Regulament 2018/1624 · CELEX 32018R1624

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1624 al Comisiei din 23 octombrie 2018 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile și formularele și machetele standard care trebuie utilizate pentru furnizarea informațiilor necesare în scopul planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit și firmele de investiții în temeiul Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1066 al Comisiei (Text cu relevanță pentru SEE.)

Data act: 23.10.2018
Intrare in vigoare: 27.11.2018
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2018_277_R_0001
Status: Inactiv

acces la informație furnizare de informații instituții de credit întreprindere în dificultate societate de investiții stabilizare economică standard tehnic

Recitale

(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1066 al Comisiei (2) prevede procedura și introduce un set minim de machete pentru furnizarea de informații către autoritățile de rezoluție de către instituțiile de credit sau firmele de investiții (denumite în continuare „instituții”) cu scopul de a elabora și de a pune în aplicare planuri de rezoluție pentru instituții. De la adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1066, autoritățile de rezoluție au dobândit experiență în domeniul planificării rezoluției. Luând în considerare această experiență, este necesar să se actualizeze setul minim de machete pentru colectarea de informații în scopul planificării rezoluției.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1066 urmărește, de asemenea, să conceapă procedura și setul minim de machete pentru furnizarea de informații către autoritățile de rezoluție de către instituții în așa fel încât să permită autorităților de rezoluție să colecteze informațiile respective în mod coerent pe întreg teritoriul Uniunii și să faciliteze schimbul de informații între autoritățile competente. Cu toate acestea, experiența a arătat că a existat doar parțial o abordare armonizată pentru colectarea acestor informații. Prin urmare, este necesar să se asigure că autoritățile de rezoluție colectează cu regularitate un set minim de informații de bază referitoare la o instituție sau un grup la nivelul întregii Uniuni. Aceasta nu împiedică autoritatea de rezoluție să colecteze informațiile suplimentare pe care le consideră necesare pentru a elabora și a pune în aplicare planuri de rezoluție sau pentru a stabili, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2014/59/UE, obligații de informare simplificate.

(3) Pentru a garanta că planurile de rezoluție se bazează pe un set minim de date care sunt în mod consecvent de înaltă calitate și precizie, elementele de date prevăzute în machetele de raportare introduse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1066 ar trebui transformate într-un model al punctelor de date unic, așa cum se practică în cadrul raportării în scopuri de supraveghere. Modelul punctelor de date unic ar trebui să cuprindă o reprezentare structurală a elementelor de date și să identifice toate conceptele de activitate relevante pentru raportarea uniformă în scopuri de planificare a rezoluției și ar trebui să conțină toate specificațiile relevante necesare pentru dezvoltarea în continuare a unor soluții IT de raportare uniforme.

(4) Pentru a se garanta calitatea, coerența și acuratețea elementelor de date raportate de instituții, elementele de date ar trebui să facă obiectul unor norme de validare comune.

(5) Dată fiind natura lor, normele de validare și definițiile punctelor de date se actualizează cu regularitate pentru a se asigura conformitatea acestora, în orice moment, cu cerințele de reglementare, analitice și de tehnologie a informației aplicabile. Cu toate acestea, având în vedere timpul necesar în prezent pentru adoptarea și publicarea modelului detaliat al punctelor de date unic și a normelor de validare detaliate, nu este posibil să se efectueze modificări suficient de repede și în timp util astfel încât să se asigure furnizarea permanentă a unor informații uniforme privind planurile de rezoluție în Uniune. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii calitative stricte pentru modelul detaliat al punctelor de date unic și pentru normele de validare comune detaliate care vor fi publicate în format electronic de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE) pe site-ul său internet.

(6) În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2014/59/UE, autoritățile competente și autoritățile de rezoluție ar trebui să coopereze pentru a reduce la minimum duplicarea cerințelor de informare. În acest scop, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1066 introduce o procedură de cooperare între autoritățile competente și autoritățile de rezoluție, care ar trebui să fie menținută, astfel încât autoritățile competente și autoritățile de rezoluție să verifice împreună dacă informațiile solicitate se află deja, parțial sau integral, la dispoziția autorității competente. În cazul în care informațiile se află la dispoziția autorității competente, este oportun ca aceasta să le transmită în mod direct autorității de rezoluție.

(7) Având în vedere amploarea modificărilor necesare a fi aduse Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1066, este preferabil, din motive de securitate juridică și de claritate, să se adopte un nou regulament de punere în aplicare și, prin urmare, să se abroge Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1066.

(8) Prezentul regulament are la bază standardele tehnice de punere în aplicare transmise Comisiei de către ABE.

(9) ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la standardele tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește standarde tehnice de punere în aplicare care specifică procedurile și un set minim de machete standard pentru transmiterea către autoritățile de rezoluție a informațiilor necesare elaborării și punerii în aplicare a planurilor de rezoluție individualizate, în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2014/59/UE, precum și a planurilor de rezoluție a grupurilor, în conformitate cu articolul 13 din directiva respectivă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții: 1. „entitate supusă rezoluției” înseamnă oricare dintre următoarele: (a) o entitate stabilită în Uniune, pe care autoritatea de rezoluție a identificat-o, în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2014/59/UE, ca entitate în privința căreia planul de rezoluție prevede măsuri de rezoluție; sau (b) o instituție care nu face parte dintr-un grup supus supravegherii consolidate în temeiul articolelor 111 și 112 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4), în privința căreia planul de rezoluție elaborat în temeiul articolului 10 din Directiva 2014/59/UE prevede măsuri de rezoluție; 2. „grup supus rezoluției” înseamnă oricare dintre următoarele: (a) o entitate supusă rezoluției și filialele sale care nu sunt: (i) ele însele entități supuse rezoluției; sau (ii) filiale ale altor entități supuse rezoluției; sau (iii) entități stabilite într-o țară terță care nu sunt incluse în grupul supus rezoluției în conformitate cu planul de rezoluție și filialele lor; (b) instituțiile de credit afiliate în mod permanent unui organism central, organismul central și orice instituție aflată sub controlul organismului central atunci când una dintre entitățile respective este o entitate supusă rezoluției; 3. „instituție din grup” înseamnă o entitate din grup care este o instituție de credit sau o firmă de investiții; 4. „entitate juridică relevantă” înseamnă o entitate din grup care fie: (a) asigură funcții critice; fie (b) reprezintă sau furnizează peste 5 % din oricare dintre următoarele: (i) cuantumul total al expunerii la risc a grupului, menționat la articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5); (ii) indicatorul de măsurare a expunerii totale a grupului utilizat pentru calcularea indicatorului efectului de levier, menționat la articolul 429 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; (iii) veniturile din exploatare ale grupului pe bază consolidată.

Articolul 3

Furnizarea de informații de bază în vederea planurilor de rezoluție individualizate și a planurilor de rezoluție a grupurilor

(1) Instituțiile și, în cazul grupurilor, întreprinderile-mamă din Uniune transmit autorităților de rezoluție, fie direct, fie prin intermediul autorității competente, informațiile specificate în machetele prevăzute în anexa I, în conformitate cu nivelul de consolidare a informațiilor, frecvența și formatul prevăzute la articolele 4, 5 și, respectiv, 6 și respectând instrucțiunile prevăzute în anexa II. (2) În cazul în care o autoritate de rezoluție sau, în cazul grupurilor, o autoritate de rezoluție a grupului aplică obligații simplificate în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2014/59/UE, aceasta informează instituțiile sau întreprinderile-mamă din Uniune în cauză cu privire la informațiile care nu este necesar să fie incluse printre informațiile transmise astfel cum este menționat la alineatul (1) din prezentul articol. Autoritatea de rezoluție respectivă identifică aceste informații făcând trimiteri la machetele prevăzute în anexa I.

Articolul 4

Nivelul de consolidare a informațiilor

(1) Instituțiile care nu fac parte dintr-un grup transmit informațiile menționate la articolul 3 alineatul (1), cu excepția informațiilor menționate în machetele Z 07.02 și Z 04.00 din anexa I, pe bază individuală. (2) În cazul grupurilor, întreprinderile-mamă din Uniune transmit informațiile menționate la articolul 3 alineatul (1) în conformitate cu următoarele specificații: (a) informațiile specificate în macheta Z 01.00 din anexa I în legătură cu următoarele: (i) entitățile din grup incluse în situațiile sale financiare consolidate care reprezintă mai mult de 0,5 % din activele totale sau pasivele totale ale grupului; (ii) instituțiile din grup care reprezintă mai mult de 0,5 % din cuantumul total al expunerii la risc sau 0,5 % din totalul fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale grupului pe baza situației consolidate a întreprinderii-mamă din Uniune; (iii) entitățile din grup care asigură funcții critice; (b) informațiile specificate în machetele Z 02.00 și Z 03.00 din anexa I: (i) la nivelul întreprinderii-mamă din Uniune sau, în cazul în care informațiile sunt diferite, la nivelul fiecărei entități supuse rezoluției, pe bază individuală; (ii) la nivelul fiecărei instituții din grup care este o entitate juridică relevantă și nu intră sub incidența punctului (i), pe bază individuală, cu excepția cazurilor în care autoritatea de rezoluție a acordat instituției respective o derogare deplină de la aplicarea cerinței minime individuale privind fondurile proprii și pasivele eligibile în temeiul articolului 45 alineatul (11) sau (12) din Directiva 2014/59/UE; (iii) la nivelul întreprinderii-mamă din Uniune, pe bază consolidată sau, în cazul în care informațiile sunt diferite, la nivelul fiecărei entități supuse rezoluției pe baza situației consolidate a grupului supus rezoluției; (c) informațiile specificate în macheta Z 04.00 din anexa I în legătură cu interconexiunile financiare dintre toate entitățile juridice relevante; (d) informațiile specificate în machetele Z 05.01 și Z 05.02 din anexa I: (i) la nivelul întreprinderii-mamă din Uniune sau, în cazul în care informațiile sunt diferite, la nivelul fiecărei entități supuse rezoluției, pe bază individuală; (ii) la nivelul întreprinderii-mamă din Uniune, pe bază consolidată sau, în cazul în care informațiile sunt diferite, la nivelul fiecărei entități supuse rezoluției pe baza situației consolidate a grupului supus rezoluției; (e) informațiile specificate în macheta Z 06.00 din anexa I la nivelul întreprinderii-mamă din Uniune, pe bază consolidată, în legătură cu toate instituțiile de credit care sunt entități juridice relevante; (f) informațiile specificate în macheta Z 07.01 din anexa I, separat pentru fiecare stat membru în care grupul își desfășoară activitatea; (g) informațiile specificate în machetele Z 07.02, Z 07.03 și Z 07.04 din anexa I, în ceea ce privește funcțiile critice și liniile de activitate esențiale furnizate de orice entitate din grup; (h) informațiile specificate în macheta Z 08.00 din anexa I, în ceea ce privește toate serviciile critice furnizate de orice entitate din grup inclusă în macheta Z 01.00 din anexa I; (i) informațiile specificate în macheta Z 09.00 din anexa I, în ceea ce privește toate infrastructurile pieței financiare a căror întrerupere ar constitui un impediment grav sau ar împiedica îndeplinirea oricărei funcții critice identificate în macheta Z 07 02; (j) informațiile specificate în machetele Z 10.01 și Z 10.02 din anexa I, în ceea ce privește toate sistemele informatice critice din cadrul grupului.

Articolul 5

Frecvența, datele de referință și datele de transmitere a informațiilor

(1) Instituțiile transmit, cel târziu până la data de 30 aprilie a fiecărui an, informațiile menționate la articolul 3 alineatul (1) referitoare la ultima zi a anului calendaristic anterior sau la exercițiul financiar relevant. Dacă 30 aprilie nu este o zi lucrătoare, informațiile sunt furnizate în ziua lucrătoare următoare. (2) Autoritățile de rezoluție comunică detaliile de contact către care trebuie furnizate informațiile în cadrul autorității de rezoluție sau, dacă este cazul, în cadrul autorității competente. (3) Instituțiile pot prezenta cifre neauditate. În cazul în care cifrele auditate sunt diferite față de cifrele neauditate transmise, se prezintă fără întârziere cifrele revizuite în urma auditării. Cifrele neauditate sunt cifre care nu au făcut obiectul opiniei unui auditor extern, în timp ce cifrele auditate sunt cifre care au făcut obiectul unui audit efectuat de un auditor extern care și-a exprimat o opinie de audit. (4) Corecturile aduse rapoartelor prezentate sunt transmise fără întârzieri nejustificate.

Articolul 6

Formatul pentru transmiterea informațiilor

(1) Instituțiile sau, în cazul grupurilor, întreprinderile-mamă din Uniune transmit informațiile menționate la articolul 3 alineatul (1) în formatele și prezentările pentru schimbul de date specificate de autoritățile de rezoluție și respectă definițiile punctelor de date incluse în modelul punctelor de date unic din anexa III și normele de validare prevăzute în anexa IV, precum și următoarele specificații: (a) informațiile care nu sunt solicitate sau care nu se aplică nu se includ în datele transmise; (b) valorile numerice se transmit ca fapte în conformitate cu următoarele: (i) punctele de date cu tipul de date „Valoarea monetară” se raportează cu o precizie minimă de mii de unități; (ii) punctele de date cu tipul de date „Procent” se exprimă per unitate cu o precizie minimă de patru zecimale; (iii) punctele de date cu tipul de date „Număr întreg” se raportează fără a se utiliza zecimale și cu o precizie fixată la unități. (2) Datele transmise de instituții sau, în cazul grupurilor, de întreprinderile-mamă din Uniune sunt însoțite de următoarele informații: (a) data de referință pentru transmiterea informațiilor; (b) moneda de raportare; (c) standardele contabile aplicabile; (d) identificatorul entității raportoare; (e) nivelul de consolidare a informațiilor, în conformitate cu articolul 4.

Articolul 7

Furnizarea de informații suplimentare în vederea planurilor de rezoluție individualizate sau a planurilor de rezoluție a grupurilor

(1) În cazul în care o autoritate de rezoluție sau o autoritate de rezoluție a grupului consideră că anumite informații care nu sunt acoperite de nicio machetă prevăzută în anexa I sunt necesare în scopul elaborării și punerii în aplicare a planurilor de rezoluție sau în cazul în care formatul în care sunt furnizate informații suplimentare de către autoritatea competentă în temeiul articolului 8 alineatul (2) nu este adecvat în scopul elaborării sau punerii în aplicare a planurilor de rezoluție, autoritatea de rezoluție solicită astfel de informații de la instituția sau întreprinderea-mamă din Uniune în cauză. (2) În scopul solicitării prevăzute la alineatul (1), autoritatea de rezoluție: (a) identifică informațiile suplimentare care trebuie furnizate; (b) precizează, luând în considerare volumul și complexitatea informațiilor solicitate, termenul adecvat pe care îl are la dispoziție instituția sau, în cazul grupurilor, întreprinderea-mamă din Uniune pentru a furniza informațiile autorității de rezoluție; (c) indică formatul care trebuie utilizat de către instituții sau, în cazul grupurilor, de întreprinderile-mamă din Uniune pentru a furniza informațiile autorității de rezoluție; (d) precizează dacă informațiile trebuie să fie completate la nivel individual sau la nivel de grup, precum și dacă domeniul lor de aplicare teritorial este local, la nivelul Uniunii sau mondial; (e) furnizează detaliile de contact necesare în vederea prezentării informațiilor suplimentare.

Articolul 8

Cooperarea dintre autoritățile competente și cele de rezoluție

(1) Autoritățile competente și autoritățile de rezoluție verifică împreună dacă informațiile care trebuie furnizate autorității de rezoluție în temeiul articolului 3 alineatul (1) și al articolului 7 se află deja, parțial sau integral, la dispoziția autorității competente. (2) Dacă informațiile se află deja, parțial sau integral, la dispoziția autorității competente, autoritatea respectivă furnizează informațiile în chestiune autorității de rezoluție în timp util. (3) În cazul menționat la alineatul (2), autoritățile de rezoluție se asigură că instituțiile sau, în cazul grupurilor, întreprinderile-mamă din Uniune sunt informate în legătură cu informațiile care trebuie incluse în mod obligatoriu la transmiterea informațiilor în temeiul articolului 3 alineatul (1). Autoritățile de rezoluție identifică aceste informații făcând trimiteri la machetele prevăzute în anexa I.

Articolul 9

Perioada de tranziție

(1) Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (1), pentru un exercițiu financiar care se încheie la o dată cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2018, data de transmitere este 31 mai 2019 cel târziu. (2) Prin derogare de la dispozițiile articolului 5 alineatul (1), pentru un exercițiu financiar care se încheie la o dată cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2019, data de transmitere este 30 aprilie 2020 cel târziu.

Articolul 10

Abrogare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1066 se abrogă.

Articolul 11

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.