Recitale
(1) În temeiul articolului 54 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în cazurile în care se prevede ca echipele europene de poliție de frontieră și gardă de coastă să fie trimise într-o țară terță în vederea desfășurării unor acțiuni în cadrul cărora membrii echipelor au competențe executive sau în cazul în care alte acțiuni în țările terțe impun acest lucru, Uniunea trebuie să încheie un acord privind statutul cu țara terță în cauză. Acordul privind statutul ar trebui să acopere toate aspectele necesare pentru desfășurarea acțiunilor.
(2) La 16 octombrie 2017, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu Bosnia și Herțegovina în vederea încheierii unui acord privind statutul referitor la acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Bosnia și Herțegovina (denumit în continuare „acordul”).
(3) Negocierile au fost finalizate cu succes prin parafarea acordului în ianuarie 2019.
(4) Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (2); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(5) Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (3); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
(6) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta decizie constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire prezenta decizie, dacă o va pune în aplicare în legislația sa națională.
(7) Prin urmare, acordul ar trebui semnat și declarația comună anexată ar trebui aprobată,