Articolul text
Text integral
(2018/C 400/04) COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 50 alineatul (2) litera (b), întrucât: DECIDE: Caietul de sarcini menționat la articolul 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 pentru denumirile „Ziegen-Heumilch”/„Goat’s Haymilk”/„Latte fieno di capra”/„Lait de foin de chèvre”/„Leche de heno de cabra” (STG) este inclus în anexa la prezenta decizie. În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, publicarea prezentei decizii conferă dreptul de opoziție la înregistrarea denumirii menționate la primul paragraf al prezentului articol în termen de trei luni de la data publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. CAIETUL DE SARCINI AL UNEI SPECIALITĂȚI TRADIȚIONALE GARANTATE „Ziegen-Heumilch”/„Goat-Haymilk”/„Latte fieno di capra”/„Lait de foin de chèvre”/„Leche de heno de cabra” Nr. UE: TSG-AT-02290-22.2.2017 Austria 1. Denumirea (denumirile) propusă (propuse) pentru înregistrare „Ziegen-Heumilch” (de); „Goat’s Haymilk” (en); „Latte fieno di capra” (it); „Lait de foin de chèvre” (fr); „Leche de heno de cabra” (es) 2. Tipul de produs Clasa 1.4. Alte produse de origine animală (ouă, miere, diverse produse lactate, cu excepția untului etc.) 3. Motive pentru înregistrare 3.1. Indicați dacă produsul Producția de lapte de fân reprezintă cea mai naturală formă de producție a laptelui. Laptele provine de la animale crescute în ferme producătoare de lapte tradiționale, durabile. Diferența principală dintre laptele standard și laptele de fân constă în caracterul tradițional al laptelui de fân, generat de faptul că nu se permite utilizarea nutrețurilor fermentate, astfel cum se efectua producția laptelui în trecut. Începând cu anii 1960, ca urmare a mecanizării, agricultura industrializată a început să se bazeze tot mai mult pe producția de furaje însilozate (nutrețuri fermentate), astfel reducându-se producția de fân. În plus, reglementările interzic utilizarea animalelor și a furajelor care trebuie să fie identificate ca modificate genetic în conformitate cu legislația în vigoare. Alimentația animalelor este adaptată la schimbările sezoniere: în perioada pășunatului, animalele se hrănesc cu iarbă proaspătă, cu fân, dar și cu furaje autorizate menționate la punctul 4.2, iar pe timp de iarnă alimentația lor se compune din fân și din furaje autorizate menționate la punctul 4.2. 3.2. Indicați dacă denumirea Producția și prelucrarea laptelui de fân de capră este la fel de veche ca și creșterea caprelor (datând aproximativ din secolul al XI-lea î.e.n.). Creșterea caprelor a fost larg răspândită în Evul Mediu în așa-numitele „Schwaighöfe” (ferme tradiționale) din Prealpi și din munții Tirolului, regiuni în care caprele erau deseori conduse pe fânețe alpestre foarte accidentate atunci când acestea se aflau departe de pășunile alpine, ceea ce permitea lucrătorilor să obțină lapte. Cuvântul „Schwaig” provine din Mittelhochdeutsch (germana vorbită în Evul Mediu Mijlociu) și descrie o formă specială de așezare și mai ales de exploatație din regiunea alpină. Numeroase ferme „Schwaighöfe” au fost construite drept așezări permanente de către proprietarii de pământuri înșiși, iar efectivele lor de animale erau folosite în principal pentru producția de lapte și produse lactate (mai ales pentru producția de brânză). Aceste așezări au fost atestate în Tirol începând cu secolul al XII-lea. În anumite zone alpine în care se practica împărțirea materială a fermelor, micii agricultori creșteau capre pentru a obține laptele necesar în fermele situate în văi. 4. Descriere 4.1. Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, inclusiv principale caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice ale produsului, care demonstrează caracterul specific al acestuia [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament] Lapte de capră în conformitate cu legislația aplicabilă. 4.2. Descrierea metodei de producție a produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1, metodă pe care producătorii trebuie să o urmeze, inclusiv, după caz, natura și caracteristicile materiilor prime sau ale ingredientelor utilizate, precum și metoda de preparare a produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament] Laptele de fân de capră este produs în mod tradițional, în conformitate cu „Heumilchregulativ” (norme privind producția laptelui de fân). Principala caracteristică a laptelui de fân este că normele care reglementează producția sa interzic utilizarea nutrețurilor fermentate, precum furajele însilozate, și a animalelor și furajelor care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt identificate ca modificate genetic. „Heumilchregulativ” Prin „lapte de fân de capră” se înțelege un lapte de capră obținut de producători de lapte care s-au angajat să respecte următoarele criterii: utilizarea animalelor și a furajelor care trebuie să fie identificate ca modificate genetic în conformitate cu legislația în vigoare este interzisă. Întreaga exploatație agricolă trebuie să fie gestionată cu respectarea normelor privind producția laptelui de fân. Tipuri de furaje admise Tipuri de furaje interzise Norme privind utilizarea îngrășămintelor Utilizarea substanțelor chimice auxiliare Termene care trebuie respectate pentru livrarea laptelui Interzicerea alimentelor și a furajelor modificate genetic Alte dispoziții 4.3. Descrierea principalelor elemente care conferă caracterul tradițional al produsului [articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament] Laptele de fân de capră se deosebește de laptele de capră standard prin condițiile speciale de producție descrise la punctul 4.2, care sunt reglementate de „Heumilchregulativ” (norme privind producția laptelui de fân).