Regulament 2018/772 · CELEX 32018R0772

Regulamentul delegat (UE) 2018/772 al Comisiei din 21 noiembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câini, precum și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 1152/2011 (Text cu relevanță pentru SEE. )

Data act: 21.11.2017
Intrare in vigoare: 17.06.2018
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2018_130_R_0001
Status: Inactiv

animal domestic bolile animalelor inspecție sanitară inspecție veterinară țări ale UE transport animale zoonoză

Recitale

(1) Regulamentul (UE) nr. 576/2013 conține cerințele de sănătate animală aplicabile circulației necomerciale a animalelor de companie. În particular, el conține norme aplicabile introducerii necomerciale în statele membre a câinilor, a pisicilor și a dihorilor domestici. El pune la dispoziție, de asemenea, în cazul în care este necesar, măsurile sanitare preventive care trebuie adoptate prin intermediul unor acte delegate pentru controlul altor boli sau infecții decât rabia, care sunt susceptibile de a se răspândi din cauza circulației respectivelor animale. Respectivele măsuri trebuie să se bazeze pe informații științifice adecvate, fiabile și validate și trebuie să se aplice proporțional cu riscurile pentru sănătatea publică sau animală prezentate de răspândirea respectivelor boli sau infecții prin circulația transfrontalieră a câinilor, a pisicilor sau dihorilor.

(2) În plus, clasificarea statelor membre în vederea stabilirii eligibilității lor pentru a aplica respectivele măsuri sanitare preventive trebuie să se bazeze pe conformitatea cu anumite cerințe vizând starea de sănătate a animalelor din țară, precum și pe sistemele de supraveghere și de raportare privind anumite boli și infecții, altele decât rabia.

(3) Regulamentul (UE) nr. 576/2013 prevede, de asemenea, că pisicile, câinii sau dihorii transportați în statele membre trebuie să fie însoțiți de un document de identificare care să ateste, printre altele, respectarea tuturor măsurilor sanitare preventive vizând alte boli sau infecții decât rabia, adoptate în temeiul respectivului regulament.

(4) Infecția cu Echinococcus multilocularis la câini se încadrează în categoria de boli sau infecții, altele decât rabia, care necesită măsuri sanitare preventive pentru controlul ei, care urmează să fie adoptate de Comisie prin intermediul unui act delegat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 576/2013. Echinococcus multilocularis este un vierme sub formă de panglică care în etapa larvară cauzează echinococoza alveolară, o boală zoonotică considerată ca fiind una dintre cele mai grave boli parazitare care apare la om în zonele netropicale. În locurile în care boala este instalată, ciclul tipic de transmitere a parazitului în Europa implică animale carnivore sălbatice, în special vulpi roșii, ca gazde finale, precum și rozătoare mici, ca gazde intermediare.

(5) Câinii domestici și pisicile care au acces la mediul exterior pot contracta sporadic infecția atunci când intră în contact cu rozătoare infectate. Cu toate acestea, cunoștințele actuale sugerează că contribuția pisicilor la ciclul de viață al Echinococcus multilocularis este mică și nu au fost raportate cazuri de dihori ca gazde finale. Infecția cu Echinococcus multilocularis la animale nu a fost detectată până în prezent, în pofida supravegherii permanente, la gazde finale din Irlanda, Malta, Finlanda și Regatul Unit.

(6) Întrucât circulația gazdelor finale domestice afectate de o infecție asimptomatică sau clinic manifestă este considerată o importantă cale de introducere, pentru a atenua riscul de introducere a infecției în astfel de țări prin intermediul circulației câinilor se recomandă tratarea câinilor înainte de intrarea în țările unde nu s-au înregistrat semne ale prezenței parazitului și unde există gazde finale și intermediare adecvate susținerii ciclului de viață al Echinococcus multilocularis.

(7) Comisia a adoptat Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2011 (2) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (3) pentru a se asigura protecția continuă a Irlandei, Maltei, Finlandei și Regatului Unit, care au susținut că sunt indemne de parazitul Echinococcus multilocularis ca urmare a aplicării unor norme naționale până la 31 decembrie 2011 în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 998/2003. Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2011 a rămas în vigoare după ce Regulamentul (CE) nr. 998/2003 a fost abrogat și înlocuit cu Regulamentul (UE) nr. 576/2013.

(8) Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2011 prevede că îi revine Comisiei sarcina de a revizui regulamentul respectiv, în termen de cel mult cinci ani de la data intrării sale în vigoare, ținând cont de evoluțiile științifice în ceea ce privește infecția cu Echinococcus multilocularis la animale, precum și de a prezenta rezultatele acestei revizuiri Parlamentului European și Consiliului. Revizuirea este menită să evalueze proporționalitatea și justificarea științifică a măsurilor sanitare preventive. În acest sens, Comisia a solicitat avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) (4).

(9) Rezultatele revizuirii efectuate de Comisie arată că Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2011 prevede un cadru adecvat pentru protejarea efectivă a statelor membre care susțin că sunt indemne de parazitul Echinococcus multilocularis. Din acest motiv, principalele dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 1152/2011 ar trebui luate în considerare în prezentul regulament. În particular, tratamentul documentat și realizat la timp a câinilor cu un medicament eficient autorizat sau aprobat înainte de introducerea pe teritoriul statelor membre care au demonstrat o absență continuă a parazitului sau al acelor state membre cu o prevalență mică care au pus în aplicare pe o perioadă de timp strict limitată un program de eradicare a parazitului în populația de animale relevantă, precum și condițiile pentru acordarea de derogări de la tratamentul respectiv, ar trebui să fie încorporate în prezentul regulament.

(10) În plus, în conformitate cu avizul AESA privind infecția cu Echinococcus multilocularis la animale, nu există nicio dovadă că, în absența vulpilor roșii, câinii pot menține ciclul de viață al Echinococcus multilocularis. Prin urmare, în statele membre în care câinele este raportat ca fiind singura posibilă gazdă finală, infecția cu Echinococcus multilocularis nu se poate instala.

(11) Cu toate acestea, introducerea de excremente de câine contaminate prin circulația câinilor din zonele endemice în statele membre în care infecția nu se poate instala constituie un risc de infecții la oameni, care altfel nu ar exista în acel loc și care pot fi atenuate prin aplicarea unor măsuri sanitare preventive vizând câinii care intră în astfel de state membre. Pentru a fi eligibile pentru astfel de măsuri sanitare preventive, statele membre care susțin că vulpile roșii, care ar putea găzdui parazitul Echinococcus multilocularis, sunt absente, ar trebui, totuși, să furnizeze cu regularitate dovezi susținând absența lor prin punerea în aplicare a unui program de detectare timpurie a prezenței vulpilor roșii în orice parte a statului membru respectiv.

(12) Revizuirea evidențiază, de asemenea, importanța activităților de supraveghere care trebuie să fie puse în aplicare în statele membre care susțin că sunt indemne de parazit. Revizuirea a constatat că anumite aspecte privind activitățile de supraveghere ar trebui să fie reexaminate. Prin urmare, normele în vigoare din Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2011 privind activitățile de supraveghere ar trebui adaptate în consecință.

(13) Articolul 14 alineatul (1) din Directiva 92/65/CEE a Consiliului (5) stabilește anumite elemente referitoare la documentația care trebuie pusă la dispoziție pentru recunoașterea unui program obligatoriu a unui stat membru vizând eradicarea bolii. Ar trebui prevăzută o dispoziție care să includă elementele respective în prezentul regulament.

(14) Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor ar trebui utilizat pentru declarațiile statelor membre care susțin că teritoriul lor este indemn de parazitul Echinococcus multilocularis.

(15) Modelele documentelor de identificare a animalelor ar trebui utilizate pentru documentarea măsurilor sanitare preventive.

(16) Pentru a se asigura certitudinea juridică, este necesar să se abroge Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2011,

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește norme pentru aplicarea unor măsuri sanitare preventive pentru controlul infecției cu Echinococcus multilocularis la câinii destinați circulației necomerciale pe teritoriul sau în părți ale teritoriului anumitor state membre.

Articolul 2

Norme pentru clasificarea pe categorii a statelor membre în vederea eligibilității lor pentru măsurile sanitare preventive

(1) Statele membre pot depune o cerere la Comisie în vederea clasificării pe categorii în ceea ce privește măsurile sanitare preventive în conformitate cu condițiile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4). (2) În cazul în care un stat membru poate demonstra că infecția cu parazitul Echinococcus multilocularis nu a fost stabilită din cauza absenței vulpilor roșii sălbatice pe întreg teritoriul său, statul membru respectiv transmite Comisiei documentația care atestă conformitatea cu următoarele condiții: (a) a pus în aplicare, în trei perioade consecutive a câte 12 luni înainte de data aplicării, un program de observare național, care descrie: (i) tehnicile care permit detectarea prezenței unei specii, tipul și frecvența anchetelor puse în aplicare, diferitele categorii de actori implicați și păstrarea rezultatelor anchetelor; (ii) procedurile de monitorizare a punerii în aplicare a programului; (b) nu a înregistrat prezența vulpilor roșii sălbatice în nicio parte a teritoriului său. (3) În cazul în care un stat membru poate demonstra că animalele sălbatice care sunt gazdele finale și care pot găzdui parazitul Echinococcus multilocularis sunt prezente pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia și că prezența infecției cu acest parazit nu a fost înregistrată la respectivele animale, statul membru respectiv transmite Comisiei documentația care atestă conformitatea cu cel puțin una dintre următoarele condiții: (a) a declarat, în conformitate cu procedurile de declarare pe proprie răspundere menționate în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, întregul său teritoriu sau o parte a acestuia ca fiind indemn de cazuri de infecție cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazdele finale și că dispune de norme în baza cărora infecțiile cu Echinococcus multilocularis ale animalelor sălbatice care sunt gazdele finale sunt declarate în mod obligator în temeiul legislației naționale; (b) pe parcursul celor 15 ani dinainte de data cererii și în lipsa aplicării unui program de supraveghere specific agentului patogen nu a înregistrat niciun caz de infecție cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazdele finale, cu condiția ca în cei 10 ani anteriori cererii să fi fost îndeplinite următoarele condiții: (i) au fost instituite norme pentru ca infecția cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazdele finale să fie declarate în mod obligator în temeiul legislației naționale; (ii) a fost instituit un sistem de depistare timpurie a infecțiilor cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazdele finale; (iii) au fost instituite măsuri adecvate de prevenire a introducerii parazitului Echinococcus multilocularis prin intermediul animalelor domestice care sunt gazdele finale; (iv) infecția cu parazitul Echinococcus multilocularis nu a fost cunoscută ca fiind stabilită la animalele sălbatice care sunt gazdele finale pe teritoriul lor; (c) a pus în aplicare, în cursul a trei perioade consecutive de câte 12 luni dinainte de data cererii un program de supraveghere specific agentului patogen care este conform cerințelor din anexa I la prezentul regulament și nu a înregistrat niciun caz de infecție cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazdele finale, iar astfel de cazuri sunt declarabile în mod obligator în temeiul legislației naționale. (4) În cazul în care un stat membru a întocmit un program obligatoriu de eradicare a infecției cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale într-un interval de timp stabilit pentru anumite părți sau pentru totalitatea teritoriului său, el transmite Comisiei o documentație care să conțină în particular: (a) normele care sunt instituite pentru ca infecția cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale să fie declarate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale, (b) răspândirea infecției pe teritoriul său; (c) motivele pentru realizarea programului, ținând seama de importanța bolii la oameni și de impactul ei asupra sănătății publice; (d) zona geografică în care se va aplica programul; (e) procedurile de monitorizare a programului, inclusiv gradul de implicare a vânătorilor în punerea în aplicare a programului; (f) măsurile care trebuie luate în cazul în care rezultatele testelor efectuate în cadrul programului sunt pozitive;

Articolul 3

Eligibilitatea pentru măsurile sanitare preventive

(1) În urma examinării cererii unui stat membru în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), Comisia stabilește dacă respectivul stat membru respectă normele pentru clasificarea vizând tot teritoriul sau doar părți ale teritoriului său, iar Comisia include, în caz de conformitate, respectivul stat membru sau părți ale acestuia în lista corespunzătoare care trebuie să fie stabilită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 576/2013. (2) Un stat membru sau părți ale acestuia în lista menționată la alineatul (1) sunt eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 4

Condiții de îndeplinit în vederea menținerii eligibilității pentru măsurile sanitare preventive

(1) Statele membre clasificate ca respectând normele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) pentru întregul lor teritoriu rămân eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) ele au instituit un program național de observare pentru a detecta prezența vulpilor roșii sălbatice; (b) ele notifică imediat Comisiei și celorlalte state membre detectarea prezenței vulpilor roșii sălbatice în cursul fiecărei perioade de observație de 12 luni; (c) ele raportează Comisiei rezultatele programelor naționale menționate la litera (a) până în ziua de 31 mai care urmează sfârșitului fiecărei perioade de observație de 12 luni. (2) Statele membre clasificate ca fiind conforme cu normele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) pentru întregul lor teritoriu sau pentru părți ale acestuia rămân eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) ele au instituit norme care impun ca infecția cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale să fie declarate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale; (b) ele au instituit un sistem de depistare timpurie a infecțiilor cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale; (c) ele pun în aplicare un program de supraveghere specific agentului patogen a animalelor sălbatice care sunt gazde finale care este elaborat și desfășurat în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa I; (d) ele notifică imediat Comisiei și celorlalte state membre detectarea oricărui exemplar de parazit Echinococcus multilocularis în eșantioanele prelevate de la animalele sălbatice care sunt gazde finale pe parcursul fiecărei perioade de supraveghere de 12 luni; (e) ele raportează Comisiei rezultatele programului de supraveghere specifice agentului patogen menționat la litera (c) până în ziua de 31 mai care urmează sfârșitului fiecărei perioade de supraveghere de 12 luni. (3) Statele membre clasificate ca fiind conforme cu normele prevăzute la articolul 2 alineatul (4) pentru întregul lor teritoriu sau pentru părți ale acestuia rămân eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive timp de cel mult cinci perioade consecutive de supraveghere de 12 luni în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) ele au instituit norme care impun ca infecția cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale să fie declarate în mod obligatoriu în temeiul legislației naționale; (b) ele au instituit un sistem de depistare timpurie a infecțiilor cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale; (c) după primele două perioade consecutive de supraveghere de 12 luni care urmează începerii programului obligatoriu de eradicare prevăzut la articolul 2 alineatul (4): (i) ele pun în aplicare un program de supraveghere specific agentului patogen a animalelor sălbatice care sunt gazde finale care este elaborat și desfășurat în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa I; (ii) ele notifică imediat Comisiei și celorlalte state membre detectarea oricărui exemplar de parazit Echinococcus multilocularis în eșantioanele prelevate de la animalele sălbatice care sunt gazde finale pe parcursul fiecărei perioade de supraveghere de 12 luni; (iii) ele raportează Comisiei rezultatele programului de supraveghere specific agentului patogen menționat la punctul (i) până în ziua de 31 mai care urmează sfârșitului fiecărei perioade de supraveghere de 12 luni. (4) Statele membre menționate la alineatul (3) rămân eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive după cel mult cinci perioade consecutive de supraveghere de 12 luni dacă au prezentat Comisiei o cerere prin care documentează îndeplinirea normelor de clasificare prevăzută la articolul 2 alineatul (3) litera (c) pentru întregul lor teritoriu sau pentru părți ale acestuia și până când Comisia a stabilit, în conformitate cu articolul 3, că ele respectă respectivele norme pentru întregul lor teritoriu sau pentru părți ale acestuia.

Articolul 5

Neîndeplinirea condițiilor de la articolul 4

(1) Statele membre clasificate ca respectând normele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) nu mai sunt eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive vizând câinii care au intrat pe teritoriul lor în cazul în care: (a) condiția prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (a) nu mai este îndeplinită; sau (b) prezența a cel puțin unei vulpi roșii sălbatice a fost detectată în cursul perioadelor de observație de 12 luni menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b), iar statul membru în cauză nu a prezentat Comisiei o cerere prin care documentează respectarea normelor de clasificare prevăzute la articolul 2 alineatul (3) litera (c) pentru întregul lor teritoriu sau pentru părți ale acestuia; sau (c) raportul menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (c) nu a fost transmis Comisiei în termenul stabilit. (2) Statele membre clasificate ca respectând normele prevăzute la articolul 2 alineatul (3) nu mai sunt eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive vizând câinii care au intrat pe teritoriul lor sau în părți ale acestuia în cazul în care: (a) oricare dintre condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) nu mai sunt îndeplinite; sau (b) apariția oricărui caz de infecție cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale a fost detectată în cursul perioadelor de supraveghere menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (d); sau (c) raportul menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (e) nu a fost transmis Comisiei în termenul stabilit. (3) Statele membre clasificate ca respectând normele prevăzute la articolul 2 alineatul (4) nu mai sunt eligibile pentru aplicarea măsurilor sanitare preventive vizând câinii care au intrat pe teritoriul lor sau în părți ale acestuia în cazul în care: (a) oricare dintre condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (3) literele (a) și (b) și la articolul 4 alineatul (3) litera (c) punctul (i) nu mai sunt îndeplinite; sau (b) apariția oricărui caz de infecție cu Echinococcus multilocularis la animalele sălbatice care sunt gazde finale a fost detectată în cursul perioadelor de supraveghere menționate la articolul 4 alineatul (3) litera (c) punctul (ii); sau (c) raportul menționat la articolul 4 alineatul (3) litera (c) punctul (iii) nu a fost transmis Comisiei în termenul stabilit; sau (d) programul obligatoriu de supraveghere menționat la articolul 2 alineatul (4) s-a încheiat, iar statul membru în cauză nu a prezentat Comisiei o cerere prin care documentează respectarea normelor de clasificare prevăzute la articolul 2 alineatul (3) litera (c) pentru întregul lor teritoriu sau pentru părți ale acestuia. (4) În oricare dintre cazurile menționate la alineatele (1), (2) și (3), Comisia adaptează lista statelor membre menționate la articolul 3.

Articolul 6

Măsurile sanitare preventive

(1) Proprietarul sau persoana autorizată, astfel cum sunt definite la articolul 3 literele (c) și (d) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013 se asigură că câinii intrați pe teritoriul sau în părți ale teritoriului unui stat membru menționat la articolul 3 din prezentul regulament au fost supuși unui tratament împotriva formelor intestinale matură și imatură ale parazitului Echinococcus multilocularis. (2) Tratamentul menționat la alineatul (1) se efectuează în termen de maximum 120 de ore și minimum 24 de ore înainte de momentul programat al intrării câinelui pe teritoriul sau în părți ale teritoriului statului membru, în conformitate cu alineatele (3) și (4) din prezentul articol. (3) Tratamentul menționat la alineatul (1) se administrează de către un medic veterinar și constă într-un medicament: (a) care conține doza adecvată de: (i) praziquantel; sau (ii) alte substanțe farmacologic active, cu privire la care s-a dovedit că, singure sau în combinație, reduc populația de forme intestinale mature și imature ale parazitului Echinococcus multilocularis la câini cel puțin la fel de eficient ca și praziquantelul; și (b) căruia i-a fost acordată: (i) o autorizație de introducere pe piață în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) sau cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (7); sau (ii) o aprobare sau o autorizație din partea autorității competente din țara terță de expediere a câinelui destinat circulației necomerciale. (4) Tratamentul menționat la alineatul (1) se certifică de către: (a) medicul veterinar care l-a administrat, în secțiunea relevantă a pașaportului întocmit în conformitate cu modelul prevăzut în: (i) Partea 1 din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013 al Comisiei (8), în cazul intrării necomerciale a câinilor pe teritoriul sau în părți ale teritoriului unui stat membru menționat la articolul 3 din prezentul regulament dintr-un alt stat membru sau al intrării într-un stat membru, după intrare în sau tranzit printr-un teritoriu sau o țară terță, dintr-un stat membru, în conformitate cu articolul 27 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013; sau (ii) Partea 3 din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013, în cazul intrării necomerciale a câinilor pe teritoriul sau în părți ale teritoriului unui stat membru menționat la articolul 3 din prezentul regulament dintr-un teritoriu sau dintr-o țară terță menționată în partea 1 din anexa II la regulamentul de punere în aplicare respectiv; sau (b) un medic veterinar oficial din teritoriul sau din țara terță de proveniență sau de către un medic veterinar autorizat și ulterior aprobat de către autoritatea competentă din teritoriul sau din țara terță de proveniență, în secțiunea relevantă din certificatul de sănătate animală stabilit în conformitate cu modelul prevăzut în partea 1 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 577/2013, în cazul intrării necomerciale a câinilor pe teritoriul sau în părți ale teritoriului unui stat membru menționat la articolul 3 din prezentul regulament, dintr-un teritoriu sau dintr-o țară terță, altele decât cele menționate în partea 1 din anexa II la regulamentul de punere în aplicare respectiv.

Articolul 7

Derogare de la aplicarea măsurilor sanitare preventive

(1) Prin derogare de la articolul 6, un stat membru menționat la articolul 3 autorizează circulația necomercială pe teritoriul său sau în părți ale acestuia câinilor care nu au făcut obiectul măsurilor sanitare preventive prevăzute cu condiția ca respectivii câini să fie deplasați direct de la: (a) teritoriul altui stat membru menționat la articolul 3 care respectă normele pentru clasificarea pe categorii prevăzute la articolul 2 alineatul (2) pentru întregul său teritoriu; sau (b) teritoriul sau o parte a teritoriului unui alt stat membru menționat la articolul 3 care respectă normele de clasificare pe categorii prevăzute la articolul 2 alineatul (3) pentru întregul său teritoriu sau pentru părți ale acestuia. (2) Prin derogare de la articolul 6 alineatul (2), un stat membru menționat la articolul 3 poate autoriza circulația necomercială pe teritoriul său sau în părți ale acestuia a câinilor care au făcut obiectul măsurilor sanitare preventive prevăzute la: (a) articolul 6 alineatul (3) și la articolul 6 alineatul (4) litera (a), cel puțin de două ori la un interval de cel mult 28 de zile, iar tratamentul este repetat ulterior la intervale regulate care nu depășesc 28 de zile; (b) articolul 6 alineatele (3) și (4), nu mai puțin de 24 de ore înainte de intrare și cel mult 28 de zile înainte de data ieșirii din statul membru menționat la articolul 3, caz în care câinii respectivi trebuie să intre și să părăsească statul membru respectiv printr-un punct de intrare a călătorilor desemnat de statul membru respectiv în scopul efectuării verificărilor menționate la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 576/2013. (3) Statele membre menționate la articolul 3 care recurg la derogarea prevăzută la alineatul (2) stabilesc condițiile pentru controlul unor astfel de deplasări și le pun la dispoziția publicului.

Articolul 8

Abrogare

Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2011 se abrogă. Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se interpretează în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Articolul 9

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolul 8 se aplică de la 1 iulie 2018.