Recitale
(1) În temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea depusă de Republica Cehă pentru înregistrarea denumirilor „Пражка шунка” (BG), „Jamón de Praga” (ES), „Pražská šunka” (CS), „Prag Skinke” (DA), „Prager Schinken” (DE), „Praha sink” (ET), „Χοιρομέρι Πράγας” (EL), „Prague Ham” (EN), „Jambon de Prague” (FR), „Praška šunka” (HR), „Prāgas šķiņķis” (LV), „Prahos kumpis” (LT), „Prágai minőségi sonka” (HU), „Perżut ta' Praga” (MT), „Praagse Ham” (NL), „Szynka Praska” (PL), „Fiambre de Praga” (PT), „Jambon de Praga” (RO), „Pražská šunka” (SK), „Praška šunka” (SL), „Prahalainen kinkku” (FI), „Pragskinka” (SV) ca specialitate tradițională garantată (STG) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Denumirea „Pražská šunka” se referă la un produs de tip jambon care include următoarele trei variante: „Pražská šunka” cu os, „Pražská šunka” dezosat și „Pražská šunka” în conservă.
(2) În 2012 se publicase deja o cerere de înregistrare a denumirii „Pražská šunka”, alături de alte variante lingvistice ale acesteia (3). Austria, Italia, Germania și Slovacia au formulat contestații. Republica Cehă a ajuns la un acord cu toți opozanții, cu excepția Slovaciei. Comisia a procedat apoi la republicarea caietului de sarcini al produsului, care a fost modificat substanțial pentru a lua parțial în considerare cerințele și observațiile prezentate de Slovacia.
(3) La data de 18 iulie 2016, Comisia a primit un act de opoziție din partea Slovaciei, la 16 august 2016 din partea Serbiei și la 17 august 2016 din partea Austriei.
(4) La data de 14 septembrie 2016, Comisia a primit o declarație de opoziție motivată din partea Slovaciei, la 12 octombrie 2016 din partea Serbiei și la 19 octombrie 2016 din partea Austriei.
(5) Actului de opoziție din partea Austriei nu i s-a putut da curs. În conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia verifică admisibilitatea declarației de opoziție motivate numai dacă a fost primită în termen de două luni de la primirea actului de opoziție aferent, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul declarației motivate din partea Austriei.
(6) După ce a examinat declarațiile de opoziție motivate primite din partea Serbiei și a Slovaciei și le-a declarat admisibile, Comisia, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, a invitat Republica Cehă și Slovacia, prin scrisoarea din 8 noiembrie 2016, și Republica Cehă și Serbia, prin scrisoarea din 2 decembrie 2016, să demareze consultările necesare pentru a ajunge la un acord.
(7) Republica Cehă și Serbia au ajuns la un acord. Cele două țări au convenit ca denumirea să fie protejată și în limba sârbă, atât cu caractere chirilice, cât și cu caractere latine, respectiv „Praška šunka”/„Прашка шунка” (RS), și ca Serbiei să i se acorde o perioadă de tranziție de trei ani pentru a utiliza denumirea protejată pe produse care nu corespund caietului de sarcini al produsului „Pražská Šunka”.
(8) În opinia Comisiei, conținutul acordului nu contravine nici Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, nici legislației UE. Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, conform căruia Comisia poate acorda perioade de tranziție de trei sau mai mulți ani pentru utilizarea denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate care contravin articolului 13 alineatul (1) din respectivul regulament, poate fi aplicat prin analogie și în cazul specialităților tradiționale garantate (4). Cu toate acestea, deoarece regulamentul se aplică numai pe teritoriul UE, o astfel de perioadă de tranziție se poate referi doar la produsele importate în UE din Serbia, care ar urma să fie comercializate în UE sub denumirea protejată, deși nu sunt conforme caietului de sarcini al produsului. Aceste produse nu ar trebui așadar comercializate în UE însoțite de mențiunea „specialitate tradițională garantată”, nici de abrevierea „STG”, nici de logoul UE aferent. În urma adăugării versiunii sârbe printre denumirile înregistrate, ar trebui publicată spre informare versiunea consolidată a caietului de sarcini al produsului.
(9) În schimb, nu s-a ajuns la niciun acord între Republica Cehă și Slovacia în termenul prevăzut. Prin urmare, Comisia ar trebui să decidă cu privire la înregistrare, ținând seama de rezultatele consultărilor în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(10) Principalele argumente ale Slovaciei, prezentate în declarațiile de opoziție motivate și în consultările desfășurate cu Republica Cehă, sunt rezumate în cele ce urmează.
(11) Ca prim motiv de opoziție, Slovacia susține că înregistrarea denumirii ar fi incompatibilă cu termenii Regulamentului (UE) nr. 1151/2012. Slovacia afirmă că metoda de producție inclusă în caietul de sarcini pentru produsul „Pražská šunka” dezosat nu este „tradițională”, deoarece se aplică numai din 1993 (după divizarea Cehoslovaciei în Republica Cehă și Slovacia), deci nu au trecut încă 30 de ani. Înainte de 1993, jambonul „Pražská šunka” era produs în conformitate cu standardele statului cehoslovac (ČSN), care stabileau normele comune pentru producerea, furnizarea, ambalarea, transportul, depozitarea și testarea produselor din carne aplicabile în Cehoslovacia; acestea erau aplicate pe întreg teritoriul Cehoslovaciei și nu permiteau metoda de producție inclusă în caietul de sarcini al jambonului „Pražská šunka” dezosat STG. Articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 prevede că, pentru ca o denumire să fie înregistrată drept STG, metoda de producție trebuie să corespundă unei practici tradiționale sau materiile prime ori ingredientele să fie cele utilizate în mod tradițional; totodată, în conformitate cu definiția de la articolul 3 alineatul (3) din același regulament, „tradițional” înseamnă utilizare atestată timp de cel puțin 30 de ani. Având în vedere cele de mai sus, metoda de producție a jambonului„Pražská šunka” dezosat STG nu corespunde practicii tradiționale menționate la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
(12) Slovacia susține, de asemenea, că cerința privind „caracterul specific”, astfel cum este defini la articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, nu a fost îndeplinită.
(13) Al doilea motiv de opoziție invocat de Slovacia este că denumirea produsului „Pražská šunka” trebuie considerată un termen generic, cu alte cuvinte ea a devenit denumirea comună a produsului în UE. Acest lucru este demonstrat de numărul de opoziții exprimate cu privire la înregistrarea denumirii: faptul că se utilizează aceeași denumire pentru comercializarea unor produse identice sau similare în numeroase țări demonstrează, potrivit Slovaciei, că este vorba despre o denumire generică.
(14) Al treilea motiv de opoziție din partea Slovaciei este că denumirea propusă pentru înregistrare este legală, renumită și semnificativă din punct de vedere economic pentru produse agricole sau alimentare similare din Slovacia. Consumatorii din Slovacia sunt familiarizați cu jambonul„Pražská šunka” și obișnuiesc să îl achiziționeze ca produs preparat disponibil în membrane din poliamidă. „Pražská šunka” în varianta dezosată, așa cum este descris în propunere, nu este un produs cunoscut de consumatorii slovaci. Conform informațiilor furnizate de producători individuali din Republica Slovacă, în prezent se produc cel puțin 1 208 tone de „Pražská šunka” pe an. Pentru producătorii din Slovacia, adaptarea sau schimbarea denumirii produsului ar conduce la pierderi considerabile de venituri, în principal deoarece ar comporta o creștere puternică a prețurilor, cuprinsă între 45 % și 92 %, în funcție de tip și de categoria de calitate. Într-adevăr, conform prevederilor caietului de sarcini al produsului „Pražská šunka” STG, pentru toate cele trei versiuni, carnea trebuie să aibă un conținut minim de proteine pure provenite din mușchi de 16 % din greutate, în timp ce în Slovacia acest procent poate fi mai scăzut. În temeiul legislației slovace, produsul „Pražská šunka” poate fi comercializat în cadrul a trei categorii diferite de jambon, bazate pe un conținut diferit de proteine pure provenite din mușchi ca procentaj minim din greutate: jambon special (16 %), jambon selectat (13 %) și jambon standard (10 %). Prin urmare, jambonul selectat și jambonul standard nu ar mai putea fi comercializate în Slovacia sub denumirea înregistrată. Pe lângă creșterea prețului, costurile achiziționării formelor pentru fabricarea jambonului „Pražská šunka” dezosat ar trebui incluse, la rândul lor, printre pierderile de venituri, deoarece în Slovacia această tehnologie nu este utilizată la fabricarea produsului „Pražská šunka” (se folosesc membrane de poliamidă). Această achiziție ar implica un cost de 70 EUR per unitate de jambon cu o greutate de aproximativ 5 kg, adică 14 000 EUR pentru a produce 1 tonă de produs finit. De asemenea, modelarea produselor „Pražská šunka” cu ajutorul unei folii, în comparație cu producția în membrane de poliamidă, ar duce la creșterea costurilor pentru achiziționarea de folii și pentru munca manuală în valoare totală de cel puțin 50 EUR/tonă de produs finit.
(15) În plus, trei producători slovaci dețin mărci comerciale pentru „Pražská šunka”, iar utilizarea lor ar fi pusă în pericol.
(16) Pe lângă considerațiile de mai sus, Slovacia a propus ca, în cazul în care, în pofida observațiilor prezentate, Comisia decide să înregistreze denumirea, ar putea să se țină seama de articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 prin adoptarea dispoziției ca denumirea „Pražská šunka” să fie însoțită de mențiunea „fabricat potrivit tradiției din Republica Cehă”. Ca alternativă, denumirea ar putea fi schimbată în „Pražská šunka tradițional”.
(17) Comisia a analizat argumentele expuse în declarațiile de opoziție motivate primite din partea Slovaciei în raport cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, ținând seama de rezultatele consultărilor desfășurate între solicitant și oponenții săi, și a concluzionat că denumirea „Pražská šunka” ar trebui să fie înregistrată.
(18) În ceea ce privește primul motiv de opoziție, Republica Cehă a clarificat faptul că nici înainte de 1993 produsul „Pražská šunka” nu era reglementat de standardele statului cehoslovac (ČSN). În acea parte din Cehoslovacia care corespunde în prezent Republicii Cehe jambonul „Pražská šunka” era produs în conformitate cu „standardul tehnico-economic” emis de secțiunea cehă a „Masný průmysl” (asociația producătorilor din sectoarele cărnii). La sfârșitul anilor '70, se produceau semiconserve (pasteurizate) de jambon „Pražská šunka” dezosat în mai multe fabrici din Cehoslovacia, pe teritoriul Republicii Cehe actuale, urmărind în esență elementele care se regăsesc în caietul de sarcini al jambonului „Pražská šunka” dezosat STG: pasteurizare, utilizarea unor forme ovale, afumarea și aplicarea unui strat decorativ de grăsime de porc sau de grăsime și șorici de porc.
(19) În plus, același produs, semiconservele de jambon „Pražská šunka” dezosat, a fost fabricat timp de decenii și în alte țări, cum ar fi Austria și Germania. Având în vedere cele de mai sus, ar trebui să se concluzioneze că jambonul „Pražská šunka” dezosat și metoda sa de producție corespund practicii tradiționale existente de mai bine de 30 de ani.
(20) Nu există nicio cerință conform căreia un produs trebuie să aibă un caracter specific pentru ca denumirea sa să fie înregistrată ca STG. Articolul 19 alineatul (1) litera (b) se referă la „caracterul specific” ca fiind un element al descrierii, iar caracterul specific al produsului este suficient de bine descris pentru toate cele trei versiuni care fac obiectul caietului de sarcini.
(21) În ceea ce privește al doilea motiv de opoziție, nu există o bază pentru a se concluziona că termenul a dobândit un sens generic. Slovacia nu a oferit nicio motivare care să conducă la o astfel de concluzie. Faptul că un astfel de produs este fabricat în mai multe țări din Europa nu poate fi considerat în sine un motiv pentru a concluziona în favoarea caracterului generic al denumirii. În orice caz, caracterul generic ca atare nu reprezintă un motiv de opoziție pentru STG. STG pot fi fabricate legal oriunde, cu condiția să se respecte caietul de sarcini al produsului.
(22) Al treilea motiv de opoziție din partea Slovaciei este că denumirea este utilizată legal, beneficiază de renume și este semnificativă din punct de vedere economic pentru produse agricole sau alimentare similare din Slovacia. Comisia recunoaște aceste circumstanțe. Totuși, aceasta consideră că, în primul rând, motivul pentru care produsul fabricat în Slovacia nu poate fi inclus în caietul de sarcini al produsului „Pražská šunka” STG este legat de faptul că Slovacia a schimbat rețeta și prezentarea produsului după declararea independenței celor două republici, Cehă și Slovacă, adică după 1 ianuarie 1993. Autoritățile slovace au raportat că decretul de creare a celor trei categorii de produs, jambon special, jambon selectat și jambon standard (pe baza conținutului minim de proteine pure provenite din mușchi de 16 %, de 13 % și, respectiv, de 10 % din greutate), a fost adoptat de Ministerul Agriculturii și de Ministerul Sănătății din Slovacia la 18 august 2005. Înainte de această dată, conținutul minim de proteine pure provenite din mușchi era de 18 % din greutate. 100 % din produsele „Pražská šunka” fabricate în Slovacia cu un conținut minim de proteine pure provenite din mușchi de 18 % din greutate s-ar fi calificat drept „Pražská šunka” STG. Autoritățile slovace au raportat, de asemenea, că, în același timp, modul de prezentare a produsului a fost modificat prin abandonarea modelării și a tratamentului termic în favoarea îndesării produsului în membrane din poliamidă. Deși Slovacia indică faptul că producția de jambon „Pražská šunka” a evoluat și în Republica Cehă după independență, rezultă clar că în Slovacia, cu precădere, metoda de producție a fost modificată în esență și în mod substanțial. În al doilea rând, comparativ cu caietul de sarcini inițial al produsului, publicat în 2010, Republica Cehă a atenuat în mod semnificativ cerințele din caietul de sarcini cu scopul de a include un număr cât mai mare de metode de producție și, astfel, de a înregistra o STG larg răspândită și partajată. Toți opozanții admiși în cele două proceduri de opoziție au ajuns la un acord, cu excepția Slovaciei. În al treilea rând, calculul costurilor de adaptare a producției la caietul de sarcini al STG „Pražská šunka” nu pare să țină cont de faptul că matrițele din metal pot fi reutilizate pentru o perioadă lungă de timp. În al patrulea rând, în special, utilizarea matrițelor nu este obligatorie, având în vedere că există alternative. De exemplu, pot fi utilizate folii din plastic. În plus, costul de 50 EUR/tonă de produs finit aferent achiziției de folii și muncă manuală nu pare să fie disproporționat.
(23) În plus, în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 și prin analogie cu dispozițiile aplicabile denumirilor de origine protejate și indicațiilor geografice protejate, mărcile care sunt solicitate, înregistrate sau consacrate prin utilizare, dacă această posibilitate este prevăzută de legislația în cauză, cu bunăcredință, pe teritoriul Uniunii, înainte de data la care cererea de protecție este înaintată Comisiei, ar trebui să fie considerate ca putând fi utilizate în continuare și reînnoite pentru produsul respectiv, în pofida înregistrării denumirii. Mărcile care au fost solicitate, înregistrate sau consacrate prin utilizare, dacă această posibilitate este prevăzută de legislația Uniunii sau de legislația slovacă, cu bunăcredință, înainte de data transmiterii către Comisie a cererii de înregistrare a denumirii „Pražská šunka”, nu sunt afectate de această înregistrare.
(24) Având în vedere cele de mai sus, circumstanțele invocate de Slovacia în ceea ce privește utilizarea legală, renumele și semnificația economică a denumirii, inclusiv la nivel de mărci, pe teritoriul Slovaciei, nu sunt suficiente pentru a justifica refuzul cererii de înregistrare a Republicii Cehe. Cu privire la celelalte propuneri prezentate de Slovacia, având în vedere motivele expuse mai sus, Comisia consideră că nu este oportun să se prevadă ca denumirea înregistrată „Pražská šunka” STG să fie însoțită de mențiunea „fabricat potrivit tradiției din Republica Cehă” pentru ca jambonul „Pražská šunka” din Slovacia să fie comercializat, dacă nu se respectă caietul de sarcini al produsului „Pražská šunka” STG, conform tradiției din Slovacia. De fapt, Slovacia nu a demonstrat existența unei „tradiții slovace” alternative pentru fabricarea produsului „Pražská šunka”. În plus, după două proceduri de opoziție, caietul de sarcini la care va face referire denumirea înregistrată nu va mai exprima o tradiție specifică din Republica Cehă, ci, în principal, o tradiție partajată de mai multe state membre ale UE și țări terțe.
(25) Propunerea de a schimba denumirea în „Pražská šunka tradițional” ar însemna că procedura ar trebui să fie reluată de la început, demers disproporționat în raport cu așteptările legitime implicate.
(26) Indiferent de situație, protejarea specialităților tradiționale garantate ar trebui adaptată în funcție de interesul producătorilor și al operatorilor care au folosit în mod legal denumirile respective până în prezent. În temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, aplicabil prin analogie și în cazul specialităților tradiționale garantate, pentru a se permite adaptarea progresivă la caietul de sarcini, ar trebui să se acorde o perioadă de tranziție de cinci ani pentru utilizarea denumirii „Pražská šunka” fără a se respecta caietul de sarcini al produsului, combinată cu autorizația de a continua, după expirarea perioadei de cinci ani, introducerea pe piață a produselor care nu sunt conforme cu caietul de sarcini până la epuizarea stocurilor. Aceste produse nu ar trebui însă comercializate în UE însoțite de mențiunea „specialitate tradițională garantată”, nici de abrevierea „STG”, nici de logoul UE.
(27) Având în vedere cele de mai sus, denumirile „Пражка шунка” (BG), „Jamón de Praga” (ES), „Pražská šunka” (CS/SK), „Prag Skinke” (DA), „Prager Schinken” (DE), „Praha sink” (ET), „Χοιρομέρι Πράγας” (EL), „Prague Ham” (EN), „Jambon de Prague” (FR), „Praška šunka” (HR/SL/RS), „Prāgas šķiņķis” (LV), „Prahos kumpis” (LT), „Prágai minőségi sonka” (HU), „Perżut ta' Praga” (MT), „Praagse Ham” (NL), „Szynka Praska” (PL), „Fiambre de Praga” (PT), „Jambon de Praga” (RO), „Prahalainen kinkku” (FI), „Pragskinka” (SV) „Прашка шунка” (RS) ar trebui introduse în Registrul specialităților tradiționale garantate.
(28) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru politica în domeniul calității produselor agricole,