Recitale
(1) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2) are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare din cadrul tuturor activităților de pescuit din Uniune prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură.
(2) În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare se aplică de la 1 ianuarie 2015 pentru activitățile de pescuit de hering și șprot și pentru activitățile de pescuit în scopuri industriale.
(3) În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în activitățile de pescuit din Marea Baltică, altele decât cele vizate de articolul 15 alineatul (1)litera (a) din regulamentul menționat, obligația de debarcare se aplică de la 1 ianuarie 2015 speciilor care definesc activitățile de pescuit și de la 1 ianuarie 2017 tuturor celorlalte specii care fac obiectul unor limite de captură. Codul este considerat o specie care definește anumite activități de pescuit în Marea Baltică. Cambula de Baltica este în general o captură accidentală în anumite activități de pescuit de cod. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare se aplică în consecință codului de la 1 ianuarie 2015 și cambulei de Baltica de la 1 ianuarie 2017.
(4) Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, dacă nu se adoptă niciun plan multianual privind activitatea de pescuit în cauză, Comisia poate adopta un plan de aruncare a capturilor înapoi în mare care să furnizeze, cu titlu temporar, detalii privitoare la punerea în aplicare a obligației de debarcare.
(5) Regulamentul delegat (UE) nr. 1396/2014 al Comisiei (3) a instituit un plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru activitățile de pescuit de somon, hering, șprot și cod din Marea Baltică. Planul respectiv privind aruncarea capturilor înapoi în mare include, printre altele, o excepție de la obligația de debarcare pentru cod și somon datorită ratelor ridicate de supraviețuire demonstrate pentru aceste specii, prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Regulamentul delegat (UE) nr. 1396/2014 expiră la 31 decembrie 2017.
(6) Regulamentul (UE) 2016/1139 stabilește un plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează aceste stocuri. Planul multianual cuprinde și dispoziții aplicabile stocului de cambulă de Baltica. Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139 împuternicește Comisia să adopte dispoziții legate de obligația de debarcare prin intermediul unui act delegat pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre în urma consultării consiliilor consultative relevante.
(7) Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia au un interes direct de gestionare a activităților de pescuit în Marea Baltică. La 31 mai 2017, aceste state membre au prezentat Comisiei o recomandare comună (4), după ce au consultat Consiliul consultativ pentru Marea Baltică și au obținut contribuții științifice din partea organismelor științifice competente.
(8) Recomandarea comună propune ca excepția de la obligația de debarcare pentru capturile de cambulă de Baltica și cod efectuate cu taliane, coșuri/vârșe, vintire și capcane din plasă fixă, precum și dimensiunea minimă de referință pentru conservare pentru cod, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1396/2014, să continue să se aplice după 31 decembrie 2017.
(9) Recomandarea comună se bazează pe dovezi științifice privind capacitatea de supraviețuire ridicată, furnizate de Forumul pentru pescuitul în Marea Baltică (BALTFISH) și revizuite de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).
(10) CSTEP a precizat că ar fi utile informații mai detaliate despre cambula de Baltica pentru a se putea evalua caracterul reprezentativ și calitatea estimărilor privind rata de supraviețuire a capturilor aruncate înapoi în mare. Concluzia CSTEP a fost însă că, având în vedere faptul că astfel de unelte funcționează prin capturarea peștelui într-o structură fixă cu plasă, spre deosebire, de exemplu, de pescuitul cu plase de încurcare sau cu undițe, se poate presupune în mod rezonabil că mortalitatea în cazul utilizării acestor unelte va fi scăzută.
(11) Măsurile incluse în recomandarea comună sunt conforme cu articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și, prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui incluse în prezentul regulament.
(12) În conformitate cu articolul 15 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu articolul 7 litera (d) din Regulamentul (UE) 2016/1139, se pot stabili dimensiuni minime de referință pentru conservare (MCRS), cu scopul de a se asigura protecția puietului de organisme marine. Ar trebui să continue să se aplice o dimensiune minimă de 35 cm pentru cod introdusă prin Regulamentul delegat (UE) nr. 1396/2014, ținând seama de faptul că CSTEP a ajuns la concluzia că este posibil să existe considerente solide de natură biologică pentru stabilirea MCRS la 35 cm.
(13) Regulamentul (UE) 2016/1139 nu stabilește o limită de timp pentru aplicarea excepțiilor legate de capacitatea de supraviețuire de la obligația de debarcare. Este însă adecvat să se asigure că impactul unor astfel de excepții este analizat în mod regulat pe baza celor mai bune avize științifice disponibile. În cazul existenței unor noi dovezi, excepția ar trebui revizuită în consecință.
(14) În conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1139, Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate privind obligația de debarcare pentru o perioadă de cinci ani începând cu 20 iulie 2016. Prin urmare, este necesar să se revizuiască impactul excepțiilor legate de capacitatea de supraviețuire de la obligația de debarcare în al treilea an de aplicare a prezentului regulament.
(15) Deoarece Regulamentul delegat (UE) nr. 1396/2014 expiră la 31 decembrie 2017, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2018,