Recitale
(1) Statele membre și Uniunea trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate pentru ocuparea forței de muncă și, în special, pentru promovarea unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, precum și a unor piețe ale muncii capabile să reacționeze rapid la evoluția economiei, în vederea realizării obiectivelor de ocupare deplină a forței de muncă și de progres social prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statele membre consideră promovarea ocupării forței de muncă drept o chestiune de interes comun și își coordonează acțiunile întreprinse în acest sens în cadrul Consiliului, ținând seama de practicile naționale legate de responsabilitățile partenerilor sociali.
(2) Uniunea trebuie să combată excluziunea socială și discriminarea și să promoveze justiția socială și protecția socială, precum și egalitatea între femei și bărbați. La definirea și la punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele legate de promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, precum și de cele legate de un nivel ridicat de educație și de formare.
(3) În conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Uniunea a elaborat și a pus în aplicare instrumente de coordonare pentru politicile fiscale, macroeconomice și structurale. Ca parte a acestor instrumente, prezentele orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, împreună cu orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii prevăzute în Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului (4), formează orientările integrate pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. Acestea vor ghida punerea în aplicare a politicilor în statele membre și în Uniune, reflectând interdependența dintre statele membre. Setul rezultant de politici și de reforme coordonate europene și naționale va constitui un mix global adecvat de politici economice și sociale care ar trebui să ducă la efecte colaterale pozitive.
(4) Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă sunt în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, cu legislația existentă a Uniunii și cu diversele inițiative ale Uniunii, inclusiv cu Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (5), Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (6), Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor (7) și Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace (8).
(5) Semestrul european combină diferitele instrumente într-un cadru global pentru supravegherea multilaterală integrată a politicilor economice, bugetare, privind ocuparea forței de muncă și sociale și urmărește atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, inclusiv a celor privind ocuparea forței de muncă, educația și reducerea sărăciei, astfel cum se prevede în Decizia 2010/707/UE a Consiliului (9). Semestrul european a fost consolidat și raționalizat în mod continuu din 2015, promovând ca obiective de politică stimularea investițiilor, reformele structurale și asigurarea unor politici bugetare responsabile. A fost intensificată în special atenția acordată în cadrul semestrului european aspectelor sociale și celor legate de ocuparea forței de muncă și s-a aprofundat dialogul cu statele membre, cu partenerii sociali și cu reprezentanții societății civile.
(6) Redresarea Uniunii în urma crizei economice sprijină tendințe pozitive pe piața forței de muncă, însă între statele membre și în interiorul acestora persistă importante provocări și disparități în ceea ce privește performanțele economice și sociale. Criza a evidențiat, de asemenea, interdependența strânsă dintre economiile și piețele forței de muncă ale statelor membre. Garantarea faptului că Uniunea progresează către o creștere economică și o creare de locuri de muncă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii reprezintă principala provocare a prezentului. Ea necesită măsuri de politică ambițioase, coordonate și eficace, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, în conformitate cu TFUE și cu dispozițiile Uniunii privind guvernanța economică. Combinând măsuri legate atât de ofertă, cât și de cerere, astfel de intervenții de politică ar trebui să cuprindă un stimulent pentru investiții, un angajament reînnoit privind reforme structurale eșalonate în mod corespunzător care să îmbunătățească productivitatea, performanțele în materie de creștere economică, coeziunea socială și reziliența economică necesară pentru a face față șocurilor, precum și exercitarea responsabilității bugetare, ținând cont în același timp de impactul lor asupra ocupării forței de muncă și de impactul social.
(7) Reformarea piețelor muncii, inclusiv mecanismele de stabilire a salariilor la nivel național, ar trebui să urmeze practicile naționale de dialog social și să asigure posibilitatea necesară de a realiza o amplă examinare a aspectelor socioeconomice, inclusiv îmbunătățiri în ceea ce privește competitivitatea, crearea de locuri de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și politicile de formare profesională, precum și veniturile reale.
(8) Statele membre și Uniunea ar trebui să abordeze, de asemenea, consecințele sociale ale crizei economice și financiare și să urmărească construirea unei societăți favorabile incluziunii, în care oamenii să aibă capacitatea de a anticipa și de a gestiona schimbările, precum și să poată participa activ la viața socială și economică, după cum se subliniază în Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei (10). Ar trebui să se combată inegalitatea și discriminarea. Ar trebui să se asigure acces și oportunități pentru toți și să se reducă sărăcia și excluziunea socială (inclusiv aceea a copiilor), în special prin asigurarea unei funcționări eficace a piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială și prin înlăturarea barierelor din calea educației, formării și a participării pe piața muncii, inclusiv prin investiții în educația și îngrijirea copiilor preșcolari. Potențialul persoanelor cu handicap de a contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială ar trebui să fie concretizat într-o mai mare măsură. Pe măsură ce noi modele economice și de afaceri își fac apariția la nivelul locurilor de muncă din Uniune, relațiile de muncă suferă și ele schimbări. Statele membre ar trebui să se asigure că relațiile de muncă ce apar ca urmare a noilor forme de muncă mențin și consolidează modelul social european.
(9) La 17 noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au semnat o proclamație interinstituțională privind un Pilon european al drepturilor sociale (11), în urma unei ample și aprofundate consultări publice. Pilonul stabilește 20 de principii și de drepturi care vin în sprijinul unor piețe ale muncii și al unor sisteme de protecție socială funcționale și echitabile. Acestea sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și acces pe piața muncii, condiții de lucru echitabile și protecție și incluziune socială. Pilonul constituie un cadru de referință pentru monitorizarea performanțelor sociale și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru impulsionarea reformelor la nivel național și pentru a servi ca punct de reper pentru un proces de convergență reînnoit desfășurat la nivelul întregii Europe. Având în vedere relevanța acestor principii pentru coordonarea politicilor structurale, orientările privind ocuparea forței de muncă sunt aliniate la principiile Pilonului european al drepturilor sociale.
(10) Pilonul european al drepturilor sociale este însoțit de un tablou de bord care ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare și progresele înregistrate în ceea ce privește pilonul, prin urmărirea tendințelor și a performanțelor din toate statele membre, și să evalueze progresele înregistrate în direcția unei convergențe socioeconomice în sens ascendent. Această analiză va fi inclusă, după caz, în semestrul european pentru coordonarea politicilor economice.
(11) Orientările integrate ar trebui să constituie baza pentru recomandările specifice fiecărei țări pe care Consiliul le-ar putea adresa statelor membre. Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin Fondul social european și alte fonduri ale Uniunii pentru stimularea ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale, a actualizării competențelor lucrătorilor, a învățării pe tot parcursul vieții și a educației, precum și cu scopul de a îmbunătăți administrația publică. Cu toate că se adresează statelor membre și Uniunii, orientările integrate ar trebui să fie puse în aplicare în parteneriat cu toate autoritățile naționale, regionale și locale, implicând îndeaproape parlamentele, precum și partenerii sociali și reprezentanții societății civile.
(12) Comitetul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Comitetul pentru protecție socială ar trebui să monitorizeze modul în care sunt puse în aplicare politicile relevante având în vedere orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu mandatele lor respective întemeiate pe tratate. Aceste comitete și alte grupuri de pregătire ale Consiliului implicate în coordonarea politicilor economice și sociale ar trebui să colaboreze îndeaproape. Ar trebui menținut dialogul în materie de politici între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, în special în ceea ce privește orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.
(13) Comitetul pentru protecție socială a fost consultat,