumeră documentele care trebuie puse la dispoziția serviciilor de control de către crescători și de către unitățile de prelucrare. Paragraful următor: „În cadrul controlului efectuat cu privire la caracteristicile produsului cu denumire de origine, se realizează un test analitic și organoleptic cu scopul de a garanta calitatea și caracteristicile tipice ale produselor prezentate la control.” se înlocuiește cu următorul text: „În cadrul controlului efectuat cu privire la caracteristicile produsului cu denumire de origine, brânzeturile care au atins durata minimă de maturare fac obiectul unor prelevări periodice, prin sondaj, sub răspunderea serviciilor de control. Acestea sunt supuse unui test analitic și organoleptic al cărui scop este de a asigura calitatea și caracteristicile specifice ale produsului.” Această modificare permite precizarea modalităților de control cu privire la produs. Paragraful următor: „Toate brânzeturile comercializate sub numele de «denumire de origine controlată» trebuie să prezinte un semn de identificare care să permită recunoașterea atelierului de fabricație și trasabilitatea produsului.” se înlocuiește cu următorul text: „Toate brânzeturile comercializate sub numele de «denumire de origine» trebuie să prezinte o placă de identificare care să permită identificarea atelierului de fabricație și trasabilitatea produsului. Aceste plăci sunt eliberate exclusiv de către grup oricărui operator care respectă caietul de sarcini. Acestea sunt retrase de la fabricant în caz de suspendare sau de retragere a autorizării. În caz de scădere a nivelului de clasificare al unor loturi în urma unui control, aceste plăci sunt retrase de pe brânzeturile în cauză.” Modificarea de mai sus permite adăugarea de precizări cu privire la natura semnului de identificare a brânzeturilor și cu privire la modalitățile de gestionare a acestui semn de identificare. Se adaugă un paragraf privind modelele de documente de monitorizare și durata de păstrare a acestora pentru a facilita gestionarea controalelor documentare. Rubrica „Metoda de obținere”: Se adaugă următorul paragraf: „Laptele destinat fabricării brânzei «Bleu du Vercors Sassenage» provine de la turme de lapte definite după cum urmează: Se adaugă definiția termenilor „turmă de lapte”, „vaci de lapte” și „juninci” pentru a clarifica căror tipuri de animale le sunt aplicabile normele stabilite. Păstorirea turmei Paragraful: „Laptele utilizat la fabricarea produsului cu denumirea de origine controlată «Bleu du Vercors-Sassenage» trebuie să provină numai de la turme de lapte formate din vaci din rasele Montbéliarde, Abondance și Villarde.” se înlocuiește cu textul: „Laptele utilizat la fabricarea produsului cu denumirea de origine «Bleu du Vercors-Sassenage» trebuie să provină numai de la turme de lapte formate din vaci din rasele Montbéliarde, Abondance și Villard de Lans.” Se rectifică denumirea rasei „Villard de Lans” pentru a înlocui termenul local „Villarde” cu denumirea oficială a rasei „Villard de Lans”. În ceea ce privește documentul unic, acesta nu este completat, la punctul 3.3., decât cu următoarea dispoziție: „Laptele utilizat este lapte de vacă, […] provenit din turme formate din vaci din rasele Montbéliarde, Abondance și Villard de Lans.” Se adaugă faptul că „fiecare turmă de lapte are în componența sa cel puțin 3 % vaci de lapte și cel puțin o vacă din rasa locală Villard de Lans.” Rasele autorizate în caietul de sarcini sunt rase de lapte adaptate la condițiile montane. Se adaugă această cerință pentru a asigura prezența rasei „Villard de Lans”, de origine locală, care este o rasă cu efective mici ce face obiectul unui program de conservare. Se adaugă următorul paragraf: „Este interzisă creșterea turmei de lapte fără teren de pășunat. În perioada în care iarba este disponibilă, este obligatorie scoaterea la pășune a vacilor de lapte de îndată ce condițiile meteorologice permit acest lucru. Durata pășunatului nu poate fi mai mică de 150 de zile pe an. Fiecare vacă de lapte trebuie să dispună de cel puțin 30 de ari de suprafață cu iarbă permanentă, în medie, pe durata pășunatului.” Această dispoziție codifică practicile de creștere pe platoul Vercors care corespund unei logici de sistem de pășunat ce respectă alternanțele tradiționale pășune-grajd. Animalele sunt scoase la pășune imediat ce crește iarba și condițiile meteorologice permit acest lucru. Hrana animalelor Furaje Paragraful: „Animalele trebuie să fie hrănite cu furaje provenite din aria geografică delimitată pentru această denumire.” se înlocuiește cu: „Rația de bază a vacilor de lapte este asigurată de furaje care provin exclusiv din aria geografică. Furajele turmei de lapte sunt formate din: iarbă de pășune, fân sau iarbă rulouri. Iarba rulouri reprezintă maximum 40 % din materia brută a furajelor distribuite pe an turmei de lapte și 25 % pentru exploatațiile care prelucrează laptele acestora. Conținutul de materie uscată este de cel puțin 50 % pentru iarba rulouri. Se interzice orice alt aliment fermentat. Consumarea și distribuirea cruciferelor sub formă de nutreț verde sunt interzise pentru întreaga turmă de lapte prezentă în exploatație.” Dispozițiile privind furajele au fost specificate pentru a reafirma faptul că rația de bază a vacilor de lapte este formată doar din furaje care provin exclusiv din aria geografică și că aceste furaje nu sunt formate decât din iarbă de pășune, sub formă de fân sau din iarbă rulouri. Iarba rulouri (al cărei conținut de materie uscată este de cel puțin 50 %) a fost limitată la 40 % din materia brută a furajelor distribuite (25 % pentru prelucrătorii fermieri) pentru a asigura locul fânului și al ierbii de pășune. Limita este fixată la 25 % pentru prelucrătorii fermieri deoarece, în concordanță cu respectarea practicilor tradiționale, acești producători folosesc mai puțină iarbă rulouri și privilegiază fânul în rația animalelor. Se precizează în plus că celelalte alimente fermentate, precum și cruciferele, sunt interzise. Într-adevăr, aceste alimente pot influența negativ mirosul și gustul laptelui. Hrana complementară Se fixează o limită maximă pentru furajele suplimentare la 1 800 kg de materie uscată per vacă de lapte pe an, în medie pentru ansamblul vacilor de lapte, pentru a optimiza consumul de furaje provenite din aria geografică. Furajele suplimentare autorizate au fost definite în funcție de o listă pozitivă, pentru a selecta materiile prime cele mai compatibile cu o hrană tradițională a turmei de bovine și pentru a facilita controlul acestora. În hrana complementară a vacilor de lapte, sunt autorizate doar următoarele materii prime: boabe de cereale, produsele și coprodusele acestora deshidratate, netratate cu carbonat de sodiu; coceni de porumb conservați prin uscare, conținând minimum 60 % materie uscată; boabe și coproduse de plante oleaginoase și proteaginoase; lucernă și sparcetă uscate, fără adaos de uree. În conformitate cu practica, sunt autorizate, de asemenea (în limita a 10 % din furajele suplimentare): pulpă de sfeclă deshidratată, fără adaos de uree; zer din cadrul exploatației; melasă, uleiuri vegetale (cu excepția uleiului de palmier); elemente minerale, bicarbonat, sare, uleiuri esențiale și extracte naturale de plante. Este interzisă utilizarea ureei. Interzicerea OMG-urilor (furaje și culturi destinate hranei turmei de lapte) Această dispoziție a fost introdusă deoarece permite menținerea legăturii cu regiunea și consolidarea caracterului tradițional al hranei animalelor. Dispozițiile privind hrana animalelor se adaugă, de asemenea, în documentul unic. Cumpărarea animalelor Se adaugă faptul că, în caz de cumpărare de la crescători care nu respectă condițiile de producție a produsului cu denumirea de origine „Bleu du Vercors Sassenage”, junincile și vacile trebuie să fie prezente în exploatație cu cel puțin o lună înainte de intrarea acestora în lactație, pentru a garanta faptul că animalele au fost păstorite și hrănite conform dispozițiilor din caietul de sarcini înainte de intrarea lor în lactație. Prelucrarea brânzeturilor Pregătirea laptelui Dispoziția „Laptele utilizat pentru fabricarea produsului Bleu du Vercors-Sassenage este un lapte integral de vacă, eventual parțial degresat.” se modifică după cum urmează: „Laptele utilizat pentru fabricarea brânzei «Bleu du Vercors-Sassenage» este un lapte de vacă eventual parțial degresat, în cazul în care raportul conținut de grăsimi/conținut de proteine (TB/TP) este mai mare de 1,16.” Termenul „integral” se suprimă și se indică faptul că eventuala degresare nu are loc decât dacă raportul conținut de grăsimi/conținut de proteine este mai mare de 1,16, astfel încât să nu fie degresat un lapte slab în materii grase și să se păstreze, prin urmare, calitățile organoleptice ale brânzei. Se adaugă următorul paragraf: „În caz de prelucrare a laptelui, perioada de timp dintre prima mulgere și livrarea laptelui la locul de prelucrare nu trebuie să depășească 48 de ore. În cazul producției la fermă, laptele trebuie să fie închegat cel târziu după 36 de ore de la prima mulgere.” Se adaugă termenele maxime pentru colectarea și utilizarea laptelui pentru a păstra caracteristicile inițiale ale acestuia. Maturare la rece Se adaugă următorul paragraf: „După adăugarea de fermenți mezofili în laptele în stare crudă, se poate face o maturare la rece timp de cel mult 15 ore la o temperatură cuprinsă între 10 și 13 °C.” Conform practicilor, se adaugă posibilitatea de a realiza o maturare la rece a laptelui. Acest lucru permite o acidifiere a laptelui favorabilă acțiunii cheagului. Durata acestei etape facultative nu trebuie să depășească 15 ore la o temperatură cuprinsă între 10 și 13 °C. Tratament termic Paragraful următor: „Brânzeturile care beneficiază de denumirea de origine controlată Bleu du Vercors-Sassenage sunt fabricate pe baza unui lapte încălzit, cel puțin parțial, a cărui temperatură nu trebuie să depășească 76 °C […]” se înlocuiește cu următorul text: „Brânzeturile care beneficiază de denumirea de origine controlată «Bleu du Vercors-Sassenage» sunt fabricate pe baza unui lapte crud sau tratat termic. În cadrul prelucrării în fermă, laptele utilizat este exclusiv lapte crud.” Se modifică dispoziția privind tratarea termică a laptelui: în timp ce o încălzire cel puțin parțială a laptelui era obligatorie, modificarea prevede că laptele utilizat este fie crud, fie tratat termic (pasteurizarea laptelui este interzisă). În cadrul prelucrării în fermă, laptele utilizat este exclusiv lapte crud. Într-adevăr, studiile efectuate cu privire la flora laptelui și a brânzeturilor au demonstrat interesul păstrării florei inițiale a laptelui în vederea îmbunătățirii dezvoltării florei de maturare și a aromelor brânzeturilor. În plus, evoluția tehnicilor de păstrare a laptelui face ca, în prezent, încălzirea laptelui să nu mai fie necesară. Dispoziția referitoare la natura laptelui utilizat (de vacă, crud sau tratat termic, eventual parțial degresat) se adaugă în documentul unic la punctul 3.2 privind descrierea produsului: „Aceasta este fabricată din lapte de vacă, crud sau tratat termic, eventual parțial degresat.” De asemenea, se completează punctul 3.3. privind materiile prime utilizate: „Laptele utilizat este lapte de vacă, crud sau tratat termic, fără adaos sau extragere de materie proteică și de materie grasă, cu excepția unei eventuale degresări parțiale.” Maturare la cald Paragraful: „Brânzeturile care beneficiază de denumirea de origine controlată Bleu du Vercors-Sassenage sunt fabricate pe baza unui lapte […] însămânțat cu Penicillium roqueforti.” se înlocuiește cu următorul text: „La o temperatură de maturare (maximum 40 °C), se realizează un adaos de fermenți în majoritate termofili și de Penicillium roqueforti (pentru obținerea mucegaiului).” Această etapă, indispensabilă pentru obținerea mucegaiului din pastă, a fost detaliată pentru a încadra mai bine practicile. Închegarea Se adaugă următorul paragraf: „În caz de colectare a laptelui, închegarea se realizează în termen de cel mult 48 de ore de la livrarea la locul de prelucrare.” Se fixează o durată maximă de 48 de ore între livrarea laptelui și închegare, în caz de colectare a laptelui, pentru a garanta condiții optime în timpul închegării. Paragraful următor „Cașul este frământat și așezat în forme în mai multe straturi fără a fi presat. Brânzeturile sunt sărate în forme individuale. Durata procesului de sărare nu trebuie să depășească trei zile.” se înlocuiește cu următorul text: „Tăierea cașului Cașul este tăiat pentru a obține boabe de mărimi cuprinse între mărimea unei alune și cea a unei nuci. Frământare Cașul este frământat. Frământarea este urmată de perioade de repaus care permit aerarea bobului. Punere în forme – Scurgere Cașul este așezat pe o bandă sau un suport pentru a elimina excesul de zer (scurgere). Punerea în forme a brânzei se realizează apoi în forme cilindrice fără fund, cu un diametru de 28 de centimetri. Repartizarea se efectuează în straturi succesive, fără presare. În timpul scurgerii, brânzeturile trebuie să fie întoarse de cel puțin patru ori. Sărarea Brânzeturile sunt sărate în forme individuale cu fund (recipiente de sărare), cu sare uscată, cel puțin o dată pe fiecare față, într-o sală cu temperatură medie (16-22 °C). Durata procesului de sărare nu trebuie să depășească trei zile.” Se specifică etapa tăierii cașului. Mărimea boabelor de caș are, într-adevăr, un impact asupra vitezei de scurgere a zerului și asupra aspectului final al pastei. De asemenea, se specifică etapa frământării. Aerarea boabelor este importantă deoarece are un impact asupra texturii finale a brânzei și asupra existenței găurilor în pastă. Se adaugă detalii privind punerea în forme și scurgerea pentru a încadra practicile existente. Se aduc precizări referitoare la etapa sărării, pentru a codifica într-o mai mare măsură practicile existente, această etapă fiind descrisă succint în caietul de sarcini în vigoare. Paragraful următor: „Maturarea, a cărei durată minimă înainte de ieșirea din spațiul de maturare trebuie să fie de 21 de zile de la data închegării, permite o dezvoltare armonioasă a brânzei cu mucegai.” se înlocuiește cu: „Maturare și conservare După o eventuală uscare, brânzeturile sunt plasate într-o cameră de maturare în care temperatura este cuprinsă între 9 și 14 °C, iar umiditatea relativă este mai mare de 90 %. În această etapă, brânza este întoarsă de mai multe ori și înțepată pentru a obține o distribuție uniformă a mucegaiului. În această perioadă, se poate adăuga floră de suprafață. Maturarea, a cărei durată minimă înainte de ieșirea din spațiul de maturare trebuie să fie de 21 de zile de la data închegării, permite o dezvoltare armonioasă a brânzei cu mucegai.” Se precizează condițiile de temperatură și de umiditate pentru a încadra etapa de maturare care este esențială pentru dezvoltarea aromelor brânzei. În plus, se explicitează faptul că, pentru o distribuție uniformă a mucegaiului în brânză și obținerea caracteristicilor dorite ale crustei, în această perioadă brânza este întoarsă de mai multe ori și este înțepată pentru obținerea unei distribuții uniforme a mucegaiului, precum și faptul că, în această perioadă, se poate adăuga floră de suprafață. Rubrica „Elemente care dovedesc legătura cu aria geografică” Această rubrică este rescrisă în totalitate pentru a evidenția într-un mod mai clar legătura dintre „Bleu du Vercors-Sassenage” și aria sa geografică, fără ca, în fond, legătura să se fi modificat. Această demonstrație pune în evidență mai ales condițiile de producție a laptelui, în special faptul că hrana bazată pe o floră de munte diversificată permite obținerea unui lapte adecvat pentru fabricarea brânzei „Bleu du Vercors-Sassenage”, pentru care sunt necesare cunoștințe specializate în ceea ce privește producția și maturarea. Prima parte descrie „Specificitatea ariei geografice” și reia factorii naturali ai ariei geografice, precum și factorii umani, sintetizând aspectul istoric și subliniind priceperea specifică. A doua parte descrie „Specificitatea produsului”, subliniind anumite elemente introduse în descrierea produsului. În cele din urmă, ultima parte explică „Legătura de cauzalitate”, și anume interacțiunile dintre factorii naturali și umani și produs. Întreaga legătură din caietul de sarcini al DOP este prezentată la punctul 5 din documentul unic. Rubrica „Norme specifice privind etichetarea” Această rubrică a fost actualizată eliminându-se obligația de a aplica mențiunea națională „Denumire de origine controlată” pe etichete, în conformitate cu reglementarea europeană privind etichetarea produselor cu DOP. Se elimină următorul paragraf: „Mențiunile «fabrication fermière» (fabricat la fermă) sau «fromage fermier» (brânză de fermă) sau orice altă indicație analogă care indică pe etichetă originea de fermă sunt rezervate producătorilor agricoli”, întrucât termenul „de fermă” (sau orice altă indicație analogă care indică originea de fermă) este definit în prezent în reglementarea națională. Această modificare este luată în considerare, de asemenea, în documentul unic. Altele La rubrica „Serviciul competent din statul membru”, se actualizează adresa INAO. Rubrica „Trimiteri la structura de control” Au fost actualizate denumirea și coordonatele structurilor oficiale. Această rubrică menționează coordonatele autorităților competente în materie de control la nivelul Franței: Institutul național pentru origine și calitate (Institut national de l’origine et de la qualité – INAO) și Direcția generală pentru concurență, consum și combaterea fraudei (Direction générale de la concurrence, de la consommation et de la répression des fraudes – DGCCRF). Se adaugă faptul că denumirea și coordonatele organismului de certificare pot fi consultate pe site-ul INAO și în baza de date a Comisiei Europene. Rubrica „Cerințe naționale” În conformitate cu evoluțiile legislative și în materie de reglementare la nivel național, trimiterea la decretul privind denumirea Bleu du Vercors-Sassenage este eliminată și se introduce un tabel în care se prezintă principalele puncte de control, valorile lor de referință și metodele de evaluare a acestora. DOCUMENT UNIC „BLEU DU VERCORS-SASSENAGE” Nr. UE: PDO-FR-0077-AM02 – 27.11.2017 DOP ( X ) IGP ( ) 1. Denumirea (denumirile) „Bleu du Vercors-Sassenage” 2. Statul membru sau țara terță Franța 3. Descrierea produsului agricol sau alimentar 3.1. Tipul produsului Clasa 1.3 Brânzeturi 3.2. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1 „Bleu du Vercors-Sassenage” este o brânză cu pastă cu mucegai, nepresată și nefiartă. Aceasta este fabricată din lapte de vacă crud sau tratat termic, eventual parțial degresat. În cadrul prelucrării în fermă, laptele utilizat este exclusiv lapte crud. Aceasta se prezintă sub formă de cilindru plat cu marginea exterioară convexă, cu diametrul de 27-30 cm, cu înălțimea cuprinsă între 7 și 9 cm. Greutatea sa este cuprinsă între 4 și 4,5 kg. Crusta acesteia este acoperită de o floare fină de culoare albă până la gri-albastru de tip mucegai care poate fi marcată de o marmorare de culoare portocalie spre ivoriu de tip drojdii și bacterii de maturare. Brânza „Bleu du Vercors-Sassenage” are o pastă ivorie până la galben clar, fondantă și omogenă, care prezintă un mucegai albastru distribuit uniform. Pasta prezintă găuri de formă eterogenă, mai mici de 1 cm2, distribuite pe întreg volumul acesteia. Aceasta are un gust de mucegai dulce, fără un gust amar excesiv sau un exces de aciditate ori de sare. Aceasta este caracterizată în plus de un ușor gust de alună și de un miros de vegetație forestieră. Această brânză conține cel puțin 48 de grame de materie grasă la 100 de grame de brânză, după uscarea completă, iar conținutul de materie uscată nu trebuie să fie mai mic de 52 de grame la 100 de grame de brânză. Aceasta nu poate fi comercializată decât după o maturare de cel puțin 21 de zile de la data închegării. 3.3. Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate) Tipuri de furaje admise Rația de bază a vacilor de lapte este asigurată de furaje (iarbă de pășune, fân sau iarbă rulouri) provenite exclusiv din aria geografică. Se interzice orice alt aliment fermentat. În perioada în care iarba este disponibilă, este obligatorie scoaterea la pășune a vacilor de lapte de îndată ce condițiile meteorologice permit acest lucru. Durata pășunatului nu poate fi mai mică de 150 de zile pe an. Fiecare vacă de lapte trebuie să dispună de cel puțin 30 de ari de suprafață cu iarbă permanentă, în medie, pe durata perioadei de pășunat. Iarba rulouri (al cărei conținut de materie uscată este de cel puțin 50 %) reprezintă maximum 40 % din materia brută a furajelor distribuite pe an turmei de lapte. Utilizarea furajelor suplimentare este limitată la 1 800 kg de substanță uscată pe an pentru fiecare vacă de lapte, în medie pentru totalitatea vacilor de lapte. În hrana complementară a vacilor de lapte, sunt autorizate doar următoarele materii prime: boabe de cereale, produsele și coprodusele acestora deshidratate, netratate cu carbonat de sodiu; coceni de porumb conservați prin uscare, conținând minimum 60 % materie uscată; boabe și coproduse de plante oleaginoase și proteaginoase; lucernă și sparcetă uscate, fără adaos de uree. Într-o limită de 10 % din furajele suplimentare indicate mai jos, sunt autorizate: pulpă de sfeclă deshidratată, fără adaos de uree; zer din cadrul exploatației; melasă, uleiuri vegetale (cu excepția uleiului de palmier); elemente minerale, bicarbonat, sare, uleiuri esențiale și extracte naturale de plante. Este interzisă utilizarea ureei. Vegetalele, coprodusele și furajele suplimentare provenite din produse etichetate OMG sunt interzise în hrana turmei de lapte din cadrul exploatației. Originea hranei Furajele provin exclusiv din aria geografică. Furajele suplimentare sunt limitate la 1 800 kg de materie uscată per vacă de lapte pe an, ceea ce reprezintă cel mult 25 % din rația anuală de materie uscată a vacilor de lapte. Aceste furaje suplimentare nu provin integral din aria geografică, ca urmare a condițiilor naturale locale de tip montan, care limitează într-o mare măsură producția de cereale și de oleo-proteaginoase. Prin urmare, cel puțin 75 % din rația vacilor de lapte în substanță uscată provine din aria geografică. Materii prime Laptele utilizat este lapte de vacă crud sau tratat termic, fără adaos sau extragere de materie proteică și de materie grasă, cu excepția unei eventuale degresări parțiale, provenit de la turme formate din vaci din rasele Montbéliarde, Abondance și Villard de Lans. În cadrul prelucrării în fermă, laptele utilizat este exclusiv lapte crud. 3.4. Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică. 3.5. Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată Brânza „Bleu du Vercors-Sassenage” poate fi prezentată porționată consumatorului. 3.6. Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată Denumirea de origine „Bleu du Vercors-Sassenage” este scrisă cu caractere de dimensiune egală cu cel puțin două treimi din dimensiunea celor mai mari caractere care figurează pe etichetă. 4. Descriere concisă a delimitării ariei geografice Aria geografică de producție a produsului cu denumirea de origine „Bleu du Vercors-Sassenage” este situată în interiorul Masivului Vercors, incluzând 13 comune din departamentul Drôme și 13 comune din departamentul Isère. Departamentul Drôme: Comune incluse în totalitate: (Le) Chaffal, (La) Chapelle-en-Vercors, Echevis, Léoncel, Omblèze, Plan-de-Baix, Saint-Agnan-en-Vercors, Saint-Julien-en-Vercors, Saint-Martin-en-Vercors, Vassieux-en-Vercors Comune incluse parțial: Bouvante, Saint-Jean-en-Royans, Saint-Laurent-en-Royans Departamentul Isère: Comune incluse în totalitate: Autrans-Méaudre-en-Vercors, Chatelus, Choranche, Corrençon-en-Vercors, Engins, Lans-en-Vercors, Malleval-en-Vercors, Presles, Rencurel, Saint-Nizier-du-Moucherotte, Villard-de-Lans Comune incluse parțial: Izeron, Saint-Pierre-de-Chérennes Pentru comunele incluse parțial, planurile cadastrale sunt depuse la primărie. 5. Legătura cu aria geografică „Bleu du Vercors-Sassenage” este o brânză din lapte de vacă ce prezintă specificități organoleptice legate deopotrivă de condițiile specifice de mediu natural din Vercors care, prin intermediul bogăției floristice a pajiștilor, permit obținerea unui lapte adaptat producției de brânză, cât și de metodele tradiționale de prelucrare a acestui lapte în brânză cu pastă cu mucegai. Cu o altitudine de aproximativ 1 000 m, Vercors este masivul carstic subalpin cel mai vast din Prealpii francezi din nord. Situat la vest de Grenoble, acesta este inserat între valea râului Isère, câmpia Valence, valea râului Drôme și cea a râului Drac. Aria geografică înglobează părțile înalte ale Masivului Vercors, delimitate de faleze de calcar urgonian. Acest masiv se prezintă ca un vast platou ondulat de altitudine: accesul prin defileuri, dificil pentru o lungă perioadă de timp, a permis acestui masiv să-și păstreze identitatea și caracteristicile specifice. De asemenea, peisajul din Vercors este marcat de acțiunea străveche a ghețarilor și se caracterizează prin văi lungi și umede în formă de leagăn și prin depresiuni circulare și vâlcele închise dominate de faleze. Reliefurile, unde calcarul apare la suprafață, au soluri subțiri și nu poartă decât păduri clare și uscate sau pășuni uscate. În adâncul văilor și la poalele dealurilor, se regăsesc nisipuri și pietrișuri mai mult sau mai puțin argiloase, provenite din acțiunea ghețarilor, la care se adaugă argile provenite din decalcifierea calcarelor urgoniene. Aici se găsesc majoritatea fânețelor și a pășunilor din Vercors. Vercors beneficiază de o climă de tip montan, caracterizată de veri scurte, nopți mereu răcoroase, toamne timpurii și ierni lungi, reci și înzăpezite, dar îmblânzită de influențe oceanice și mediteraneene. Precipitațiile sunt abundente: aproximativ 1 000 mm până la 1 700 mm de precipitații sub formă de ploaie sau zăpadă pe an, repartizate în mod relativ uniform de-a lungul anului. Agricultura din Vercors este o agricultură de tip montan extensivă care se bazează înainte de toate pe valorificarea pajiștilor, producțiile principale fiind creșterea vacilor de lapte (o exploatație din două), creșterea vacilor de alăptare, producția ovină, precum și o mică parte de cereale destinate în principal hranei animalelor. În ceea ce privește factorii umani, se găsesc urme de fabricare a acestei brânze cu mucegai în Masivul Vercors încă din secolul al XIV-lea. Partea ariei geografice situată în departamentul Isère era odinioară denumită „munții Sassenage”. Istoria a atribuit apoi acestei regiuni denumirea „Vercors”, în continuitatea lui Vercors din Drôme. Asocierea celor două denumiri geografice corespunde, prin urmare, evoluției istorice a celor două regiuni străvechi care formau masivul. În secolul al XIV-lea, seniorul din Sassenage, proprietarul celor patru parohii din Lans en Vercors, Villard de Lans, Méaudre și Autrans, colecta această brânză drept impozit și o vindea în Sassenage. Astfel a început brânza „Bleu du Vercors-Sassenage” să se facă cunoscută în afara ariei sale geografice, iar de-a lungul secolelor aceasta a făcut obiectul unor schimburi comerciale importante în Franța și în străinătate. Fabricarea tradițională în fermă a acestei brânze s-a menținut până la începutul secolului XX, când aceasta a înregistrat un declin, în favoarea unităților de prelucrare a laptelui. În 1933, dl Léonard Mestrallet, director al cooperativei de lapte din Villard, se angajează să fabrice „Bleu du Vercors-Sassenage” respectând rețeta tradițională. Acesta dezvoltă producția și o comercializează în Grenoble și Saint-Etienne. De atunci, producătorii fermieri s-au angajat din nou în această producție. Producția de lapte și prelucrarea acestuia în „Bleu du Vercors-Sassenage” respectă și astăzi practicile tradiționale. Producția de lapte se bazează pe un sistem de pășunat care valorifică bogăția floristică din Vercors, cu scoaterea obligatorie la pășune a vacilor de îndată ce condițiile meteorologice permit acest lucru. Rația de bază a animalelor este formată exclusiv din iarbă provenită din aria geografică. La origine, producția de lapte se baza în principal pe rasa bovină locală, „Villard-de-Lans”, bine adaptată la acest mediu dificil. Aproape dispărută în anii 1970, aceasta face, în prezent, obiectul unui program de conservare și de înmulțire. La aceasta s-au adăugat alte rase adaptate la condițiile climatice de munte în anii 1950: „Montbéliarde” și „Abondance”. Tehnicile de fabricare caracteristice ale „Bleu du Vercors-Sassenage” sunt următoarele: „Bleu du Vercors-Sassenage” este o brânză din lapte de vacă cu pastă cu mucegai, nepresată și nefiartă, sub formă de cilindru plat cu marginea exterioară convexă, cu diametrul de 27-30 cm. Crusta acesteia este acoperită de o floare fină. Pasta sa, fondantă și omogenă, prezintă un mucegai albastru distribuit uniform și mici găuri de formă eterogenă, repartizate în întreg volumul acesteia. „Bleu du Vercors-Sassenage” are un gust de mucegai dulce, fără un gust amar excesiv sau un exces de aciditate ori de sare și este caracterizată de un ușor gust de alună și de un miros de vegetație forestieră. Abundența pajiștilor naturale, dezvoltate în principal pe nisipuri argilo-calcaroase și pe argile de decalcifiere, precum și bogăția floristică a acestora stau la originea unei tradiții de creștere extensivă a vacilor de lapte efectuată în sistem de pășunat. Diversitatea reliefurilor care formează regiunea Vercors permit utilizarea optimă a mediului natural: fundurile văilor plate și umede constituie rezervele de furaje ale exploatațiilor; poalele pantelor permit securitatea alimentară a turmei; pantele abrupte sunt destinate pășunatului; pajiștile de altitudine sunt utilizate pentru pășunat alpin pe durata sezonului estival. Această floră de munte diversificată, baza hranei turmelor, conferă laptelui și, prin urmare, brânzei specificitatea sa. Dificultățile de acces către Vercors și în cadrul masivului au constrâns de foarte timpuriu agricultorii să transforme laptele de vacă în brânză. Fermierii s-au orientat spre o brânză de formă medie care să poată fi păstrată, adaptată la nevoile unei agriculturi de munte și, ulterior, la schimburile cu regiunile din împrejurimi. Fabricarea sa tradițională, bazată pe obținerea unei paste cu mucegai, beneficiază de un istoric excepțional (încă din secolul al XIV-lea, această brânză era descrisă ca fiind „albastră”) și s-a păstrat în special datorită izolării masivului. Diferitele etape de producere a „Bleu du Vercors-Sassenage” îi conferă, în plus, caracteristicile sale: Brânza „Bleu du Vercors-Sassenage” este așadar strâns legată de o regiune, Vercors, pe care producătorii au știut să o valorifice prin dezvoltarea creșterii animalelor în mod extensiv în condiții de munte și a tehnicilor de producție tradiționale. Trimitere la publicarea caietului de sarcini [articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament] https://extranet.inao.gouv.fr/fichier/CDCBleuVercorsSassenage-BO.pdf